“Mâine este o întâlnire cu premierul Greciei și cu ministrul Energiei din Grecia, vineri avem o întâlnire cu premierul bulgar și cu ministrul Energiei din Bulgaria. Principala noastră preocupare este diversificarea surselor de aprovizionare (…) Ultimul termen dat de partenerii bulgari pentru operaționalizarea interconectorului Bulgaria-Grecia este că vara aceasta va fi terminat. Noi am identificat și vechiul coridor transbalcanic, unde Transgaz a finalizat lucrările de reverse-flow, deci mai avem un coridor prin care gazul poate veni”, a spus Virgil Popescu la Zf Power Summit.
“Plec să discut în diverse zone unde sunt producători mari, am fost în Arabia Saudită, în Azerbaidjan, discutăm cu Qatarul, tocmai pentru a a avea alternative de aprovizionare la intermediarii Gazprom”, a mai spus ministrul.
Prin sistemul de conducte TAP-TANAP, gazele azere au ajuns deja în sudul Europei, și mai este nevoie ca Bulgaria să termine interconectorul său cu Grecia ( IGB – o conductă de 150 km între Komotini și Stara Zagora) pentru ca gazele azere să ajungă, apoi, și în România. Un proiect finanțat de Comisia Europeană dar care întârzie de zece ani, spre exasperarea șefului Transgaz, dar care ar putea fi totuși finalizat în acest an.
La începutul lunii, premierul Ciucă a pus direct problema într-o discuție cu omologul său bulgar iar “partea bulgară a subliniat prioritatea pe care o acordă acestui interconector”, după cum se arată chiar într-un comunicat al Executivului de la București, emis după întâlnire.
După cum se știe deja, după finalizarea gazoductului Turk Stream de sub Marea Neagră, care leagă direct Rusia de Turcia, livrările de gaze rusești către Balcani urmează aproape exclusiv această rută, nu mai trec prin cele trei conducte ale gazoductului transbalcanic din Dobrogea românească (Isaccea-Negru Vodă). Din cele trei fire, este folosit doar unul, pentru importurile curente ale României, fie din Bulgaria, fie din Ucraina. În toate cazurile este vorba despre gaze rusești.