„Noi ca grup suntem obişnuiţi cu achiziţiile în volum, şi primul lucru care ne-a impactat este primul transport de ulei care n-a mai venit. Cumva uleiul deja a intrat într-o notă de lux. La orice preţ, astăzi nu poţi să cumperi ulei în cantităţi mari. Probabil că urmează, având în vedere războiul din Ucraina, şi luând în considerare că Rusia, respectiv Ucraina, pe domeniul cerealelor probabil că produceau mare parte din producţia mondială, toate materiile prime derivate din cereale vor avea de suferit din acest punct de vedere”, a afirmat Daniel Mischie, scrie Agerpres.
Directorul general al City Grill a subliniat că preţul produselor alimentare creşte foarte mult din cauza suprapunerii crizei energetice cu criza alimentară.
„Dar cel mai important lucru este suprapunerea crizei energetice cu criza alimentară. Astăzi, în afară că nu există produsul respectiv, producţia lui costă şi mai mult, deci preţul este escaladat incredibil de mult. Dacă nu eşti atent şi preţul materiilor prime evoluează, rişti să intri pe pierdere într-un restaurant”, a menţionat Daniel Mischie.
Pe de altă parte, directorul general al City Grill a susţinut că servirea unei mese la restaurant este mai ieftină decât prepararea acesteia acasă.
„Astăzi (la restaurant, n.r.) poţi mânca un meniu de prânz din felul unu şi felul doi, sau fel principal şi desert, cu aproximativ 25-30 de lei, deci 6 euro. Şi facem un test, mergem acasă şi pregătim un fel principal şi desert cu 6 euro şi nu o să ne iasă niciodată, din punct de vedere al timpului, al consumului de gaze, al mizeriei pe care o facem în casă, din punctul de vedere al achiziţiei de materii prime. Deci astăzi, în zona europeană, este mult mai eficient să mănânci la restaurant”, a precizat Daniel Mischie.
Acesta a adăugat că, în prezent, restaurantele dimensionează porţiile astfel încât se întâmplă doar rar ca clienţii să mai lase ceva în farfurii la finalul mesei.
„Porţiile sunt astăzi atât de bine dimensionate – am început să ne interesăm care este capacitatea unui om de a mânca, cât poate el să acumuleze în stomac, cât trebuie să fie felul unu, cât trebuie să fie felul doi – astfel încât puţine sunt cazurile când mai rămâne ceva în farfurie. Dar evident că în momentul de faţă se practică – ce rămâne în farfurie se livrează la pachet (dacă clienţii solicită, n.r.)”, a declarat Daniel Mischie.