ZIUA 13 – Război în Ucraina – Zelenski se declară deschis la discuţii despre Donbas şi Crimeea și susține că nu va mai insista cu aderarea Ucrainei la NATO. SUA își sistează importurile de petrol și gaze din Rusia. Localnicii se evacuează din oraşul Sumî, aflat sub asediu, în primul culoar umanitar convenit cu Rusia. Ucraineni anunță că au respins atacul rușilor asupra Harkov – LIVE TEXT

Polonia e gata să-și pună toate avioanele MiG-29 la dispoziția Statelor Unite

Polonia este gata să-şi trimită toate avioanele de tip MiG-29 la baza aeriană Rammstein din Germania şi să le pună la dispoziţia SUA, şi cere şi altor state membre ale NATO care deţin aparate de zbor de acest tip să facă la fel, a transmis marţi într-o declaraţie Ministerul de Externe de la Varşovia, relatează Reuters.

Congresmeni americani au îndemnat luni administraţia preşedintelui democrat Joe Biden să înlesnească transferul de avioane de luptă către Ucraina, din Polonia şi din alte ţări NATO şi est-europene, după un apel în acest sens făcut sâmbătă de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Autorităţile Republicii Polone… sunt gata să desfăşoare – imediat şi cu titlu gratuit – toate avioanele lor de tip MiG-29 la baza aeriană Rammstein şi să le pună la dispoziţia guvernului Statelor Unite ale Americii. În acelaşi timp, Polonia cere Statelor Unite să ne furnizeze avioane second hand cu capacităţi operaţionale corespunzătoare. Polonia este gata să stabilească imediat condiţiile de achiziţionare a avioanelor”, a anunţat MAE polonez.

Polonia sprijină Kievul cu armament defensiv şi a anunţat că nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, pe motiv că nu este parte directă în conflictul dintre Ucraina – care nu este ţară membră a NATO – şi Rusia, aminteşte Reuters.

„… orice decizii cu privire la livrarea de armament ofensiv trebuie să fie luate de NATO în ansamblul său şi în unanimitate”, a declarat marţi premierul polonez Mateusz Morawiecki, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său norvegian, la Oslo. „De aceea suntem gata să transferăm întreaga noastră flotă de avioane de luptă la Ramstein, dar nu suntem gata să acţionăm pe cont propriu deoarece, aşa cum am spus, nu suntem parte în acest război”, a mai spus şeful executivului polonez.

Ucrainenii anunță că au reușit să respingă tentativele rușilor de a intra în Harkov și e a cuceri orașul Mikolaiv

Trupele ucrainene au respins eforturi ale forţelor ruse de a pătrunde marţi în oraşul Harkov (nord-est) şi au zădărnicit o operaţiune planificată de 120 de paraşutişti ruşi în apropiere de graniţă, a declarat guvernatorul regional Oleh Sinehubov, transmite Reuters.

Paraşutiştii militari au aterizat în oraşul de graniţă ucrainean Vovceansk, situat la circa 50 de kilometri nord-est de Harkov, dar au fost înfrânţi de forţele ucrainene, a spus el într-o declaraţie televizată.

Totodată, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ucrainene, Oleksii Arestovici, a declarat marţi că forţele ruse au încercat în mod repetat să captureze capitala regională sudică Mikolaiv, atacuri ce au fost respinse de trupele ucrainene.

„Ar avea nevoie de zece ori mai multe forţe pentru a lua Mikolaiv”, a spus el într-un briefing televizat.

Rusia susține că a distrus 900 de blindate ucrainene

Forţele armate ruse au distrus aproape 900 de tancuri şi alte vehicule blindate ucrainene din 24 februarie, data începerii a ceea ce Rusia numeşte „operaţiune militară specială” în ţara vecină, a anunţat marţi Ministerul Apărării rus, citat de Reuters.

Instituţia rusă mai susţine că a doborât şi 84 de drone ale armatei ucrainene.

Ministerul rus a mai menţionat că, după încheierea perioadei de încetare a focului în oraşul Mariupol (sud), port strategic la Marea Azov, forţele proruse din regiunea Doneţk (est) şi-au reluat ofensiva împotriva oraşului şi au făcut progrese, potrivit dpa.

Luptători din autoproclamata Republică Populară Doneţk au avansat deja aproape un kilometru de la terminarea armistiţiului, a anunţat Ministerul Apărării rus.

Potrivit propriilor relatări, separatişti proruşi şi unităţi ruse au înregistrat şi alte succese în estul Ucrainei.

Şeful autoproclamatei Republici Populare Lugansk, Leonid Paseşnik, a declarat că oraşul Popasna a fost capturat şi că forţele ucrainene au fost încercuite.

Ucraina a primit în ultima săptămână 20.000 de tone de ajutoare și donații de 306 milioane de euro

În pofida războiului cu Rusia, cantităţi mari de ajutoare de primă necesitate au ajuns în Ucraina, potrivit cifrelor oficiale, informează marţi dpa, citată de Agerpres.

Circa 3.000 de camioane cu 20.000 de tone de produse alimentare, haine, medicamente şi echipamente militare au sosit în Ucraina în ultimele şase zile, a anunţat premierul ucrainean Denis Şmîhal.

De asemenea, 10 miliarde de hrivne (circa 306 milioane de euro) au fost donaţi armatei ucrainene printr-un cont înfiinţat în special în acest scop, a adăugat el. „Le mulţumim tuturor celor care ajută Ucraina”, a spus Şmîhal.

El a mai spus că ucrainenii ar trebui să continue să contribuie la efortul naţional. „Date fiind circumstanţele, trebuie să ne adaptăm vieţile noastre la condiţiile economiei de război. Astăzi, toţi ucrainenii trebuie să se întrebe cum ar putea fi eficienţi pentru armată, ţară şi stat”, a declarat Şmîhal, adăugând că ucrainenii dau dovadă de mare eroism.

SUA au sistat importurile de gaze naturale și petrol din Rusia

Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat interzicerea importurilor de petrol şi gaze naturale din Rusia, ca represalii la invazia Ucrainei, subliniind sprijinul politic puternic pentru această decizie care, a admis oficialul, va duce la creşterea preţurilor la energie, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Washingtonul a decis interzicerea importurilor de gaze naturale și de petrol din Rusia

„Interzicem toate importurile de petrol şi gaz rusesc. Aceasta înseamnă că petrolul rusesc nu va mai fi acceptat în porturile americane, iar poporul american va da o nouă lovitură puternică maşinii de război a preşedintelui rus Vladimir Putin”, le-a spus Biden jurnaliştilor, la Casa Albă.

După acest anunţ, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai a urcat cu 5,4%, până la 129,91 de dolari. Preţul barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului a crescut duminică seara până la 140 de dolari, în apropiere de maximumul istoric de 147,50 dolari atins în luna iulie 2008.

Şi Marea Britanie a anunţat că va renunţa la importurile de petrol şi gaz rusesc până la finalul lui 2022.

Zelenski susține că nu va mai insista în privința aderării Ucrainei la NATO și s-a arătat deschis să negocieze cu Rusia situația Crimeei și a Donbasului

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că nu mai vrea să insiste pentru obţinerea aderării Ucrainei la NATO, una dintre problemele care au motivat oficial invazia rusă în ţara sa, într-un interviu difuzat de postul american ABC, informează marţi AFP.

„În ceea ce priveşte NATO, mi-am temperat poziţia asupra acestei probleme deja de ceva timp, atunci când am înţeles” că „NATO nu este gata să accepte Ucraina”, a declarat el în acest interviu difuzat luni seara. „Alianţei (Atlanticului de Nord) îi este teamă de tot ce este controversat, (îi este teamă) şi de o confruntare cu Rusia”, a deplâns el.

Zelenski a adăugat că nu vrea să fie preşedintele unei „ţări care imploră în genunchi” pentru o astfel de aderare.

Rusia a invadat pe 24 februarie Ucraina şi duce un război în această fostă republică sovietică. Moscova afirmă că vrea garanţii că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, alianţă transatlantică ce a fost creată pentru a apăra Europa în faţa ameninţării URSS la începutul Războiului Rece şi care s-a extins apoi progresiv până aproape de Rusia, notează AFP.

Kremlinul consideră ameninţătoare aceste extinderi şi poziţiile militare ale aliaţilor occidentali lângă frontierele ruse.

Preşedintele Putin a recunoscut de asemenea, cu puţin timp înainte de a declanşa invazia, cele două „republici” separatiste proruse din estul Ucrainei, în război din 2014 cu forţele militare ale Kievului. Vladimir Putin cere acum ca independenţa lor să fie recunoscută de Ucraina.

Întrebat în legătură cu această cerere, Zelenski s-a declarat, în interviul pentru ABC, deschis dialogului. „Vorbesc despre garanţii de securitate. Cred că referitor la aceste teritorii temporar ocupate”, „care au fost recunoscute doar de Rusia”, „noi putem discuta şi găsi un compromis cu privire la viitorul acestor teritorii”, a explicat el.

Olandezii au donat 100 de milioane de euro pentru victimele războiului din Ucraina

Olandezii au donat peste 100 de milioane de euro (109 milioane de dolari) pentru victimele războiului din Ucraina, în cadrul unui teledon care s-a încheiat luni seara târziu, informează DPA.

Difuzat simultan de trei canale de televiziune, teledonul a fost organizat de Giro 555, o campanie la care participă 11 organizaţii de ajutorare. Banii strânşi urmează să fie cheltuiţi pentru asigurarea de adăposturi, îngrijiri medicale şi apă potabilă pentru persoanele care au avut de suferit în urma invaziei ruse.

Conflictul din Ucraina a provocat reacţii puternice în Ţările de Jos, familia regală a ţării declarându-se profund şocată de violenţe şi de suferinţele poporului ucrainean.

Cuplul regal a primit mai mulţi ucraineni la Palatul Noordeinde din Haga şi a ascultat mărturiile acestora despre război. În cadrul unei declaraţii, Regele Willem-Alexander şi Regina Maxima au mărturisit ulterior că au fost „profund mişcaţi de discuţiile avute” cu refugiaţii.

„Ucraina merită încrederea noastră, a tuturor”, au subliniat aceştia.

Într-o scurtă înregistrare video a întâlnirii care a circulat pe Twitter, regele este văzut descriind invazia rusă drept un „scenariu sumbru” pe care „nici măcar nu şi l-a putut imagina până de curând”.

„Ei au vorbit despre frica, furia şi suferinţa lor incomensurabilă’, se precizează în aceeaşi declaraţie. „Despre dragostea pentru vecinii lor. Şi despre convingerea că libertatea va învinge”, se adaugă în aceasta.

Soldații care apără Odessa oferă flori femeilor de 8 Martie

În pofida temerilor privind iminenţa unui atac rus şi a faptului că viaţa în oraşul Odesa din Ucraina a fost dată peste cap, soldaţii care apără oraşul-port şi-au făcut timp marţi pentru a cumpăra flori pentru prietenele şi femeile din familiile lor cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, informează Reuters.

„Oricât de ciudat ar părea, am cumpărat flori pentru soacra şi soţia mea, pentru a le felicita cu ocazia zilei de 8 Martie”, a spus Iuri, un rezervist din cadrul forţelor de apărare ale Ucrainei, stând lângă o tarabă cu ghivece de ciclame şi zambile şi buchete de lalele. „Că-i război sau nu, femeile noastre trebuie protejate, iubite şi respectate”, a adăugat el.

Odesa este locul de baştină pentru un milion de oameni, iar portul său este crucial pentru economia Ucrainei. Locuitorii oraşului umplu saci cu nisip pe plajă pentru a ridica bariere în centrul istoric şi participă la antrenamente de mânuire a armelor, pe fondul temerilor în creştere privind un atac, în timp ce forţelor ruse avansează în Ucraina.

Oficiali de la Pentagon au declarat luni că oraşul Herson, situat la circa 145 de km est de Odesa, a fost cucerit de trupele ruse, iar oficiali din cadrul Administraţiei Maritime a Ucrainei au anunţat că lupte grele au loc în oraşul Mikolaiv, situat între Odesa şi Herson.

Soldatul Dmitri ţine strâns în mână lalele galbene şi roz, pe care le-a cumpărat pentru camaradele sale de război. „Şi ele sunt în armată, şi ele ne apără ţara, şi ele ne ajută, aduc pozitivitate… trebuie să ne amintim mereu de ele”, a spus el.

Ziua Internaţională a Femeii se doreşte o recunoaştere a realizărilor femeilor şi scoate în prim plan lupta pentru egalitatea de gen. Această sărbătoare are o lungă tradiţie în ţările din estul Europei şi în fostele republici sovietice, unde bărbaţii marchează adesea această zi cumpărând flori sau cadouri pentru femei.

Vânzătoarea de flori, Alena, leagă un buchet de lalele galbene şi albastre, culorile naţionale ale Ucrainei. „L-am făcut pentru pace, pentru pace peste tot în lume”, a afirmat ea.

Trei adulți au fost uciși și trei copii răniți de o mină antipersonal

Trei adulţi au fost ucişi şi trei copii sunt răniţi după explozia unei mine antipersonal în regiunea ucraineană Cernigov, la nord de Kiev, a declarat luni Liudmila Denisova, responsabilă cu drepturile omului în parlamentul ucrainean, transmite AFP.

Aceşti civili erau toţi în maşină. Adulţii au murit pe loc, iar copiii, cu răni de diferite grade de severitate, au fost spitalizaţi, a precizat responsabila citată, care a amintit că folosirea minelor antipersonal este interzisă prin convenţii internaţionale.

Este prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina când un oficial ucrainean anunţă victime provocate de acest tip de arme.

Un responsabil al formaţiunii lui Putin cere naţionalizarea companiilor occidentale care îşi sistează activitatea în Rusia

Un responsabil de rang înalt al partidului de guvernământ al preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, a propus naţionalizarea companiilor străine care şi-au sistat activitatea în Rusia după declanşarea invaziei în Ucraina, relatează marţi Reuters.

Mai multe companii, printre care Toyota, Nike sau IKEA, au anunţat că îşi închid temporar magazinele şi fabricile din Rusia pentru a pune presiune asupra Kremlinului să oprească invazia, scrie Agerpres.

Într-o declaraţie publicată luni seară pe website-ul partidului Rusia Unită, secretarul consiliului general al acestei formaţiuni, Andrei Turceak, a menţionat că încetarea voluntară a operaţiunilor companiilor echivalează cu un ”război” împotriva cetăţenilor ruşi.

”Rusia Unită propune naţionalizarea unităţilor productive ale companiilor care îşi anunţă retragerea şi închiderea producţiei în Rusia în timpul operaţiunii speciale în Ucraina”, a afirmat politicianul citat.

”Aceasta este o măsură extremă, dar nu vom tolera să fim înjunghiaţi pe la spate şi ne vom proteja poporul. Acesta este un război adevărat, nu doar împotriva Rusiei, ci şi împotriva cetăţenilor noştri”, a adăugat Turceak. ”Vom recurge la măsuri de represalii dure, acţionând conform legilor războiului”, a mai avertizat el.

Şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a ameninţat după instituirea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei că aceasta ar putea răspunde prin naţionalizarea unor active occidentale.

Războiul nu trebuie să escaladeze dincolo de Ucraina, spune secretarul general al NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit marţi de ”responsabilitatea” de a asigura că războiul din Ucraina nu se răspândeşte dincolo de graniţele acesteia, în urma convorbirilor purtate la Riga cu preşedintele leton Egils Levits, relatează Reuters.

„Avem responsabilitatea de a asigura că conflictul nu escaladează şi nu se răspândeşte dincolo de Ucraina”, a spus Stoltenberg.

„Vom proteja şi apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a adăugat el.

Secretarul general al NATO a menţionat că există informaţii credibile că Rusia ia ca ţintă civili în Ucraina şi a îndemnat Moscova să pună capăt conflictului, subliniind că invazia rusă provoacă suferinţe îngrozitoare şi impactul umanitar este devastator.

Zelenski se declară deschis la discuţii despre Donbas şi Crimeea, într-un interviu pentru ABC

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi despre peninsula Crimeea anexată de Rusia, relatează DPA.

Într-un interviu transmis luni seară de postul american de televiziune ABC, Zelenski a spus clar în acelaşi timp că nu va ceda solicitărilor Moscovei de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor ‘republici populare’ sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea.

„Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiţi de capitulare”, a declarat el.

„Putem discuta şi găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii”, a adăugat Zelenski.

El a spus că este important să se acorde atenţie felului în care trăiesc oamenii de acolo care vor să facă parte din Ucraina, astfel că această chestiune este mai complicată decât simpla recunoaştere.

„Este un alt ultimatum, iar noi nu suntem pregătiţi pentru ultimatumuri”, a declarat preşedintele Ucrainei.

Zelenski a făcut din nou apel la preşedintele rus Vladimir Putin să negocieze direct.

„Este nevoie ca preşedintele Putin să înceapă să discute, să înceapă dialogul, în loc să trăiască într-o bulă de informaţii fără oxigen”, a afirmat Zelenski.

Numărul refugiaţilor din Ucraina a depăşit pragul de 2 milioane (UNHCR)

Numărul refugiaţilor care au părăsit Ucraina după invazia armatei ruse pe 24 februarie a depăşit marţi pragul de 2 milioane de persoane, potrivit site-ului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), informează AFP.

Acest număr a ajuns la 2.011.312 de persoane, din care Polonia a primit mai mult de jumătate (1.204.403), precizează site-ul UNHCR.

„Astăzi, fluxul de refugiaţi veniţi din Ucraina a atins 2 milioane”, a anunţat pe Twitter directorul general al acestei agenţii din cadrul ONU, Filippo Grandi.

Filippo Grandi a efectuat în aceste zile o vizită în România, Republica Moldova şi Polonia, trei dintre ţările cu graniţe comune cu Ucraina şi care îi găzduiesc pe cei mai mulţi dintre ucrainenii care au fugit din ţara lor după invazia rusă.

Directorul UNHCR a salutat primirea exemplară asigurată de aceste trei ţări, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Oslo.

Conform celor mai recente statistici publicate de UNHCR, România şi Republica Moldova găzduiau fiecare peste 82.000 de refugiaţi, marţi. Mulţi dintre oamenii care au fugit din Ucraina – în principal femei şi copii – îşi continuă călătoria în alte ţări din Europa pentru a locui alături de familiile lor sau de prieteni de-ai lor.

Filippo Grandi a mai spus că „pentru moment” aceste ţări reuşesc să gestioneze fluxul de refugiaţi deoarece persoanele fugite din Ucraina deţin „anumite resurse”. „Un număr mare dintre ele ajung cu maşina şi, mai ales, au relaţii, pot să meargă acolo unde au familii, prieteni, o comunitate”, a precizat directorul UNHCR.

„Însă, dacă războiul continuă (…) este posibil să începem să vedem oameni fără resurse şi fără relaţii şi aceasta va fi o problemă mai greu de gestionat de către ţările europene, va fi nevoie de mai multă solidaritate peste tot în Europa şi dincolo de continentul nostru” pentru a primi acele persoane, a adăugat el.

Războaiele din Balcani din anii 1990, în Bosnia şi Kosovo, au provocat la rândul lor fluxuri uriaşe de refugiaţi, „poate de două milioane sau de trei milioane de persoane, însă într-o perioadă de opt ani. Acum este vorba de opt zile”, a continuat Filippo Grandi.

„Alte regiuni s-au confruntat cu acest fenomen, dar în Europa el se întâmplă pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial”, a adăugat oficialul ONU.

După mai multe tentative fără rezultate concrete, Rusia a promis să deschidă marţi dimineaţă culoare umanitare pentru a permite miilor de civili să plece din principalele oraşe ucrainene, aflate sub focul artileriei ruse de aproape două săptămâni.

Potrivit ONU, aproximativ 4 milioane de locuitori ai Ucrainei ar putea să îşi părăsească ţara din cauza acestui război.

Atacurile asupra spitalelor şi ambulanţelor se înmulţesc rapid, avertizează OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat marţi că atacurile asupra spitalelor, ambulanţelor şi altor facilităţi medicale din Ucraina au sporit rapid în ultimele zile şi a avertizat că ţara rămâne fără provizii medicale vitale, informează Reuters şi DPA.

Agenţia sanitară a ONU a confirmat luni că cel puţin nouă persoane şi-au pierdut viaţa în 16 atacuri asupra facilităţilor sanitare de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie. Organizaţia nu a spus cine este responsabil de atacuri.

Catherine Smallwood, unul dintre responsabilii pentru situaţii de urgenţă din cadrul OMS Europa, a declarat cu prilejul unei conferinţe de presă că bilanţul include incidente privind ambulanţe rechiziţionate în alte scopuri decât acordarea asistenţei medicale de urgenţă.

”Vom continua să actualizăm bilanţul. S-au înmulţit destul de rapid în ultimele zile”, a spus Smallwood.

Organizaţia face eforturi pentru a oferi materiale medicale Ucrainei, unde oxigenul, insulina, echipamentul de protecţie personală, materialele chirurgicale şi produsele derivate din sânge sunt pe terminate, a spus directorul regional al Biroului pentru Europa al OMS, Hans Kluge, în cadrul conferinţei de presă.

”Văd cu adânc regret că regiunea mea, după doi ani teribili de pandemie, se confruntă acum cu impactul devastator al ostilităţilor militare, care afectează zeci de milioane dintre locuitorii săi în Ucraina şi nu numai”, a spus Kluge la conferinţa de presă ţinută în Copenhaga, potrivit DPA.

Lucrătorii sanitari, spitalele şi alte facilităţi medicale nu trebuie să fie niciodată ţinta atacurilor, nici măcar în timpul crizelor şi conflictelor, a subliniat Kluge.

În Ucraina, a spus oficialul, sistemul sanitar este sub o presiune severă, în timp ce în afara graniţelor, se desfăşoară o criză a refugiaţilor cu cea mai mare creştere din Europa în peste 75 de ani.

Proviziile de oxigen, vaccinurile copiilor şi expertiza din domeniul sănătăţii mintale se numără printre priorităţile OMS pentru regiune, a spus el.

Kluge a subliniat totodată nevoia de a prioritiza necesităţile sanitare ale femeilor, inclusiv în domeniul sănătăţii maternale şi al asistenţei obstetrice de urgenţă, precum şi de a contracara violenţa sexuală şi pe criterii de gen.

”Conflictele din trecut ne-au arătat că adolescentele, femeile cu dizabilităţi şi femeile vârstnice sunt cele mai vulnerabile”, a mai spus el, potrivit Reuters.

”Se confruntă cu un risc crescut de a fi atacate de persoane din afara căminului şi de grupuri înarmate, precum şi de a fi victimele violenţei, abuzurilor sexuale şi exploatării din partea partenerilor intimi”, a mai spus Kluge.

Zelenski critică ‘promisiunile’ neonorate ale Occidentului

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat marţi ‘promisiunile’ neonorate ale Occidentului de a proteja Ucraina de bombardamentele ruse, transmite AFP.

‘Se împlinesc 13 zile de când auzim promisiuni. Treisprezece zile de când ni se spune că vom fi ajutaţi în cer, că vor fi avioane, că ne vor fi livrate’, a spus Zelenski într-un mesaj video pe Telegram.

‘Dar responsabilitatea pentru aceasta apasă şi asupra acelora care nu au fost capabili să ia o decizie în Occident de 13 zile (…) Asupra acelora care nu au securizat cerul aerian de asasinii ruşi’, a adăugat el.

‘Umanitatea, care trebuie să prevaleze în capitalele mondiale, trebuie să prevaleze asupra fricii’, a pledat el.

Zelenski cere cu vehemenţă instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, însă această opţiune a fost exclusă categoric de SUA, ca şi de NATO.

Sâmbătă, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că ar considera o astfel de zonă ‘drept o participare la conflict armat’.

Ministerul ucrainean al Apărării acuză partea rusă că nu respectă culoarul umanitar la Mariupol

Ministerul ucrainean al Apărării a acuzat marţi partea rusă că nu respectă culoarul umanitar la Mariupol, port asediat în sud-estul Ucrainei, în a 13-a zi a invaziei ruse, potrivit AFP.

„Inamicul a lansat un atac exact în direcţia culoarului umanitar”, a denunţat ministerul pe pagina sa de Facebook, declarând că armata rusă „nu a lăsat copiii, femeile şi persoanele vârstnice să părăsească oraşul”.

„Pentru evacuarea civililor din Mariupol pe o singură rută, apărătorii oraşului au luat o serie de măsuri: drumurile au fost curăţate de mine, au fost îndepărtate baricadele etc. Totuşi, ocupanţii nu au lăsat copiii, femeile, bătrânii să iasă din oraş. Inamicul a lansat un atac în direcţia coridorului umanitar”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Ukrinform.

Localnicii se evacuează din oraşul Sumî, aflat sub asediu, în primul culoar umanitar convenit cu Rusia

Ucrainenii s-au urcat marţi în autobuze pentru a părăsi Sumî, oraş din estul Ucrainei aflat sub asediul forţelor ruse, într-o primă evacuare dintr-un oraş ucrainean printr-un culoar umanitar convenit cu Rusia, după mai multe tentative eşuate în ultimele zile, relatează Reuters.

Guvernatorul regiunii, Dmitro Jiviţki, a declarat într-o înregistrare video că primele autobuze au plecat deja din Sumî spre oraşul Poltava, situat mai la vest, subliniind că se va acorda prioritate persoanelor cu dizabilităţi, femeilor însărcinate şi copiilor din orfelinate.

Un scurt videoclip, difuzat de consilierul prezidenţial Kirilo Timoşenko, arată un autobuz de culoare roşie cu civili la bord.

„S-a convenit ca primul convoi să plece la 10:00 dimineaţa (08:00 GMT) din oraşul Sumî. Convoiul va fi urmat de populaţia locală în vehicule personale”, a specificat vicepremierul Irina Vereşciuk într-o declaraţie televizată.

Au fost evacuaţi şi localnici din orăşelul Irpin, o suburbie a Kievului, aflată în prima linie a frontului, unde jurnaliştii de la Reuters au filmat duminică familii care fugeau pentru a-şi salva viaţa sub un bombardament intens.

Localnicii fugeau cu copiii lor mici în cărucioare sau legănându-şi bebeluşii în braţe, în timp ce alţii duceau cu ei animale de companie şi pungi de plastic cu câteva lucruri de primă necesitate.

„Orăşelul este aproape distrus, iar în cartierul unde locuiesc nu mai există aproape case care să nu fi fost bombardate”, spune o tânără mamă, ţinându-şi bebeluşul sub o pătură, cu fiica mai mare alături.

„Ieri (luni) a fost bombardamentul cel mai dur, cu lumini şi zgomote înfricoşătoare, întreaga clădire se cutremura”, mai spune ea.

Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, Moscova deschide marţi culoare pentru a permite oamenilor să părăsească cinci oraşe ucrainene: Cernigov, Harkov, Mariupol, capitala Kiev, precum şi Sumî.

Pentru moment nu a existat niciun comentariu din partea ucraineană cu privire la evacuările din alte oraşe în afară de Sumî.

Cel puţin 21 de persoane au fost ucise luni în urma loviturilor aeriene ruseşti împotriva oraşului Sumî, situat la circa 350 km nord-est de Kiev, potrivit unui nou bilanţ al victimelor anunţat marţi de către autorităţile ucrainene, citat de AFP.

„Corpurile a 21 de persoane, între care doi copii, au fost găsite” într-un loc accidentat, a indicat parchetul regional pe pagina sa de Facebook. Un bilanţ precedent publicat de serviciile de intervenţie consemna nouă morţi.

MApN: Patru elicoptere ucrainene civile, neînarmate, pe aeroportul din Iaşi, pentru escală tehnică

Autorităţile ucrainene au solicitat părţii române aprobări diplomatice de survol cu destinaţia finală Ghimbav, jud. Braşov, pentru un număr de 4 elicoptere, în scopul efectuării operaţiunilor de mentenanţă la Airbus Helicopters România, potrivit contractelor în vigoare, arată un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

Potrivit MApN, aeronavele în discuţie sunt configurate pentru executarea misiunilor civile, nefiind înarmate, iar pentru aceste elicoptere au fost depuse, marţi, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil, aeronavele aterizând deja pe aerodromul Iaşi, pentru escală tehnică, urmând să îşi continue deplasarea către destinaţia finală.

Statul Major General al armatei ucrainene spune că ritmul înaintării trupelor ruse a încetinit

Rusia şi-a continuat marţi ofensiva în nordul, sudul şi estul Ucrainei, dar ritmul înaintării sale a încetinit în prima parte a celei de-a treisprezecea zile de război, a informat Statul Major General al armatei ucrainene într-un comunicat, citat de EFE şi Unian.

„Adversarul îşi continuă operaţiunea ofensivă, dar ritmul de înaintare a trupelor sale a încetinit considerabil”, semnalează Statul Major pe pagina sa oficială de Facebook. „Forţele ucrainene continuă să desfăşoare operaţiuni de apărare în zonele operaţionale de sud, est şi nord”, adaugă acesta.

Statul Major al forţelor armate ucrainene evocă în acest sens apărarea oraşului Cernigov (nord), operaţiunile în desfăşurare în direcţia Severski, la periferia Kievului, la Sumî (nord-est) şi în suburbiile oraşului Mikolaiv (Nikolaev, sud), situat între Herson şi oraşul-port Odesa.

În alte zone, are loc o „operaţiune de stabilizare”, indică înaltul comandament.

În regiunile Harkov (est), Sumî, Cernigov şi Kiev au loc jafuri, violenţe împotriva localnicilor, confiscări de locuinţe, folosirea hangarelor agricole pentru parcarea echipamentelor militare, denunţă Statul Major General al Forţelor armate ucrainene.

În perimetrul regiunilor Herson şi Mikolaiv, care sunt ocupate de ruşi, potrivit acestuia, trupele ruse „folosesc unităţi de luptă psihologică pentru a influenţa populaţia locală”.

„Conform informaţiilor disponibile, au fost create până la 10 grupuri psihologice tactice cu obiectivul de a desfăşura activităţi de propagandă în rândul populaţiei locale”, consemnează înaltul comandament militar, care adaugă că Rusia intimidează populaţia din partea de nord a peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014. „Serviciul Federal de Securitate (FSB, ex-KGB) creează grupuri de lucru pentru activităţi cu populaţia, în special pentru a identificarea rezistenţei”, potrivit aceluiaşi comunicat.

Autorităţile ucrainene încep evacuarea civililor din Sumî. Rusia afirmă că a deschis coridoare umanitare

Civilii vor începe să părăsească marţi oraşul ucrainean Sumî în baza unui acord cu Rusia privind instituirea unui coridor umanitar, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, transmite Reuters.

‘S-a convenit că primul convoi va pleca la ora 10.00 (08.00) din oraşul Sumî. Convoiul va fi urmat de populaţia locală în vehicule personale’, a anunţat Irina Vereşciuk într-o declaraţie televizată.

Rusia a propus să le dea locuitorilor din Sumî, oraş din nord-estul Ucrainei, şi din Mariupol, oraş-port din sud, posibilitatea să plece marţi în alte regiuni din ţară, au transmis agenţiile ruse de ştiri.

Alte coridoare umanitare propuse de Rusia ar trece prin Rusia sau Belarus, ceea ce autorităţile ucrainene au respins anterior.

Potrivit agenţiei Interfax, care citează marţi Ministerul Apărării de la Moscova, Rusia a deschis ‘coridoare umanitare’ pentru ca populaţia să poată fi evacuată din Kiev şi din alte patru oraşe: Cernigău, Sumî, Harkov şi Mariupol.

Ministerul mai adaugă că armata rusă în Ucraina a introdus o încetare a focului de la ora 07.00 GMT.

29.636 de cetăţeni ucraineni au intrat în România luni

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează marţi că în data de 7 martie, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 80.044 de persoane, dintre care 29.636 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 12,7% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 10.769 cetăţeni ucraineni (în uşoară scădere cu 1,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 17.079 cetăţeni ucraineni (scădere cu 19%), se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 89.164 de persoane, dintre care 26.551 de cetăţeni ucraineni (uşoară scădere de 0,3%).

De la declanşarea acestei crize până la data de 7 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 291.081 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 208.863.

Obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, Ucraina

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AEIA) a declarat luni că a primit informaţii conform cărora obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, fără „consecinţe radiologice”, informează marţi AFP.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul în Viena, autorităţile ucrainene au informat despre un atac care a avut loc duminică, adăugând că nu a fost raportată nicio creştere a nivelului de radiaţii, scrie Agerpres.

Instalaţia afectată face parte din Institutul de Fizică şi Tehnologie din Harkov, un institut de cercetare care produce material radioactiv pentru aplicaţii medicale şi industriale.”Inventarul materialelor radioactive ale sitului este foarte scăzut”, a argumentat AIEA, asigurând că „daunele (…) raportate nu ar fi avut nicio consecinţă radiologică”.

„Am avut deja câteva episoade care compromit securitatea site-urilor nucleare ucrainene”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.

În ultimele zile, Harkov a fost ţinta unor bombardamentelor puternice şi a tirurilor de rachete, deoarece Moscova încearcă să crească presiunea asupra Ucrainei pentru a se preda.

Armata rusă a ocupat de vineri centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei, unde loviturile de artilerie, potrivit ucrainenilor, au provocat un incendiu, despre care Moscova neagă că l-ar fi provocat. Doar două din cele şase reactoare ale centralei sunt active, scrie Agerpres.

Directorul general al AIEA a declarat vineri că este gata să meargă la Cernobîl, locul accidentului nuclear din 1986 şi primul sit ucrainean intrat sub controlul forţelor ruse. Rusia consideră însă că fosta centrală ucraineană de la Cernobîl nu este locul ideal pentru a purta discuţii cu AIEA.

Peste 10 morţi în urma unor atacuri ruseşti la Sumî, în nord-estul Ucrainei

Mai mult de zece persoane au fost ucise în lovituri aeriene asupra oraşului Sumî din nord-estul Ucrainei, potrivit autorităţilor locale, citate de DPA.

‘În unele localităţi au fost bombardate clădiri rezidenţiale’, a declarat Dmitro Jiviţki, şeful administraţiei regionale din Sumî, într-un comunicat postat pe Facebook marţi dimineaţă.

El a precizat că mai multe case au fost distruse când o bombă a lovit în apropiere de centrul oraşului Sumî. Mai mult de zece persoane au fost ucise, inclusiv copii, a spus el.

De asemenea, patru soldaţi ucraineni au fost ucişi în ceea ce Jiviţki a descris drept „o luptă inegală cu armata rusă”.

Informaţia nu a putut fi verificată iniţial în mod independent.

Între timp, ministrul infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a estimat la peste 10 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii de transport a Ucrainei de invazia rusă.

Aceasta include poduri, linii de cale ferată şi aeroporturi, a spus ministrul în declaraţii publicate în ediţia de marţi a ziarului Ukrainska Pravda.

Oficialul ucrainean a afirmat că pagubele ar putea fi reparate în doi ani şi că se bazează pe ajutorul extern pentru reconstrucţie.

Rusia a oferit o nouă încetare a focului în Ucraina pentru marţi, a declarat luni ambasadorul Moscovei la Naţiunile Unite, Vasili Nebenzia, pe fondul eforturilor de a pune civilii în siguranţă.

O altă rundă de convorbiri între Rusia şi Ucraina este aşteptată joi.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a confirmat că se va întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în Turcia, săptămâna aceasta.

‘În prezent, este planificată data de 10 (martie). Să vedem – dacă el zboară în Antalya, atunci voi zbura şi eu. Să ne aşezăm, să vorbim’, a declarat Kuleba într-un mesaj video luni seara.

Rusia ameninţă în premieră în mod direct că va opri livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1

Rusia a ameninţat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru prima dată de la invazia din Ucraina, conform unor comentarii făcute de vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat, relatează DPA.

„Avem dreptul deplin (…) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă”, a spus Novak luni, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2.

El a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor.

Potrivit Reuters, Novak a atras atenţia de asemenea că preţul la petrol ar putea creşte de peste două ori, până la 300 de dolari barilul, dacă SUA şi aliaţii lor ar interzice importurile de petrol rusesc, o sursă crucială de venit, după ce Rusia a fost practic scoasă de pe pieţele financiare occidentale.

Nord Stream 1 asigură aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, transmis din Rusia spre Germania şi apoi redistribuit spre mai multe ţări europene.

Germania a suspendat procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 după ce Rusia recunoscut independenţa provinciilor separatiste din estul Ucrainei.

Temerile unui război energetic între Rusia şi Occident sunt tot mai mari, în contextul în care SUA fac presiuni în rândul aliaţilor să interzică importurile de petrol din Rusia ca sancţiune pentru invadarea Ucrainei.

Preşedintele Zelenski promite să rămână la Kiev

Preşedintele Volodimir Zelenski a promis că va rămâne în capitala Ucrainei, Kiev, în pofida luptelor care continuă, transmite dpa.

„Stau la Kiev”, a spus el într-un mesaj video, adăugând că nu se va ascunde şi că nu se teme de nimeni.

„Astăzi este a douăsprezecea noapte a luptei noastre, a apărării noastre. Suntem cu toţii prezenţi, toată lumea lucrează. Fiecare la locul său. Sunt la Kiev, echipa mea este cu mine”, a adăugat preşedintele Zelenski.

Potrivit administraţiei prezidenţiale, Volodimir Zelenski a rechemat soldaţii ucraineni care servesc în misiuni străine, scrie Agerpres.

Militari „foarte profesionişti” ar fi necesari în lupta împotriva „agresiunii ruse”, se arată în comunicat.

Potrivit presei locale, militari ucraineni sunt implicaţi în operaţiuni în Kosovo, Congo şi Coasta de Fildeş.

Preşedintele Zelenski a mai spus că discuţiile cu Rusia vor continua.”Suntem realişti. De aceea vom discuta.Vom insista asupra negocierilor până când vom găsi o modalitate de a spune oamenilor noştri: Aşa ajungem la pace”, a spus el.

Fiecare zi de luptă creează „condiţii mai bune” pentru Ucraina, a adăugat el.

SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie doresc să „crească preţul” pe care să-l plătească Rusia

Preşedintele american Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi prim-ministrul britanic Boris Johnson sunt „hotărâţi să continue să crească costurile” impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, potrivit unui comunicat dat publicităţii luni de Casa Albă după o videoconferinţă a celor patru lideri, transmite AFP.

Frontul foarte unit de până acum al Occidentului în ceea ce priveşte sancţiunile economice părea să se fisureze luni în chestiunea impunerii unui embargou vânzărilor de hidrocarburi ruseşti, opţiune respinsă de Germania, care este foarte dependentă de aprovizionarea cu gaz rusesc.

Comunicatul de presă publicat de Berlin la încheierea videoconferinţei nu abordează subiectul sancţiunilor şi insistă mai ales asupra „noilor posibilităţi de ajutor umanitar pentru Ucraina”, subiect care a fost de asemenea prezent pe agenda discuţiilor.

Luni, cancelarul Olaf Scholz a spus că importurile de combustibili fosili din Rusia sunt „esenţiale” pentru „viaţa de zi cu zi a cetăţenilor” din Europa şi a susţinut că aprovizionarea continentului nu poate fi asigurată altfel în această etapă.

Preşedintele Joe Biden, pe de altă parte, este supus unei presiuni din ce în ce mai mari din partea parlamentarilor din ambele partide pentru a opri această sursă esenţială de venit a regimului lui Vladimir Putin.

Statele Unite, un mare producător de petrol, importă puţin ţiţei rusesc.

Atunci când este întrebat despre un astfel embargou, preşedintele Biden repetă că „nimic nu este exclus”. Joe Biden nu a luat încă nicio decizie pentru a nu deteriora coeziunea cu partenerii europeni şi de teamă ca aceasta să nu alimenteze o inflaţie deja galopanta, care îi subminează popularitatea în rândul americanilor.

Banca Mondială aprobă un ajutor imediat de 489 de milioane de dolari

Consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a aprobat luni un program suplimentar de asistenţă imediată pentru Ucraina, denumit „Finanţarea redresării după o urgenţă economică în Ucraina” sau „Eliberaţi Ucraina”, cu o plată imediată de 489 de milioane de dolari, informează marţi AFP.

Pe 1 martie, Banca Mondială a anunţat că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane urmau să fie eliberate imediat.

Luni, consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a decis să aloce o sumă mai mare.”Aranjamentul aprobat constă într-un împrumut suplimentar de 350 de milioane de dolari şi garanţii de 139 de milioane de dolari”, a detaliat Banca Mondială într-un comunicat de presă.

„Ajutorul cu plată rapidă va ajuta guvernul să ofere servicii esenţiale ucrainenilor, inclusiv salarii pentru angajaţii din spitale, pensii pentru bătrâni şi programe sociale pentru cei vulnerabili”.

Suplimentar, au fost aprobate granturi de 134 de milioane de dolari şi o finanţare paralelă de 100 de milioane de dolari.

Astfel, în total, au fost mobilizaţi 723 de milioane de dolari.

Banca Mondială a informat despre crearea unui „fond fiduciar multi-donator (MDTF) pentru a facilita canalizarea granturilor donatorilor către Ucraina, cu contribuţii din partea Marii Britanii, Danemarcei, Letoniei, Lituaniei şi Islandei în valoare de 134 de milioane de dolari până în prezent”. Instituţia a făcut apel la membrii săi pentru alte granturi care să alimenteze acest fond.

Pentagonul confirmă faptul că Rusia recrutează mercenari sirieni pentru a lupta în Ucraina

Rusia recrutează mercenari sirieni cu experienţă în războiul de gherilă urbană pentru a lupta în Ucraina, a confirmat luni un purtător de cuvânt al Pentagonului, transmite AFP.

„Credem că informaţiile conform cărora (ruşii) recrutează luptători sirieni pentru a-şi consolida forţele în Ucraina sunt adevărate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de apărării, John Kirby.

„Este interesant că domnul Putin ajunge să recurgă la luptători străini”, a continuat el, în contextul în care, potrivit Pentagonului, Rusia a angajat în Ucraina practic toate forţele sale de luptă masate în ultimele luni la graniţă, prezenţă militară estimată de Washington la peste 150.000 de soldaţi.

Wall Street Journal a informat duminică că Moscova a început în ultimele zile să recruteze luptători sirieni pentru a-i folosi în preluarea zonelor urbane.

Un oficial american mai declarase pentru această publicaţie că unii luptători sirieni se află deja în Rusia, unde se pregătesc să se alăture luptei din Ucraina.

Cu toate acestea, Pentagonul nu are o „vizibilitate perfectă” asupra numărului şi identităţii luptătorilor care sunt recrutaţi, a precizat John Kirby.