Companiile franceze cer statului „să-şi vadă de treabă” şi să nu mai pună piedici businessului

Într-o întâlnire cu ministrul Finanţelor, Pierre Moscovici, oamenii de afaceri francezi au acuzat guvernul că impune taxe prea mari asupra companiilor şi că politicile economice merg „în zig-zag”, transmite Bloomberg.

Moscovici a calificat atacul drept „neelegant” şi „facil”.

Liderii businessului francez i-au transmis lui Hollande că trebuie să renunţe la schimbările constante de reglementare şi să se concentreze pe reducerea cheltuielilor statului înainte de apariţia constrângerilor presupuse de următoarele alegeri.

„În Franţa, problema reală este statul. Statul trebuie să reducă cheltuielile publice şi să aducă afacerile în centrul preocupărilor francezilor. Ar trebui să-şi vadă de treabă, nu să ne spună nouă ce să facem”, a declarat directorul general al grupului petrolier Total, Christophe de Margerie.

Remarcile şefului Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, reflectă frustrările mediului de afaceri francez, care trebuie să facă faţă celui de-al treilea an consecutiv de stagnare economică sau recesiune.

Hollande, susţinut de partidul Socialist, încearcă să găsească un echilibru între necesităţile mediului de afaceri şi măsurile cerute de majoritatea parlamentară de stânga, care doreşte încetinirea ritmului de reducere a deficitului bugetar pentru protejarea populaţiei, în contextul unui şomaj record.

Guvernul francez a introdus în ultimii 3 ani majorări de taxe cu un impact cumulat de aproximativ 70 miliarde euro, în timp ce cheltuielile de consum au stagnat, iar investiţiile s-au prăbuşit.

Zeci de ani de măsuri care au redus, treptat, numărul orelor de lucru şi au limitat concedierile, marjele de profit ale companiilor au fost puternic erodate şi au scăzut anul trecut la cel mai redus nivel din 1985.

Profitul companiilor nefinanciare din Franţa reprezintă mai puţin de 15% din Produsul Intern Brut, faţă de aproximativ 25% în Germania, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

După puţin peste un an de la învestire, popularitatea lui Hollande s-a prăbuşit la minime record, cu 11 luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European (25 mai 2014). Liderii din mediul de afaceri consideră că guvernul ar trebui să implementeze măsuri care să încurajeze sectorul privat înaintea campaniei electorale, care va descuraja decizii potenţial nepopulare.

Cheltuielile statului francez reprezintă 57% din PIB, a doua cea mai mare rată din rândul statelor OCDE, după Danemarca.

„Statul a devenit prea mare. Suntem pregătiţi să acceptăm cu nu mai avem posibilitatea să cumpărăm următoarele alegeri cu noi cheltuieli sociale?”, a comentat şi Augustin de Romanet, directorul general al companiei Aeroports de Paris, care operează aeroporturile din zona capitalei.

Pe lângă opoziţia Partidului Socialist, Hollande se confruntă şi cu nemulţumirea miniştrilor din subordine în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar. Săptămâna trecută, preşedintele a fost nevoit să o concedieze pe Delphine Batho, ministrul energiei, care a criticat planurile privind reducerea cheltuielilor publice şi a descris drept „prost” proiectul de buget pentru 2014.

Institutul naţional de statistică din Franţa estimează că investiţiile efectuate de companiile nefinanciare vor scădrea cu 2,4% în acest an, declinul accelerând de la -1,9% în 2012, cel mai probabil din cauza temerilor privind posibilitatea unor noi creşteri de taxe.

Un raport prezentat în luna iunie de Ernst & Young, intitulat „Franţa: Ultima strigare”, notează că firmele şi companiile franceze se luptă cu cele mai mari salarii pe oră din zona euro, cu excepţia Belgiei şi Luxemburgului.

Directorul de strategie al grupului EADS, proprietarul producătorului de aeronave Airbus, a recomandat guvernului să creeze „un climat care să încurajeze afacerile”.

„În rest, lăsaţi totul în sarcina noastră. Nu puneţi obstacole în calea activităţilor companiilor, nu vă băgaţi în operaţiunile de zi cu zi”, a afirmat Marwan Lahoud, reprezentantul EADS la întâlnire.

Hollande s-a angajat în campania electorală să întoarcă trendul ascendent al şomajului, promisiune tot mai dificil de respectat în contextul miilor de concedieri anunţate de companii precum PSA Peugeot Citroen, Alcatel-Lucent sau Sanofi.

Numărul şomerilor din Franţa se ridică la 3,26 milioane, cu o rată a şomajului de 10,8%, maximul ultimilor 14 ani.

Hollande a adoptat unele măsuri menite să satisfacă necesităţile companiilor. În aprilie a fost adoptată o lege care înlesneşte concedierile şi flexibilizează reglementările de pe piaţa forţei de muncă. Anterior, în luna octombrie, la presiunea grupurilor de lobby, guvernul a limitat o creştere a taxei pe câştigurile de capital realizate de antreprenori şi a lansat un program de credite fiscale pentru companii în valoare de 10 miliarde euro.

Francois Hollande a afirmat în mai multe rânduri că va limita cheltuielile publice pentru a reduce deficitul bugetar, însă una dintre primele măsuri adoptate după învestire a fost reducerea vârstei de pensionare de la 62 la 60 de ani, pentru angajaţii care au început devreme activitatea în câmpul muncii. Măsura influenţează aproximativ 110.000 de persoane pe an şi a fost finanţată prin creşterea taxelor pe salarii cu 0,1 puncte procentuale.