„Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect şi ar fi bine să vedem mai mulţi actori, mai multe companii implicate, mai mulţi investitori internaţionali care să se intre în companiile româneşti”, a spus Harris.
El a arătat că România trebuie să facă mai multe pentru a stârni interesul pentru companiile româneşti pe bursele internaţionale.
„Eu mi-aş dori foarte mult să reuşesc să consolidez relaţiile dintre Bursa de Valori din Bucureşti şi Bursa de la Londra. Cred că România ar trebui să îşi promoveze la Londra zonele în care se poate investi. Sunt de părere că ofertele publice recente pentru companiile din sectorul energiei chiar au stârnit interesul şi că există dorinţă actualmente de a face investiţii în România, în special într-un astfel de domeniu”, a spus Harris.
El a arătat că ar vrea să vădă mai mult în această zonă şi a precizat că atragerea de noi investitori nu se rezumă doar la fonduri noi într-o companie sau alta, ci şi la o nouă mentalitate a acţionarilor, care ajută la o orientare mai comercială în aceste companii.
„Şi tocmai de acest lucru avem nevoie. Este important pentru România ca aceste companii de stat să capete o puternică dinamică comercială”, a spus Harris.
În ceea ce priveşte procesul de privatizare a CFR Marfă, Harris a spus că FMI este cel îndreptăţit să se pronunţe, pentru că este o cerinţă care a venit din partea Fondului.
„Aş vrea să comentez la modul general: cred că, pe parcursul întregului proces de reformare a unor companii de stat, trebuie să vedem mai mulţi ofertanţi, mai mult interes internaţional, o diversificare mai mare a investitorilor – fie că este vorba despre persoane din România sau despre fonduri mari de investiţii cum există în Londra, care, de exemplu, sunt printre principalii acţionari din Fondul Proprietatea”, a spus Harris.
El a menţionat, răspunzând unei întrebări, că Guvernul este cel responsabil de atragerea unor investitori noi pentru a cumpăra aceste companii, arătând că Executivul trebuie să fie primul care să prezinte oferta şi avantajele pe care aceste companii le au de oferit.
Harris a precizat, totodată, că în opinia sa reforma companiilor de stat din România reprezintă aspectul esenţial, şi nu vânzarea lor.
„Aş spune, mai degrabă, că reforma acestor companii este aspectul esenţial. Nu (vânzarea – n.r.), pentru că există mai multe elemente ale acestei reforme. Vânzarea unor acţiuni ale acestor companii face parte din această reformă şi, în unele cazuri, privatizarea lor. Există, însă, metodologii diferite care se aplică de la caz la caz”, a spus Harris.