Borş (ArcelorMittal): Preţul gazului în România va fi dictat, din 2014, în totalitate de Gazprom

„Ordonanţa de liberalizare (a preţului la gaze – n.r.) nu a ţinut cont de un lucru esenţial: România are două surse de interconectare a gazelor: 70% avem producţie proprie, iar 30% depindem de import. Cam 32-33 de MW noi importăm, din 104-105 consum total în România. Ce se întâmplă după 2014 cu gazul din România? Preţul va fi dictat totalmente de Gazprom, iar România importă doar 2% din totalul importat de Europa, deci o cantitate foarte mică, şi devine neinteresant pentru Gazprom să dea vreo facilitate. La asta se adaugă situaţiile politice de la noi. După 2014 vom depinde totalmente de Gazprom”, a reiterat Ionel Borş.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că România nu a făcut nimic pentru a avea o sursă alternativă de gaze în condiţiile în care Nabucco, gazele de şist sau gazele din Marea Neagră sunt „o fata morgana”, ele putând fi accesate abia în jurul anilor 2020 – 2025.

Borş a subliniat că România trebuie să găsească o alternativă la Gazprom, pentru că este „mai periculos ce se va întâmpla după 2014” iar problema liberalizării preţului la gaze va putea fi rezolvată numai dacă se va lucra în echipă Guvern – patronate.

„Altfel, vom da vina unul pe celălalt. Ni s-a impus cumva toată treaba asta şi trebuie să o rezolvăm cumva. Noi am mers cu două scheme, care au fost verificate de avocaţi şi sunt în armonie cu legislaţia şi au fost luate, cât de cât, în consideraţie, iar unul dintre argumente a fost acesta, că din 2014 vom depinde în totalitate de Gazprom. În aceste condiţii, ni s-a mai cerut să facem un benchmark cu ţările vecine – Bulgaria, Ungaria, era firesc să ne mai ceară ceva, dar în două săptămâni vom merge din nou. O să prezentăm un raport şi la Guvern. Ştiu sigur că domnul Niţă şi, în general, Guvernul ar vrea să rezolve această problemă cumva”, a spus directorul de la combinatul gălăţean.

Borş a explicat că, deşi toate ţările UE au liberalizat preţurile, fiecare stat şi-a păstrat avantajul de competitivitate, cumva.

„Franţa are peste 90% producţie de energie la stat. Ei produc energie nucleară. Şi ei au fost obligaţi să liberalizeze. Au liberalizat, dar au creat pentru industrie, pentru marii consumatori şi au ţinut cumva 85% – 90% din necesarul de energie la un preţ stabilit pentru toţi marii consumatori. Au lăsat 10% să se plimbe pe piaţă şi, aici, Europa nu a avut ce spune. Germania şi-a păstrat avantajul ei de ţară, ca şi Grecia. Noi, România, avem ceva resurse naturale. Trebuie să ne menţinem un avantaj şi acesta trebuie făcut în armonie cu legislaţia europeană. România nu are niciun avantaj – aici trebuie să lucrăm”, a arătat Borş.

Propunerile cu care industria românească a mers la Bruxelles constau, în mare, fie într-o liberalizare mai lină, care să meargă la fel cu cea pentru populaţie până în 2018 sau chiar 2020, fie – un al doilea scenariu – să se păstreze avantajul competitivităţii.

„Să se creeze un mecanism pe care noi l-a propus ca un fel de copy-paste după ce se întâmplă în Franţa, în Germania, şi unde DG Competition nu a avut niciun motiv să le refuze şi le-au acceptat. Avem posibilitatea să venim cu avocaţi internaţionali şi să găsim o schemă în sprijin care să fie în consonanţă cu legislaţia europeană şi să salvăm ce este de salvat”, a conchis Ionel Borş.

Potrivit calendarului de liberalizare, în ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale pentru consumatorii casnici prima majorare va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 octombrie când acesta va urca cu două procente