Vreme rece şi ninsori la Bucureşti – se va depune strat de zăpadă. Precipitaţii sub formă de ninsoare în sudul, centrul şi estul teritoriului, în următoarele două zile

Potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicată duminică de Administraţia Naţională de Meteorologie, vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 2…4 grade, iar cea minimă de -1…0 grade.

Totodată, ANM a emis informare care vizează precipitaţii predominant sub formă de ninsoare îndeosebi în sudul, centrul şi estul teritoriului, începând de duminică după-amiaza şi până marţi seara la ora 20:00.

Astfel, până marţi la ora 20:00, în urma precipitaţiilor predominant sub formă de ninsoare, local se vor acumula 10…15 l/mp şi se va depune strat de zăpadă.

Potrivit ANM, valorile termice vor continua să scadă, astfel încât, în a doua jumătate a săptămânii viitoare vremea va fi deosebit de rece.

ANM: Zilele reci şi umede vor alterna cu cele calde şi însorite, în prima lună calendaristică de primăvară

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite, însă temperatura medie lunară va înregistra un salt evident faţă de luna februarie, potrivit caracterizării climatice a lunii martie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi de asemenea din cauza retragerii dorsalei anticiclonului est-european spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerului mai cald şi mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei sau dinspre Atlantic) în zona ţării noastre. Ca o consecinţă a acestor schimbări în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident faţă de luna februarie. Excepţie fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se menţin scăzute, ajungând până la minus un grad Celsius”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii martie are valori pozitive în cea mai mare parte a teritoriului României, mai ridicate în Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia de Vest, între 4 şi 6 grade Celsius, şi mai scăzute în Moldova, precum şi în interiorul arcului carpatic, respectiv între 2 şi 4 grade Celsius.

Pe suprafeţe reduse din vestul Banatului şi din sudul şi vestul Olteniei se vor înregistra valorile termice cele mai ridicate din ţară, de peste 6 grade Celsius. De la poalele munţilor, unde valorile se menţin în jur de zero grade, temperatura scade constant, ajungând să aibă valori cuprinse între minus 8 şi minus 6 grade Celsius, în masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Orientali.

Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii martie în România este 32,8 grade Celsius, consemnată la Odobeşti, în 30 martie 1952.

„De altfel, sfârşitul lunii martie 1952 a fost foarte cald, în aceeaşi zi de 30 martie, înregistrându-se maxime absolute pe ţară de peste 25 de grade Celsius (31,2 grade la Medgidia; 30,6 grade la Sibiu; 30,5 grade la Griviţa; 30,4 grade la Constanţa; 30,1 grade la Cernavodă şi 29,9 grade Celsius la Focşani şi Boiţa)”, notează ANM.

În Capitală, maxima absolută este de 29 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, în data de 30 martie 1947. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret s-au înregistrat 28,8 grade Celsius. La staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, temperatura maximă absolută a lunii martie este de 27,2 grade, înregistrată în data de 31 martie 1951.

Meteorologii precizează că au existat şi ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime, la fel de neobişnuite pentru luna martie, majoritatea peste 22-24 grade Celsius, respectiv în 2019, 2001, 1994, 1991, 1990, 1977 şi 1975. Anii cu cele mai calde luni martie au fost: 1989, 1990, 2001, 2014, 2017 şi 2019.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii martie, în România, aceasta a fost de minus 33 de grade Celsius şi a fost înregistrată în 11 martie 2005, la staţia meteorologică Obârşia Lotrului. Tot în anul 2005, mai ales în zilele de 1 şi 2 martie, s-au înregistrat temperaturi minime absolute ale lunii martie, majoritatea sub minus 18 grade Celsius, la 24 staţii meteorologice (minus 31,7 grade Celsius la Bâlea Lac, minus 27,6 grade Celsius la Stâna de Vale, minus 26,6 grade la Sf. Gheorghe Munte).

De asemenea, temperaturi extreme foarte scăzute s-au mai înregistrat şi în alţi ani, cum ar fi în 1952, 1985 sau 1987. Anul 1987 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice – 95 – la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 3-5 martie, valorile fiind sub minus 15 grade Celsius (minus 30 de grade Celsius la Poiana Stampei, minus 29,6 grade Celsius la Vf. Omu).

La Bucureşti, minima absolută a lunii martie este minus 21,7 grade Celsius, înregistrată pe data de 1 martie 2018, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi minima absolută la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, minus 19,7 grade Celsius, respectiv minus 15,9 grade Celsius.

„Este de remarcat că începutul lunii martie 2018, mai ales ziua de 1 martie 2018, a fost deosebit de geroasă, în această zi înregistrându-se temperaturi minime absolute pentru martie, la 10 staţii meteorologice, majoritatea situate în jumătatea de sud a ţării”, arată ANM. Anii cu cele mai reci luni martie au fost: 1962, 1963, 1969, 1987 şi 1996.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna martie sunt, în general, mai abundente decât în lunile de iarnă. Acestea cresc semnificativ de la est şi sud-est către vest şi nord-vest, dar şi cu altitudinea.

Astfel, în cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăganului, Moldovei, dar şi în zone din interiorul arcului carpatic, cantităţile de precipitaţii sunt reduse, mai mici de 30 mm. Cele mai mici valori, sub 10 mm, se înregistrează în estul Deltei Dunării.

Cantităţi de precipitaţii de peste 20 mm se întâlnesc în sudul şi vestul ţării, în Transilvania şi vestul Moldovei. În Oltenia precum şi în zona de dealuri şi în cea subcarpatică, acestea ating 50 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, medii multianuale, de peste 75 mm, se înregistrează în masivele montane din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali.

Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din martie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 375,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1988.

La Bucureşti, cantitatea lunară de precipitaţii maximă absolută este de 127,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1984. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, respectiv 113,1 mm. La Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii martie este de 107 mm, înregistrată în anul 1997.

„Menţionăm şi câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna martie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor respective: 2013, 2006, 1993, 1988, 1984, 1962”, arată meteorologii.

De asemenea, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România este de 96,9 mm şi a fost înregistrată la Predeal, în data de 23 martie 2007.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 57 mm, consemnată în 12 martie 1973, la Bucureşti – Băneasa.

Anii cu cele mai ploioase luni martie au fost: 1962, 1988, 2006, 2013, 2018, iar cele mai secetoase luni martie s-au înregistrat în anii: 1961, 1972, 1974, 1985, 1990, 2012.