Europa şi America Latină, dezbinate de Snowden

Fostul analist al CIA, Edward Snowden, a provocat un nou scandal internaţional. Decizia Franţei şi Portugaliei de a-şi închide spaţiul aerian pentru avionul preşedintelui bolivian Evo Morales, din cauza suspiciunii că Snowden s-ar afla la bord, a făcut practic să sară în aer întreaga Americă Latină: cele 12 ţări ale Uniunii Naţiunilor Sud-Americane /UNASUR/ au convocat un summit extraordinar.
Economica.net - joi, 04 iul. 2013, 08:15
Europa şi America Latină, dezbinate de Snowden

 Experţii sunt de părere că lipsa unor pârghii reale i-ar putea determina pe liderii latino-americani să forţeze oferirea de azil politic pentru Snowden, notează cotidianul rus Kommersant.

În noaptea de marţi spre miercuri, Parisul şi Lisabona şi-au închis spaţiul aerian pentru avionul liderului bolivian Evo Morales, care se întorcea de la Moscova, de la forumul ţărilor exportatoare de gaz. Ceva mai târziu, exemplul celor două ţări a fost urmat de Roma şi Madrid. Cauza interdicţiei de survol a constituit-o suspiciunea că la bord s-ar afla Edward Snowden.

Potrivit Kommersant, în timpul întrevederii pe care a avut-o la Brunei cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, secretarul de stat al SUA, John Kerry, le-a solicitat autorităţilor ruse să-l deporteze pe Snowden într-o ţară terţă, de unde acesta ar putea fi preluat de americani, însă Moscova a respins această variantă. Să rămână în Rusia, după cum a anunţat Kremlinul, nu a dorit Snowden însuşi. În acelaşi timp, majoritatea covârşitoare a celor 21 de ţări cărora acesta le-a solicitat azil politic nu şi-au exprimat dorinţa de a-l primi.

În schimb, în ajunul plecării de la Moscova, Evo Morales a declarat pentru postul rus de televiziune RT că Bolivia ‘este gata să ajute oamenii care deconspiră spioni’. Este posibil ca tocmai această declaraţie să fi suscitat suspiciuni în capitalele europene. Liderul venezuelean Nicolas Maduro, care nu s-a zgârcit cu laudele adresate ‘binefăcătorului omenirii’, Edward Snowden, l-a îmbărbătat de asemenea pe fugar, însă a evitat se pare problemele, deoarece a plecat de la Moscova nu acasă, ci la Minsk.

În final, avionul lui Morales a fost nevoit să aterizeze la Viena. După cum a declarat ministrul austriac al afacerilor interne, Johanna Mikl-Leitner, Austria şi-a dat permisiunea pentru aterizare deoarece ‘nu se teme că în avion s-ar putea afla Snowden’. După ce pasagerii au fost supuşi unui control al paşapoartelor, Ministerul de Interne al Austriei a dat asigurări că Snowden nu se află printre aceştia, lucru confirmat şi de preşedintele austriac Heinz Fisher, sosit la aeroport pentru a se întâlni cu Morales. Vestea a determinat autorităţile Franţei, Portugaliei, Italiei şi Spaniei să ofere un coridor de zbor avionului liderului bolivian.

Însă atitudinea ţărilor europene a stârnit indignare în America Latină. Vicepreşedintele Boliviei, Alvaro Garcia Linera, a declarat într-un discurs adresat naţiunii că preşedintele Morales ‘a fost răpit de imperialism’, că ‘America Latină a fost jignită’, iar Europa ‘s-a cufundat în obscurantism’ şi ‘se comportă ca o colonie a unei mari puteri’. Ministrul bolivian al apărării, Ruben Saavedra, a acuzat direct SUA că ar fi ordonat oprirea şi percheziţionarea avionului.

De asemenea, preşedintele Argentinei, dna Cristina Kirchner, a calificat acţiunile statelor europene ‘imposibil de trecut cu vederea’, iar liderul Ecuadorului, Rafael Correa, a ameninţat cu expulzarea ambasadorilor toate ţările care în opinia sa l-au jignit pe preşedintele bolivian. Tot Correa a propus ca ‘revoltătoarele şi absurdele acţiuni ale europenilor’ să fie discutate în cadrul unei reuniuni extraordinare a liderilor UNASUR.

În opinia experţilor, America Latină nu are pârghii de presiune serioase asupra Europei, însă pentru ţările continentului este important chiar şi numai faptul că într-o astfel de situaţie ele pot face front comun într-un format integraţionist relativ nou, UNASUR.

‘Aceasta este o atitudine tradiţional mitocănească a europenilor faţă de America Latină, care, de fapt, nu poate da o replică pe măsură. Dacă ele îşi vor sista exportul de petrol şi banane, acest lucru nu va întrista pe nimeni foarte tare, acest lucru fiind dezavantajos chiar pentru ţările latino-americane’, explică pentru Kommersant expertul rus Aleksandr Ignatov. Cu toate acestea, doar cu câteva decenii în urmă, ţările Americii Latine ar fi fost nevoite ‘pur şi simplu să tacă’, aminteşte Ignatov.

În opinia analiştilor, incidentul neplăcut pentru liderii latino-americani cu avionul lui Morales i-ar putea determina pe aceştia să forţeze problema acordării de azil politic pentru Edward Snowden, oferind noi argumente aceloraşi autorităţi boliviene sau venezuelene.

Te-ar mai putea interesa și
CFR anunță că prelungește până pe 12 decembrie termenul pentru finalizarea lucrărilor de înlocuire a elementelor suprastructurii liniei de cale ferată Piteşti – Goleşti
CFR anunță că prelungește până pe 12 decembrie termenul pentru finalizarea lucrărilor de înlocuire a elementelor ...
Reluarea circulaţiei trenurilor pe distanţa Piteşti - Goleşti, anunţată pentru data de 25 noiembrie 2024, se amână pentru 12 decembrie 2024, având în vedere că lucrările de înlocuire la......
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul prin care sunt alocate 5 miliarde de lei pentru sprijinirea industriei prelucrătoare
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul prin care sunt alocate 5 miliarde de lei pentru sprijinirea industriei prelucrătoare
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul prin care sunt alocate 5 miliarde de lei pentru investiţii strategice în industria ...
O navă chineză e suspectată în ancheta privind secționarea a două cabluri de telecomuncații din Marea Baltică
O navă chineză e suspectată în ancheta privind secționarea a două cabluri de telecomuncații din Marea Baltică
O navă chineză imobilizată de trei zile în apropierea coastelor Danemarcei se află în centrul suspiciunilor şi demersurilor ...
Ucraina va primi un nou ajutor de la Banca Mondială, în scopuri sociale și umanitare
Ucraina va primi un nou ajutor de la Banca Mondială, în scopuri sociale și umanitare
Ucraina va primi în curând 4,8 miliarde de dolari de la Banca Mondială în scopuri sociale şi umanitare, a anunţat vineri ...