„În temeiul art. 267 alin. 3 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări: Principiile securităţii raporturilor juridice şi protecţiei încrederii legitime se opun unei legislaţii naţionale care a transpus Articolul 25 din Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice, începând cu data de 05.04.2021 şi care a stabilit că operatorii economici care nu intră sub incidenţa acestor dispozitii ale Uniunii să poată participa în continuare la procedurile de achiziţii publice numai dacă au depus oferte până la data intrării in vigoare a acestei modificări legislative? Principiile egalităţii de tratament, transparenţei şi proportionalităţii prevăzute în Articolul 18 alineat 1 raportat la art. 2 alin. 1 pct. 13 şi art. 49 din Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice, se opun excluderii unui ofertant pe baza unui act normativ cu putere de lege adoptat de Guvernul Statului Membru care instituie o regulă nouă privind modificarea definiţiei operatorului economic, ulterior publicării anunţului de participare corespunzător procedurii de atribuire la care acesta participă? Suspendă judecata cauzelor conexate având ca obiect litigiu privind achizițiile publice și ca părți petentele CRRC QINGDAO SIFANG CO LTD, ASTRA VAGOANE CALATORI SA, ALSTOM FERROVIARIA SPA și intimata AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ până la pronunțarea hotărârii preliminare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu drept de recurs pe toată durata suspendării judecăţii”, se arată în soluția pe scurt, pronunțată de instanță pe 23 martie 2022.
Alstom și asocierea condusă de chinezi s-au adresat instanței în urma deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) din 31 ianuarie 2022, prin care s-a dispus reevaluarea ofertei tehnice a Alstom.
Între timp, până să se pronunțe instanța pe 23 martie, ARF a desemnat pe 9 martie câștigătoare pentru a doua oară oferta Alstom, în urma reevaluării dispuse de CNSC.
Rămâne de văzut când se va încheia telenovela achiziției trenurilor noi, mult – așteptate în România.
În iulie 2021, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, anunţa că, în cel mult două luni, urma să fie semnat un contract de achiziţie pentru 20 de trenuri noi, moderne, de ultimă generaţie, cu opţiune de a cumpăra încă 17. Potrivit acestuia, contractul urma să fie semnat cu singura companie rămasă în cursă după excluderea chinezilor (Alstom – n.r.). Drulă preciza atunci că firmele din China nu mai au dreptul să participe, după OUG emisă de Guvern, la proceduri de achiziţie publică din România.
Ordonanța „anti – China” a fost publicată în Monitorul Oficial pe 5 aprilie 2021. Ofertele la licitația pentru 20 de trenuri inter-regionale au fost depuse pe 19 aprilie 2021, după mai multe amânări de termene.
Finanțarea proiectului este asigurată din Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM și bugetul de stat, iar valoarea estimată este cuprinsă în intervalul: 1,31 miliarde de lei – 3,71 miliarde de lei (fără TVA) – (contravaloarea a 20 rame electrice inter-regionale RE-IR și mentenanța lor asigurată pe 15 ani, cu posibilitatea dublării cantității și perioadei de mentenanță).
Obiectivul general al contractului îl reprezintă achiziționarea de material rulant nou pentru pasageri (inclusiv conceptul de întreținere), care va fi distribuit operatorilor feroviari de călători din România, pe bază de act adițional la contractele de servicii publice, ce urmează a fi elaborate în conformitate cu Regulamentul UE 1370/2007, modificat prin Regulamentul UE 2338/2016 și prevederile legislației din România.
Contractul prevede pe lângă livrarea celor 20 de rame electrice și mentenanța acestora pe o perioadă de 15 ani de la livrarea fiecărei rame electrice, urmând ca acestea să fie livrate în termen de 31 de luni de la semnarea contractului, precum și instruirea personalului în ceea ce privește exploatarea, operarea trenurilor și a aplicațiilor software.
Achiziționarea noilor rame electrice inter-regionale va contribui la asigurarea mobilităţii, scăderea timpilor de călătorie şi îmbunătăţirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.