„S-a făcut studiul, s-a discutat cu ARB (Asociaţia Română a Băncilor – n.r.), propunerea mea către colegii din Banca Naţională şi cei din ARB a fost să iasă împreună şi să explice cifrele, calculele nu au fost simple, şi să nu spun eu acum nicio cifră, dar nu pot să mă abţin să spun că impactul este major, ar fi major asupra sistemului bancar”, a afirmat Isărescu în cadrul unui briefing de presă, răspunzând unei întrebări pe această temă.
El a adăugat că poziţia BNR „cel puţin prudentă” nu apără nicio bancă comercială, ci pe cei 6-7 milioane de deponenţi din băncile româneşti.
„Într-adevăr, este posibil ca şi debitorii, cei care au luat credite, în anumite cazuri să aibă dreptate, suntem pentru o abordare de la caz la caz, uneori şi în instanţă. Dar foarte important este să ştii că dacă ai 200.000-400.000 de debitori care urmăresc, cu ajutorul avocaţilor, anumite uşurări în ceea ce priveşte creditele, să ştii că în partea cealaltă ai 6-7 milioane de deponenţi. Şi atunci când impactul asupra sistemului bancar este major, cei care pot să fie afectaţi sunt cei 6-7 milioane, sunt tot români, sunt oameni care au avut încredere în sistemul bancar şi ţin acolo economisirile”, a afirmat Isărescu.
El a mai spus că dezbaterea pe această temă trebuie făcută „la rece”, fără implicare emoţională pe cât posibil.
Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorităţi, de data aceasta până în luna octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste 1 mld euro.
Amânarea a fost operată de această dată în Parlament, de către deputaţi, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.
La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanţe, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.
Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.
Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.
În cazul în care Guevrnul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.
Cele 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească au încheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, triple faţă de 2011