Război Ucraina – Ucraina a pierdut accesul la Marea Azov. Rusia recunoaște că a folosit rachete hipersonice „Kinjal”. Kievul anunță un al cincilea general rus ucis în luptă – LIVE TEXT ziua 24

Vitali Kliciko cere Occidentului mai multe arme, pentru ca Ucraina să-și poată închidă singură spațiul aerian

Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, le-a cerut sâmbătă aliaţilor occidentali să continue livrările de arme pentru Ucraina, ţară invadată de forţele militare ruse, transmite DPA.

”Vă rugăm, sprijiniţi-ne!”, a spus fostul boxer profesionist într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul italian Corriere della Sera.

”Suntem capabili să ne închidem singuri spaţiul aerian. Dar cu siguranţă trebuie să obţinem armele potrivite”, a afirmat Kliciko.

NATO a respins în mod repetat ideea impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, temându-se că acest scenariu ar conduce la o confruntare militară directă între Occident şi Rusia.

Potrivit lui Vitali Kliciko, în Kiev s-au înregistrat deja peste 200 de civili ucişi. Aproximativ 2 milioane de locuitori au rămas în capitala ucraineană, a adăugat el.

”Nu uitaţi că noi ne apărăm ţara, dar în acelaşi timp apărăm valorile fundamentale ale democraţiei europene. Mesajul meu este clar: opriţi, vă rog, orice relaţie economică cu Rusia pentru că (preşedintele rus, Vladimir) Putin foloseşte fiecare euro pentru a-şi consolida armata, care vine în marş către noi”, a subliniat primarul Kievului.

Peste 3,3 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul războiului

Peste 3,3 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începerea invaziei ruse, au indicat sâmbătă Naţiunile Unite, în timp ce 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, relatează AFP, citată de Agerpres.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3.328.692 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului.

”Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri”, a declarat şeful UNHCR, Filippo Grandi.

”Ajutorul este vital, dar nu poate opri teama. Doar încetarea războiului o poate face”, a adăugat el.

Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi trebuie să rămână în ţară.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a indicat, miercuri, că 162.000 de cetăţeni ai unor ţări terţe au părăsit Ucraina în ultimele trei săptămâni.

Potrivit UNHCR, şase din zece refugiaţi ucraineni au ajuns în Polonia, ceea ce înseamnă 2.010.693 de persoane până în prezent.

În România au sosit 518.269 de refugiaţi ucraineni, număr în care sunt incluse şi persoanele care au traversat Republica Moldova.

Un număr de 299.273 de refugiaţi ucraineni au ajuns în Ungaria, iar alţi 240.009 în Slovacia.

UNHCR estimează că 184.563 de persoane au trecut din Ucraina în Rusia, dintre care 50.000 au venit din regiunile pro-ruse Doneţk şi Lugansk.

Rușii au bombardat masiv o cazarmă din orașul Mikolaiev. Posibil să existe multe victime

O cazarmă militară a fost în totalitate devastată în urma unei lovituri ruseşti la Mikolaiev (Nikolaiev), în sudul Ucrainei, provocând temeri privind un bilanţ mare, relatează AFP, ai cărei reporteri au văzut trei morţi la faţa locului, transmite Agerpres.

Cazarma, situată în nordul oraşului, a fost complet distrusă după ce a fost lovită de şase rachete vineri dimineaţă. Nicio informaţie cu privire la vreun bilanţ al victimelor nu a fost făcută publică până în prezent de autorităţile ucrainene.

Ruşii „au efectuat într-un mod laş lovituri cu rachete în timp ce soldaţii dormeau. O operaţiune de salvare este încă în desfăşurare”, s-a limitat să afirme sâmbătă dimineaţă guvernatorul regiunii Mikolaiev, Vitali Kim, într-o postare video pe Facebook.

El a precizat că încă aşteaptă informaţii cu privire la pierderile suferite de forţele armate ucrainene în urma acestui atac.

Jurnaliştii AFP au văzut trei corpuri neînsufleţite la locul atacului, între care un trup sfârtecat, scoase de sub dărâmături. Echipele de intervenţie au recuperat de asemenea un supravieţuitor.

Potrivit unui militar aflat la faţa locului, Evgheni, circa 200 de soldaţi se aflau în această cazarmă. Zeci dintre ei au fost ucişi, afirmă un alt militar, sub rezerva anonimatului.

„Continuăm să numărăm (victimele), dar este imposibil de ştiut având în vedere starea corpurilor”, a mărturisit un membru al echipei de intervenţie agenţiei franceze de presă.

Primarul oraşului Mikolaiev, Oleksandr Senkevici, citat de media ucrainene, a indicat că acest oraş, care avea aproape jumătate de milion de locuitori înainte de război, fusese bombardat din regiunea vecină Herson, aflată sub control rusesc.

„Bombardamentul s-a întâmplat prea repede ca noi să-l fi detectat şi să fi declanşat sistemul de alarmă”, a spus el, citat de publicaţia online Ukrainska Pravda.

Mikolaiev şi regiunea omonimă sunt scena unor lupte violente şi a unor bombardamente intense ruseşti. Oraşul are importanţă strategică, întrucât constituie ultimul obstacol înaintea marelui oraş-port Odesa.

Ucraina anunță moartea în război a celui de al cincilea general rus

Forţele armate ucrainene au anunţat sâmbătă eliminarea în luptă a generalul-locotenentului rus Andrei Mordvciov, comandantul Armatei a VIII-a ruse din cadrul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, ucis la 19 martie în Cernobaievka, regiunea Herson, relatează agenţiile de presă EFE şi Unian, citate de Agerpres.

Potrivit consilierului ministrului ucrainean de interne Vadim Denisenko, nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Uniunea Sovietica nu a pierdut atât de mulţi generali în doar trei săptămâni.

Denisenko, care a făcut aceste declaraţii la postul de televiziune local ‘Rada’, a spus că nu are nimic împotrivă ca aşa ceva să se mai întâmple dacă invadatorii continuă agresiunea.

Primul general rus care a fost ucis în luptele din Ucraina a fost Magomed Tuşaev, care şi-a pierdut viaţa la 26 februarie lângă Kiev. La 15 martie, generalul Oleg Mitiaev, comandantul unei divizii ruse motorizate, a fost ucis de miliţiile ucrainene „Azov”.

General-maiorul Vitali Gherasimov, şef de stat major şi prim-adjunct al comandantului Armatei 41-a din cadrul Districtului militar Centru al Rusiei, a fost ucis în luptele de la Harkov, iar generalul Andrei Kolesnikov – comandantul Armatei a 29-a din cadrul Districtului militar Est (Extremul Orient) al Federaţiei Ruse – la 11 martie.

Ministrul de Externe britanic avertizează că Rusia s-ar putea folosi de negocierile cu Ucraina ca de o perdea de fum pentru a se putea regrupa

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a avertizat că discuţiile de pace între Ucraina şi Rusia ar putea servi Kremlinului drept o „perdea de fum” pentru regruparea trupelor în vederea continuării ofensivei, relatează sâmbătă DPA, citată de Agerpres.

Rămâne la latitudinea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să decidă modul în care ţara sa să abordeze discuţiile de pace cu Moscova, a spus ea.

Într-un interviu pentru The Times, Liz Truss a declarat că îi este teamă că negocierile – despre care s-a spus că au făcut unele progrese – să fi fost doar o „perdea de fum”.

Premierul britanic Boris Johnson a promis la Conferinţa conservatorilor scoţieni din Aberdeen că va trimite mai multe arme defensive în Ucraina după ce a vorbit vineri cu Zelenski.

El a afirmat că este „mai convins ca oricând” că aventura militară a preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina va eşua.

Johnson urmează să se adreseze Forumul de primăvară al conservatorilor de la Blackpool sâmbătă, unde va aborda probabil din nou conflictul din Ucraina.

Şeful serviciului militar britanic de informaţii militare, Jim Hockenhull, consideră că Putin duce acum un „război de uzură” după ce aşteptările iniţiale privind un conflict rapid s-au spulberat.

Kremlinul este constrâns să-şi schimbe tacticile, recurgând la utilizarea „iresponsabilă şi fără discernământ” a puterii de foc, ceea ce va duce inevitabil la mai multe victime civile, a apreciat Jim Hockenhull.

Dacă şi-ar fi dorit serios să poarte discuţii de pace cu Ucraina, Moscova nu ar folosi astfel de metode, consideră şi şefa diplomaţiei britanice.

„Dacă o ţară este serioasă cu privire la negocieri, ea nu bombardează fără discernământ civili în ziua aceea”, a declarat Liz Truss pentru The Times.

Ea s-a arătat „foarte sceptică” faţă de negocierile între cele două ţări, adăugând că „ceea ce am văzut nu este decât o încercare de a crea spaţiu pentru regruparea ruşilor”.

„Nu vedem nicio retragere serioasă de trupe ruse sau vreo propunere serioasă pe masă”, a afirmat Liz Truss, potrivit căreia „ruşi au minţit, minţit şi minţit”.

„Mă tem că negocierile este o altă tentativă de a crea o diversiune şi o perdea de fum”, a insistat ea.

„Desigur, Ucraina, ca naţiune suverană, este pe deplin îndreptăţită să desfăşoare orice proces de negociere pe care îl consideră potrivit”, a menţionat totodată şefa diplomaţiei britanice.

Ucraina speră să evacueze civili prin zece coridoare umanitare. Au fost impuse restricții de circulație în Zaporojie

Ucraina speră să evacueze sâmbătă civili prin zece coridoare umanitare din oraşe şi centre urbane aflate în prima linie a frontului cu forţele ruse, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, citată de Reuters.

Un coridor a fost convenit pentru oraşul asediat Mariupol, deşi eforturile anterioare ale autorităţilor de a evacua civilii de acolo în cadrul unei încetări temporare a focului au eşuat de mai multe ori, ambele părţi dând vina una pe alta.

Un coridor umanitar pentru evacuări în regiunea Lugansk din Ucraina va fi deschis sâmbătă dimineaţă, a anunţat guvernatorul regional, Serhi Gaidai, pe Telegram.

„S-a convenit asupra unui coridor umanitar, vom încerca să evacuăm oamenii şi să aducem mâncare astăzi. Un ‘regim al tăcerii’ a fost convenit pentru 19 martie, începând cu ora 09:00 (07:00 GMT)”, a spus Gaidai.

În acelaşi timp, armata ucraineană a instituit restricţii de circulaţie pentru 38 de ore în oraşul Zaporojie, începând de sâmbătă, 14:00 GMT, până luni dimineaţă, a indicat primarul oraşului Anatoli Kurtiev.

„Să nu ieşiţi afară în acest timp!”, le-a transmis el locuitorilor într-o postare online.

Zaporojie, capitală regională, a devenit un important punct de tranzit pentru unii dintre cele 35.000 de persoane câte se estimează că au fugit din oraşul asediat Mariupol (sud-est).

Biroul procurorului general ucrainean a declarat sâmbătă că 112 copii au fost ucişi până în prezent în războiul din Ucraina, iar 140 au fost răniţi, conform unei postări pe contul său de Telegram. Reuters nu a putut verifica imediat aceste informaţii.

Rusia recunoaște că a folosit rachete hipersonice „Kinjal” în războiul din Ucraina

Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că a utilizat cu o zi în urmă rachete hipersonice „Kinjal” pentru a distruge un depozit subteran de arme şi muniţii aeriene în vestul Ucrainei, ceea ce reprezintă o premieră, relatează AFP şi EFE. citate de Agerpres.

Acest tip de rachetă, cu manevrabilitate ridicată, sfidează toate sistemele de apărare antiaeriană, potrivit Moscovei. Utilizarea acestui tip de rachetă este o premieră în conflictul din Ucraina, potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti.

„La 18 martie, complexul aeronautic ‘Kinjal’ cu rachetele sale balistice hipersonice a distrus un important depozit subteran de rachete şi muniţie de aviaţie ale armatei ucrainene în localitatea Deliatin, în regiunea Ivano-Frankivsk”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, în cursul conferinţei sale de presă zilnice.

În total, vineri seara, Rusia a efectuat tiruri asupra a 69 de instalaţii militare pe teritoriul Ucrainei, a indicat Ministerul rus al Apărării, între care 12 depozite militare şi 43 de locuri de parcare pentru vehicule militare.

„În plus, grupurile antiaeriene ale aviaţiei ruse au doborât 12 drone ucrainene”, a spus Konaşenkov.

Armata rusa a lovit vineri pentru prima dată o ţintă în vestul Ucrainei, unde a distrus o parcare de avioane la o fabrică de reparaţii din apropierea aeroportului din Lviv, potrivit surselor oficiale.

Rusia nu a raportat niciodată până acum utilizarea acestei rachete balistice în cele doua conflicte în care este implicată, Ucraina şi Siria. Acest tip de rachetă a fost utilizată de mai multe ori la exerciţii de la primul test reuşit în 2018.

Rachetele balistice hipersonice „Kinjal” şi rachetele de croazieră „Zircon” aparţin unei familii de noi arme dezvoltate de Rusia, pe care Putin le califică drept „invincibile”.

Testate cu succes în 2018, ‘Kinjal’ (‘pumnal’, în limba rusă) şi-a atins toate ţintele în timpul testelor la o distanţă de până la 1.000 km, potrivit Ministerului rus al Apărării.

Cu astfel de rachete sunt echipate avioanele de luptă Mig-31.

Rusia a dezvoltat acest tip de armament pentru a avea arme capabile să depăşească sisteme de apărare precum scutul american antirachetă în Europa.

Ucraina a pierdut accesul la Marea Azov

Ucraina a pierdut „temporar” accesul la Marea Azov, a anunţat vineri seara Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce forţele ruse strâng laţul în jurul Mariupol (sud-est), principalului port ucrainean la Marea Azov, relatează Reuters.

„Ocupanţii au reuşit parţial să obţină succes în districtul de operaţiuni Doneţk, privând temporar Ucraina de acces la Marea Azov”, indică Ministerul ucrainean al Apărării într-un comunicat.

Ministerul nu precizează în text dacă forţele ucrainene au redobândit ulterior accesul la mare.

Rusia anunţase vineri seara că forţele sale „strâng laţul” în jurul Mariupol, unde se estimează că 80% din spaţiul locativ a fost avariat, iar sute de locuitori erau prinşi sub dărâmăturile unui teatru bombardat de trupele ruseşti.

Armata rusă declarase că a reuşit să intre în oraş şi că lupte s-ar da chiar în centrul oraşului Mariupol, asediat de zile întregi, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, citat de AFP.

Preluarea controlului asupra Mariupol ar constitui un important punct de cotitură în conflict şi ar permite Rusiei să asigure continuitate teritorială între forţele sale venite din Crimeea anexată (sud) şi trupele din Donbas (est), acesta constituind un punct-cheie pentru controlul Crimeii şi accesul la Marea Neagră.

Zelenski cere discuții de pace serioase, altfel consecințele vor fi resimțite de Rusia pentru mai multe generații

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat sâmbătă un apel Moscovei, afirmând că este „timpul” să discutam despre „pace şi securitate”, deoarece în caz contrar consecinţele pentru Rusia vor fi resimţite mai multe generaţii, notează AFP.

„Negocieri legate de pacea şi securitatea pentru Ucraina sunt singura şansă a Rusiei de a minimiza daunele cauzate de propriile greşeli”, a declarat Volodimir Zelenski într-un videoclip postat pe Facebook, filmat noaptea pe o stradă părăsită.

„Este timpul să ne întâlnim. E timpul să discutăm. Este timpul să restabilim integritatea teritorială şi justiţia pentru Ucraina”, a pledat şeful statului.

„În caz contrar, a avertizat el, pierderile pentru Rusia vor fi de aşa natură încât va fi nevoie de mai multe generaţii ca să-şi revină”.

Mai multe runde de negocieri între Kiev şi Moscova au avut loc faţă în faţă şi prin videoconferinţă de la invazia rusă a Ucrainei lansată la 24 februarie. Cea mai recentă, a patra, s-a deschis luni la nivelul delegaţiilor care negociază de la distanţă.

Şeful delegaţiei ruse a anunţat vineri că a remarcat o „apropiere” a poziţiilor în chestiunea unui statut neutru al Ucrainei – ca Suedia şi Austria – şi progrese în ceea ce priveşte demilitarizarea ţării.

„Subiectul statutului de neutralitate al Ucrainei şi al neaderării acesteia la NATO este unul din punctele-cheie ale negocierilor, este punctul în care părţile şi-au apropiat poziţiile cât mai mult posibil”, a spus Vladimir Medinski, citat de agenţiile ruse.

Cu toate acestea, el a remarcat „nuanţe” cu privire la „garanţiile de securitate” cerute de Ucraina.

Dar unul dintre membrii delegaţiei ucrainene, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, a indicat pe Twitter că „declaraţiile părţii ruse sunt doar cererile lor de la început şi nimic mai mult”.

„Poziţia noastră nu s-a schimbat: încetarea focului, retragerea trupelor (ruse) şi garanţii puternice de securitate cu formule concrete”, a scris el.

Miercuri, Ucraina a apreciat că în discuţiile ruso-ucrainene persistă „contradicţii profunde”, dar un „compromis” este în continuare posibil.

Pe parcursul acestor negocieri au continuat bombardamentele ruse asupra oraşelor ucrainene, luând ca ţintă numeroase infrastructuri civile.

În ceea ce priveşte oraşul asediat Mariupol, unde un teatru – în care se refugiaseră peste o mie de persoane – a fost bombardat miercuri de forţele ruse, Volodimir Zelenski a spus că peste 130 de supravieţuitori au putut fi scoşi de sub dărâmături.

„Din păcate, unii suferă de răni grave. Însă, în această etapă, nu avem informaţii cu privire la numărul deceselor” eventuale, a indicat el, precizând că „operaţiunile de salvare continuă”.

Şeful statului a ţinut să adauge că, datorită coridoarelor umanitare instaurate în ţară, peste 180.000 de ucraineni au putut să se îndepărteze de lupte, dintre care mai mult de 9.000 de persoane din Mariupol.

„Dar ocupanţii continuă să blocheze ajutorul umanitar, mai ales în jurul zonelor sensibile. Este o tactică foarte cunoscută. (…) Este o crimă de război”, a avertizat Volodimir Zelenski. Rusia „va răspunde pentru asta. 100%”, a insistat el.

De la 24 februarie, peste 3,2 milioane de ucraineni au luat drumul exilului, aproape două treimi dintre ei spre Polonia, uneori doar o escală înainte de a-şi continua exodul.

Nevoile umanitare sunt „din ce în ce mai urgente”, cu peste 200.000 de persoane private de apă doar în regiunea Doneţk şi „grave penurii” de alimente, apă şi medicamente în oraşe precum Mariupol sau Sumî, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Matthew Saltmarsh.