Lavrov acuză Occidentul că a declarat Rusiei un război hibrid total. Rusia afirmă că a distrus cel mai mare depozit de carburant al armatei ucrainene. Moscova anunță că se va concentra militar pe zona Donbas. Rusia a lovit cu rachete comandamentul forțelor aeriene ucrainene – LIVE TEXT, ziua 30

Război în Ucraina – ZIUA 29

Rusia a lovit cu rachete comandamentul forțelor aeriene ucrainene

Rachete ruse de croazieră au lovit vineri centrul de comandă al forţelor aeriene ucrainene, a anunţat comandamentul respectiv, citat de AFP.

„Ruşii au tras şase rachete de croazieră. Câteva au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Celelalte au lovit mai multe clădiri, provocând pagube semnificative”, a comunicat pe Telegram comandamentul aviaţiei militare a Ucrainei.

„Consecinţele acestei lovituri cu rachete din partea ocupanţilor sunt în curs de evaluare”, mai arată mesajul, care este însoţit şi de o fotografie în care se vede partea afectată a unei clădiri din cărămidă.

Aviaţia şi apărarea antiaeriană ucrainene au rezistat până acum încercărilor ruşilor de a controla complet spaţiul aerian al Ucrainei. Luni, un înalt oficial din Departamentul Apărării SUA aprecia chiar că piloţii ucraineni dau dovadă de „o mare dexteritate”.

Confruntată cu rezistenţa forţelor ucrainene, Rusia şi-a intensificat operaţiunile aeriene şi navale, arăta acelaşi reprezentant al Pentagonului, precizând că nu este vorba de lupte aeriene şi că aviaţia militară rusă preferă să lanseze rachete aer-sol asupra ţintelor, în timpul unor evoluţii în spaţiul aerian rus sau belarus.

Statele Unite observă o concentrare a atacului rus în zona de est a Ucrainei

Evaluarea Statelor Unite este că armata rusă prioritizează acum în atacul asupra Ucrainei zona Donbas din estul separatist prorus al ţării, într-o posibilă încercare de a-şi creşte puterea de negociere în tratativele cu Kievul aflate în desfăşurare şi de a învălui trupele ucrainene de pe frontul estic, a declarat vineri un oficial militar american, potrivit Reuters, relatează Agerpres.

Conform acestuia, Rusia încearcă de asemenea să trimită în Ucraina întăriri din rândul trupelor sale aflate în teritoriile separatiste ale Georgiei.

Ministerul rus al Apărării declarase de asemenea mai devreme că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe ”eliberarea” completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.

Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud.

În timp ce în zona Kievului trupele ruse sunt blocate sau chiar au fost nevoite să se replieze în unele sectoare în urma contraatacurilor ucrainene, înaintări ale lor au fost semnalate mai ales în sud şi în Donbas. Generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus, a declarat vineri că, pentru a reduce cât mai mult pierderile în rândul trupelor ruse, atacurile acestora pe frontul din Donbas sunt precedate de un foc masiv asupra poziţiilor fortificate şi rezervelor forţelor ucrainene.

Generalul rus a oferit şi un bilanţ al victimelor în rândul trupelor ruse de la începutul invaziei, menţionând că 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi, în timp ce responsabili occidentali estimează că numărul morţilor în rândul soldaţilor ruşi ar fi între 7.000 şi 15.000.

Ucraina susţine că au fost ucişi cel puţin 15.000 de militari ruşi, iar Rusia la rândul ei susţine, conform datelor prezentate de generalul Serghei Ruţkoi, că au fost ucişi până în prezent cel puţin 14.000 de militari ucraineni.

MAE francez l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru postarea unor caricaturi inacceptabile

Ambasadorul Rusiei la Paris a fost convocat vineri la Ministerul francez al Afacerilor Externe, după publicarea unor caricaturi pe contul său de Twitter, considerate ”inacceptabile” de către diplomaţia franceză, relatează AFP.

”Aceste postări sunt inacceptabile. I-am spus clar astăzi ambasadorului rus”, Aleksei Meşkov, a declarat ministerul francez în plină criză între Rusia şi Occident din cauza ofensivei ruse în Ucraina.

Una dintre caricaturi îi arată pe europeni în genunchi lingând fesele Unchiului Sam şi are comentariul în engleză ”Solidaritatea europeană aşa cum este”.

A doua caricatură prezintă o alegorie a Europei bolnave, întinsă pe un pat, căreia torţionarii săi, Statele Unite şi Uniunea Europeană, îi injectează diferite substanţe numite ”’neonazism, ‘rusofobie’ sau ‘COVID-19’ ”.

”Încercăm să menţinem un canal exigent de dialog cu Rusia”, dar aceste ”acţiuni sunt total inadecvate”, a adăugat Quai d’Orsay.

Ambasada Rusiei a confirmat că ”problema postării pe Twitter fusese evocată, printre altele”, în timpul întrevederii de vineri dimineaţă. Acest tweet, care a apărut joi, a fost retras între timp.

La rândul său, ambasadorul rus ”a atras atenţia colegilor noştri francezi asupra provocărilor şi actelor de vandalism împotriva reprezentanţelor diplomatice ruse în Franţa”, a adăugat ambasada.

ONU condamnă arestările și disparițiile realizate de ruși în Ucraina

ONU a condamnat vineri arestarea arbitrară de către forţele ruse sau dispariţia a zeci de oficiali, jurnalişti şi militanţi ucraineni, transmite AFP. Unele din cazurile respective sunt similare cu luarea de ostatici, arată Organizaţia Naţiunilor Unite. relatează Agerpres.

La ceva mai mult de o lună de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR) a cules informaţii privind reţinerea arbitrară şi dispariţia forţată a 22 de responsabili locali ucraineni, dintre care 13 au fost ulterior eliberaţi.

Cel mai celebru caz de acest gen este cel al primarului din Melitopol, Ivan Fedorov. Potrivit autorităţilor ucrainene, acesta a fost ridicat de forţele de ocupaţie ruse şi ţinut în arest câteva zile.

„Acesta pare un mod de acţiune în zonele ocupate de Federaţia Rusă”, a declarat Matilda Bogner, reprezentanta UNHCR în Ucraina, în timpul prezentării unui raport prin videoconferinţă. „În anumite cazuri, pare să fie o formă de luare de ostatici”, a subliniat ea, adăugând că apropiaţii prizonierilor nu sunt informaţi unde sunt duşi aceştia.

Bogner a raportat şi arestarea a 15 jurnalişti şi militanţi „care se opuneau vehement invaziei” în mai multe regiuni din Ucraina. „Pare într-adevăr că cei vizaţi sunt militanţi pro-ucraineni sau care sunt percepuţi de forţele ruse ca pro-ucraineni”, a mai arătat reprezentanta organizaţiei pentru refugiaţi.

Personalul ONU încearcă să verifice informaţiile potrivit cărora cinci jurnalişti şi trei militanţi au fost eliberaţi ulterior, însă „soarta altor persoane rămâne necunoscută”, a mai spus ea.

De la începutul invaziei ordonate de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în Ucraina au fost ucişi şapte jurnalişti, mii de alţi civili şi mii de militari, consemnează raportoarea. Folosind o metodologie riguroasă, UNHCR a confirmat moartea a 1081 de civili, dintre care 93 de copii. Bilanţul real este însă mult mai ridicat, afirmă Bogner.

Ea a dat exemplul oraşului Mariupol, port la Marea Azov, din sud-estul Ucrainei, bombardat constant de ruşi; în astfel de condiţii, numărul morţilor nu poate fi confirmat oficial.

Bogner a apreciat că „amploarea pierderilor civile şi distrugerea infrastructurilor civile sugerează puternic” că în conflictul din Ucraina au fost încălcate legile internaţionale privind protecţia civililor. Ea a insistat că „aceste atacuri provoacă suferinţe umane incomensurabile şi pot constitui crime de război”.

Rusia și Ucraina recunosc că sunt departe de a ajunge la o înțelegere

Negocierile ruso-ucrainene menite să pună capăt războiului declanşat de invazia Rusiei asupra Ucrainei nu avansează în punctele principale, a deplâns vineri negociatorul-şef al Moscovei, Vladimir Medinski, care a remarcat totuşi o apropiere asupra aspectelor mai puţin importante, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Poziţiile converg numai asupra punctelor secundare. Însă asupra principalelor (chestiuni) politice, stăm pe loc”, a precizat Medinski.

El a precizat că Moscova insistă asupra semnării unui ”tratat exhaustiv” care să cuprindă cererile Moscovei asupra neutralităţii, demilitarizării şi ”denazificării” Ucrainei, precum şi recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeii şi independenţa celor două ”republici” separatiste proruse din Donbas.

Potrivit lui Medinski, Kievul este ”preocupat în special de obţinerea unor garanţii de securitate din partea unor puteri terţe în cazul în care nu va putea intra în NATO”, o poziţie ”absolut de înţeles”.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, în ultimele zile ele au recunoscut divergenţe semnificative, în timp ce pe plan militar ofensiva rusă se află în impas ca urmare a puternicei rezistenţe ucrainene.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că ”îşi schimbă poziţia constant şi renunţă la propriile propuneri”, presupunerea lui fiind că Ucraina este influenţată în acest sens de SUA.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a estimat şi el vineri că ”procesul de negociere este foarte dificil şi a confirmat că în actualul stadiu al tratativelor nu se întrevede un ”consens” cu Moscova.

Moscova anunță că prima fază a operațiunilor sale militare din Ucraina este aproape finalizată și că se va concentra pe zona Donbas

Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe ”eliberarea” completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează Reuters, citată de Agerpres.

”Principalele obiective ale primei faze a operaţiunii au fost în general îndeplinite. Potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei a fost diminuat considerabil, ceea ce, subliniez încă o dată, face posibil să ne concentrăm pe principalele eforturi de îndeplinire a obiectivului de bază, eliberarea Donbasului”, a declarat în faţa presei generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus.

Anunţul acestuia pare să indice că Rusia şi-ar putea diminua obiectivele invaziei asupra Ucrainei după ce în prima lună de război s-a lovit de rezistenţa acerbă a trupelor ucrainene.

Generalul rus a mai spus că operaţiunea militară în Ucraina va continua până când forţele ruse îşi vor îndeplini misiunile încredinţate, fără a alte precizări.

El a susţinut că separatiştii proruşi controlează în prezent 93% din provincia Lugansk şi 54% din Doneţk. Pe de altă parte, generalul rus a transmis că Rusia nu exclude posibilitatea luării cu asalt a oraşelor ucrainene blocate de trupele ruse şi că va reacţiona imediat oricărei încercări de impunere a unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev, dar refuzată de NATO.

Potrivit generalului citat, armata rusă a avut iniţial în vedere două scenarii operaţionale, primul fiind o operaţiune limitată la Donnas şi al doilea una care să cuprindă toată Ucraina, optând în final pentru cea din urmă şi astfel a declanşat ofensiva pe 24 februarie.

De atunci, trupele ruse încă încearcă să realizeze o încercuire a Kievului, dar fără succes în faţa rezistenţei înverşunate a armatei ucrainene. Mai mult, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, în urma contraatacurilor ucrainene în ultimele zile trupele ruse au fost nevoite să se replieze din unele sectoare din jurul capitalei şi să ia poziţii defensive.

„În timpul operaţiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi”, a declarat de asemenea generalul Serghei Rudskoi.

Aproape 3,7 milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul războiului

Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina în ultimele patru săptămâni, după lansarea invaziei militare ruse pe 24 februarie, indică un bilanţ publicat vineri de ONU şi care confirmă o încetinire a ritmului plecărilor în ultimele zile, informează AFP, citată de Agerpres.

În total, peste 10 milioane de persoane, adică mai mult un sfert din populaţia Ucrainei, şi-au părăsit căminele, ONU estimând că în jur de 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării.

Pe website-ul său, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) recenzase 3.725.806 refugiaţi ucraineni până vineri la ora 12:00 GMT, cu peste 50.854 mai mulţi decât bilanţul prezentat joi la prânz.

Aproximativ 90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii. Conform UNICEF, peste 1,5 milioane de copii se află printre refugiaţii ucraineni.

Din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au părăsit ţara în ultimele patru săptămâni, Polonia găzduieşte mai mult de jumătate. Astfel, începând din 24 februarie, în Polonia au intrat 2.206.119 de persoane care au fugit de războiul din Ucraina, potrivit numărătorii UNHCR până la 24 martie.

Înaintea actualei crize, Polonia deja găzduia deja 1,5 milioane de ucraineni, majoritatea veniţi pentru a munci în această ţară membră a Uniunii Europene.

Conform UNHCR, în perioada 24 februarie – 24 martie în România au intrat 572.754 de persoane dinspre Ucraina. Dintre acestea, multe decid să călătorească mai departe spre alte ţări din UE, unde au rude sau prieteni. În aceeaşi perioadă, 376.748 de persoane au intrat din Ucraina în Republica Moldova.

Până la 24 martie, Ungaria primise 336.701 de ucraineni. Ţara are cinci puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Mai multe oraşe frontaliere, precum Zahony, au amenajat centre de primire a refugiaţilor în clădiri publice.

În Slovacia au ajuns în ultimele patru săptămâni 263.959 de refugiaţi ucraineni.

Zelenski face caracterizări fiecărei ţări din UE după modul în care susţine Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski a avut joi seară o intervenţie prin legătură video în faţa liderilor statelor UE reuniţi la un summit la Bruxelles, unde el a evaluat prin scurte descrieri fiecare dintre aceste ţări, inclusiv România, în funcţie de modul în care sprijină Ucraina în faţa invaziei ruse, potrivit agenţiei EFE.

Zelenski a acordat o atenţie specială Ungariei conduse de Viktor Orban, faţă de care a venit cu o pledoarie încercând să-l convingă să susţină oprirea importurilor energetice din Rusia şi să autorizeze tranzitul armelor occidentale destinate Ucrainei.

Luând cele 27 de ţări ale UE la rând, când a ajuns la Ungaria preşedintele ucrainean a spus, adresându-se lui Orban: ”Vreau să mă opresc aici şi să fiu onest. Odată pentru totdeauna. Trebuie să te hotărăşti cu cine eşti (…) Ai îndoieli dacă să impui sancţiuni sau nu? Ai îndoieli dacă să laşi armele să treacă sau nu? Ai îndoieli dacă să faci comerţ cu Rusia sau nu? Nu mai este timp pentru îndoieli. Trebuie să te decizi acum. Credem în tine. Avem nevoie de sprijinul tău. Credem în oamenii tăi”.

În mesajul său pentru Orban, Zelenski a elogiat frumuseţea capitalei Budapesta, dar a încercat de asemenea să-l sensibilizeze pe premierul ungar evocând tragedia Mariupolului, oraşul ucrainean de la Marea Azov asediat de trupele ruse. Purtătorul de cuvânt al lui Orban a răspuns ulterior cererilor lui Zelenski, reafirmând, potrivit MTI, că Ungaria doreşte să rămână în afara acestui război, nu va permite ca transporturi de arme să-i tranziteze teritoriul şi nici nu va trimite arme Ucrainei.

În discursul susţinut în faşa liderilor europeni Zelenski a formulat critici şi la adresa blocului comunitar în ansamblu, considerând că sancţiunile impuse Rusiei au venit ”puţin cam târziu”, dar la final a asigurat că Ucraina ”crede în Uniunea Europeană”, la care doreşte să adere cât mai repede.

În pofida acestor critici, el a evaluat în general favorabil poziţiile individuale ale statelor membre, cu excepţia Ungariei şi cu alte câteva aprecieri mai rezervate, mai ales faţă de Germania:

”Lituania este cu noi”
”Letonia este cu noi”
”Estonia este cu noi”
”Polonia este cu noi”
”Franţa – Emmanuel, cred într-adevăr că este cu noi”
”Slovenia este cu noi”
”Slovacia este cu noi”
”Republica Cehă este cu noi”
”România ştie ce este demnitatea şi va fi cu noi în momentul crucial”
”Bulgaria este cu noi”
”Grecia, cred, este cu noi”
”Germania … puţin cam târziu. Credem că şi Germania va fi cu noi în momentul crucial”
”Portugalia, în fine, aproape…”
”Croaţia este cu noi”
”Suedia, galbenul şi albastrul (culorile drapelului suedez, aceleaşi cu ale celui ucrainean n.red.) trebuie să fie mereu împreună”
”Finlanda, ştiu că este cu noi”
”Olanda este cu raţiunea, aşa că vom găsi puncte în comun”
”Malta, cred că o vom convinge”
”Danemarca, cred că o vom convinge”
”Luxemburg, ne înţelegem între noi”
”Cipru, cred cu adevărat că este cu noi”
”Italia, mulţumim pentru sprijinul tău”
”Spania, vom găsi puncte în comun”
”Belgia, vom găsi argumente”
”Austria, alături de ucraineni, este o oportunitate pentru tine”
”Irlanda, în fine, aproape…”

Avionul preşedintelui american Joe Biden a aterizat în Polonia, la 100 km de frontiera ucraineană

Avionului preşedintelui american Joe Biden a aterizat vineri la Rzeszow, la 100 km de frontiera ucraineană, relatează AFP.

În primele ore ale vizitei sale de două zile în Polonia, Biden urmează să se întâlnească cu militarii americani staţionaţi în acest oraş.

Ulterior, liderul de la Casa Albă se va deplasa la Varşovia, unde va avea întâlniri cu liderii polonezi şi va efectua o vizită într-un centru de primire a refugiaţilor ucraineni care au fugit din cauza invaziei ruse din ţara lor.

În cadrul turneului său european, Joe Biden a participat joi, la Bruxelles, la trei summituri succesive, ale NATO, G7 şi Consiliului European, în contextul războiului din Ucraina şi cu scopul declarat de a coordona poziţia aliaţilor.

NATO nu îşi poate permite să apară un vid de securitate în Arctica, afirmă Jens Stoltenberg

NATO nu îşi poate permite să lase să se instaleze un ”vid de securitate” în Arctica, care face obiectul unei ”competiţii strategice crescânde” cu Rusia, dar şi cu China, a estimat vineri secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, transmite AFP.

”Nu ne putem permite un vid de securitate în Marele Nord. Aceasta ar putea alimenta ambiţiile ruse, ar expune NATO şi ar spori riscul unor neînţelegeri”, a spus Stoltenberg în timpul unei vizite la baza Bardufoss, nordul Norvegiei, unde au loc importante exerciţii militare.

Într-o conferinţă de presă, fostul premier norvegian, al cărui mandat la conducerea Alianţei Nord-Atlantice a fost prelungit joi cu un an, până la 30 septembrie 2023, din cauza invaziei ruse în Ucraina, a remarcat că în ultimii ani Rusia şi-a intensificat activităţile militare în regiunea arctică.

Moscova şi-a modernizat vechile baze şi a construit unele noi în Arctica, afişându-şi în mod deschis ambiţia de a fi un actor dominant în regiune.

De cealaltă parte a frontierei cu Norvegia, peninsula rusă Kola găzduieşte în special puternica Flotă Nordică, o concentrare enormă de arme nucleare şi nenumărate instalaţii militare.

”Observăm de asemenea un interes în creştere al Chinei faţă de această regiune”, a precizat Stoltenberg, care a adăugat că Beijingul are ambiţia de a-şi stabili o prezenţă în Arctica.

”Pentru toate aceste motive, Marele Nord este o regiune de importanţă esenţială pentru toţi aliaţii. Iată de ce NATO şi-a sporit prezenţa militară în nord”, a spus el.

La 14 martie, în Norvegia au început exerciţiile Cold Response 2022, la care participă 30.000 de soldaţi din 25 de ţări NATO, dar şi din Suedia şi Finlanda, doi parteneri apropiaţi ai Alianţei, pe fondul crizei dintre Occident şi Rusia legate de războiul din Ucraina.

Planificate de aproape opt luni, exerciţiile Cold Response 2022 vizează testarea capacităţii Norvegiei de a primi întăriri străine în cazul unei agresiuni din partea unei ţări terţe, în virtutea articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Organizate o dată la doi ani, aceste manevre maritime, aeriene, amfibii şi terestre se desfăşoară pe mari porţiuni ale teritoriului norvegian, inclusiv în zona arctică, însă la câteva sute de kilometri de frontiera ruso-norvegiană.

Rusia a declinat propunerea de a trimite observatori la aceste exerciţii.

”Noi regretăm că Rusia nu ne invită niciodată să participăm la o observare şi o inspectare obligatorie a exerciţiior ei”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Desfăşurarea militară rusă care a precedat invadarea Ucrainei a fost ”deghizată în exerciţii” înainte de a deveni ”brusc un război în toată puterea cuvântului”, a încheiat înaltul oficial aliat.

Serghei Lavrov acuză Occidentul că a declarat Rusiei un război hibrid total

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat vineri că Occidentul a declarat Rusiei un război hibrid total şi a renunţat astfel inclusiv la valorile sale, precum libertatea de exprimare sau economia de piaţă.

”Astăzi ne-au declarat un adevărat război hibrid, un război total”, a spus Lavrov în timpul unei reuniuni a Fondului de sprijin pentru diplomaţie publică în Rusia, relatează agenţia EFE. El a amintit că termenul de ”război total” a fost folosit de armata nazistă în al Doilea Război Mondial.

”Acum (războiul total) este menţionat de mulţi politicieni europeni când explică ce vor să facă cu Rusia, şi nu-şi ascund obiectivele, să distrugă, să falimenteze, să anihileze, să asfixieze economia rusă şi Rusia în general”, a remarcat şeful diplomaţiei ruse, referindu-se la sancţiunile occidentale împotriva Rusiei după ce aceasta a atacat Ucraina.

Observ că ”dezlănţuirea sancţiunilor” arată cu claritate ”că toate aceste valori pe care ni le-au tot propovăduit colegii noştri occidentali, mă refer la libertatea de exprimare a opiniilor, economia de piaţă, inviolabilitatea proprietăţii private, prezumţia de nevinovăţie nu valorează nimic pentru ei” şi ”atunci când Occidentul are nevoie să facă ceva concret împotriva Rusiei a renunţat la aceste valori”, a menţionat ministrul rus de externe.

”Marea majoritate a lumii nu s-a alăturat şi nu se va alătura, sunt convins, acestor jocuri ale politicilor de sancţiuni ale Occidentului”, deşi asupra multora dintre ele se fac ”presiuni colosale”, a continuat Lavrov, susţinând că Rusia nu va putea fi izolată

Orban îi răspunde lui Zelenski că nu va permite armelor destinate Ucrainei să tranziteze ţara sa

Premierul ungar Viktor Orban a respins cererile formulate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Consiliul European, întrucât acestea nu corespund intereselor Ungariei, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al lui Orban, citat de MTI.

Zelenski ceruse Ungariei să voteze în favoarea extinderii sancţiunilor impuse Rusiei şi asupra sectorului energetic, cu interdicţia de a se achiziţiona gaze şi ţiţei rusesc, precum şi de a autoriza livrările de arme prin teritoriul său, a indicat Bertalan Havasi.

„Trebuie să decizi tu personal de partea cui eşti”, i-a spus Zelenski joi seara lui Viktor Orban, care a participat prin videoconferinţă la summitul liderilor Uniunii Europene, făcând aluzie clară la armonia relaţiilor dintre liderul ungar şi preşedintele rus, Vladimir Putin, notează EFE.

Preşedintele ucrainean a comparat situaţia actuală din oraşul Mariupol, aflat sub asediu şi supus unor bombardamente intense care l-au distrus aproape complet, cu masacrarea evreilor în Ungaria la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Am fost la Budapesta şi am văzut memorialul ‘Pantofi pe malul Dunării'”, în memoria persecuţiei evreilor de către gruparea fascistă ungară ‘Crucile cu Săgeţi’, a spus liderul ucrainean.

„Uită-te la pantofii aceia! Şi vei vedea cum asasinatele în masă se pot repeta în lumea de astăzi. Şi asta face Rusia astăzi. Aceiaşi pantofi. În Mariupol, sunt aceiaşi oameni”, a spus Zelenski.

„În această situaţie ai încă îndoieli cu privire la instituirea de sancţiuni? Eziţi dacă să laşi arme să treacă prin ţară?Ai îndoieli dacă să faci sau nu comerţ cu Rusia?” – l-a întrebat preşedintele ucrainean, adresându-i-se direct lui Orban, şi adăugând că „nu există timp pentru îndoieli”.

Viktor Orban a respins ambele cereri, a comunicat purtătorul de cuvânt al premierului ungar. Ungaria vrea să rămână în afara războiului şi nu va permite transporturilor de arme să traverseze teritoriul său şi nici nu va trimite arme în Ucraina, a adăugat acesta.

În acelaşi timp, Budapesta face tot ce poate pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului şi oferă ajutor umanitar, a spus el.

Până joi, aproximativ jumătate de milion de refugiaţi au sosit în Ungaria, iar guvernul ungar a trimis Ucrainei ajutoare în valoare de 2 miliarde de forinţi (aproximativ 5,4 milioane de euro), a adăugat Bertalan Havasi.

Oprirea livrărilor de ţiţei şi gaze ar însemna ca familiile ungare să fie obligate să suporte costurile războiului, a afirmat şeful de presă al lui Orban. Aproximativ 85% dintre gospodăriile din Ungaria folosesc gaze pentru încălzire, iar 64% din importurile de ţiţei ale Ungariei vin din Rusia, a menţionat Havasi.

Ar fi nevoie de trei sau patru ani de pregătiri pentru ca rafinăriile de ţiţei să proceseze petrol primit dintr-o altă sursă, iar infrastructura fizică pentru a primi volumul actual de gaze naturale din altă parte nu există încă, a adăugat el.

„Vom continua să ne opunem extinderii sancţiunilor la adresa sectorului energetic rusesc în toate forumurile internaţionale”, a afirmat acelaşi purtător de cuvânt.

Refuzul guvernului Ungariei faţă de cererile lui Zelenski a fost confirmat separat vineri şi de purtătorul de cuvânt al executivului de la Budapesta, Zoltan Kovacs.

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a reacţionat de asemenea vineri la demersul lui Zelenski, afirmând că înţelege că, pentru preşedintele ucrainean, cel mai important lucru este siguranţa poporului Ucrainei, dar a adăugat că pentru guvernul de la Budapesta „cel mai important lucru este securitatea ungurilor”, potrivit EFE.

Ucraina cere Uniunii Europene să îşi închidă frontierele cu Rusia şi Belarus

Ucraina a cerut vineri Uniunii Europene să îşi închidă frontierele cu Rusia şi Belarus, ţară aliată cu Moscova în invazia trupelor ruse din Ucraina, relatează AFP.

Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunţat pe Telegram că „propune UE să blocheze complet legăturile terestre şi maritime cu Rusia şi Belarus”, considerând aceste măsuri „necesare pentru a opri furnizările către ţara agresoare de bunuri cu dublă utilizare care pot fi folosite în scopuri militare”.

Ministerul a mai solicitat UE „să blocheze transportul de bunuri şi de persoane” spre Rusia şi Belarus „prin teritoriul UE şi prin frontierele sale”, precizând că a „trimis” o „solicitare oficială Comisiei Europene”.

Închiderea frontierelor UE cu Rusia şi Belarus ar reprezenta o înăsprire a sancţiunilor deja adoptate de către Occident de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu o săptămână.

Conform Kievului, acest lucru ar permite „sporirea presiunii economice” asupra Moscovei şi Minskului, deoarece „companiile ruse găsesc mijloace de a ocoli” multiplele sancţiuni economice impuse de UE.

Autorităţile din Mariupol estimează că 300 de persoane au murit în atacul forţelor ruse asupra teatrului

Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru, potrivit AFP şi CNN.

„Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul”, a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram

Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie.

Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300.

Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul ‘copii’ în rusă.

„Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe”, a mai precizat primăria.

Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie, imaginile din satelit arătând distrugeri semnificative în zonele rezidenţiale.

SUA şi UE anunţă un grup de lucru pentru reducerea dependenţei europene de gazul rusesc

Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat vineri crearea unui grup de lucru care va avea ca obiectiv reducerea dependenţei Europei de resursele energetice fosile din Rusia, din cauza războiului dus de Moscova în Ucraina, relatează AFP.

SUA vor lucra să furnizeze Uniunii Europene 15 miliarde de metri cubi suplimentare de gaz natural lichefiat (GPL) în acest an, în cadrul acestei iniţiative anunţate de preşedintele american Joe Biden şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform unui comunicat.

Cele două părţi urmăresc să crească livrările până la 50 de miliarde de metri cubi pe an pe parcurs.

Liderul de la Casa Albă, în vizită în Europa, a precizat într-un comunicat că SUA vor furniza mai mult gaz natural lichefiat Uniunii Europene pentru a o ajuta să îşi reducă dependenţa de resursele de gaz din Rusia.

„Astăzi am convenit asupra unei strategii comune cu aceste obiectiv, accelerându-ne în acelaşi timp progresele spre un viitor energetic curat şi sigur”, a subliniat Biden, potrivit Reuters.

„Iniţiativa se concentrează pe două chestiuni centrale. Una este de a ajuta Europa să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc cât mai repede posibil. Iar a doua este de a reduce cererea generală de gaz a Europei”, a spus el.

Într-o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu Biden, Von der Leyen a spus că angajamentul SUA de a livra mai mult gaz natural lichefiat este un pas important spre reducerea dependenţei UE de gazul rusesc.

„Vrem să reducem şi apoi să scăpăm de această dependenţă de combustibilii fosili din Rusia. Acest lucru poate fi obţinut numai prin livrări suplimentare de gaz, inclusiv livrări de GPL”, a afirmat şefa CE.

„Noi, europenii, vrem să ne îndepărtăm de Rusia şi să ne îndreptăm spre furnizori în care avem încredere, care ne sunt prieteni şi pe care te poţi baza”, a declarat ea.

„Prin urmare, angajamentul SUA de a oferi Uniunii Europene cel puţin 15 miliarde de metri cubi suplimentare de GPL în acest an este un mare pas în această direcţie, pentru că va înlocui gaz natural lichefiat pe care îl primim în prezent din Rusia”, a adăugat şefa CE.

„Privind înainte, SUA şi UE vor garanta o cerere şi o ofertă stabile pentru încă cel puţin 50 de miliarde de metri cubi de GPL american până în 2030”, a subliniat Von der Leyen, explicând că acest lucru va înlocui o treime din livrările actuale de gaz rusesc spre UE.

„Trebuie să ne asigurăm livrările nu doar pentru iarna următoare, ci şi pentru anii care vin. Parteneriatul nostru urmăreşte să ne sprijine în contextul acestui război”, a adăugat ea.

Între timp, importurile de gaze lichefiate din SUA au şi început să crească. Dacă în 2021 livrările de gaze lichefiate peste Atlantic s-au situat la aproximativ 22 de miliarde de metri cubi, numai în prima lună a acestui an au ajuns la 4,4 miliarde metri cubi.

Numai aproximativ 10% din nevoile de gaz ale UE sunt acoperite din producţia internă, Rusia asigurând circa 41% din restul nevoilor blocului comunitar.

Forţele ucrainene recuperează oraşe până la 35 km est de Kiev (Ministerul Apărării britanic)

Contraatacurile armatei ucrainene şi dificultăţile forţelor ruse cu liniile lor de aprovizionare „au permis Ucrainei să reocupe oraşe şi poziţii defensive până la 35 de kilometri est de (capitala) Kiev”, afirmă vineri Ministerul Apărării britanic, citat de EFE.

„Este probabil ca forţele ucrainene să încerce în continuare să împingă armata rusă de-a lungul axei de nord-vest dintre Kiev şi aerodromul din oraşul Hostomel”, la aproximativ 70 de kilometri distanţă de Kiev, apreciază serviciile de informaţii britanice în baza unor date de pe teren.

„În sudul Ucrainei, forţele ruse încă încearcă să ocolească oraşul Mikolaiv (Nikolaiev) în efortul lor de a avansa spre vest, în direcţia Odesei”, potrivit Ministerului Apărării britanic.

Totuşi, avansarea lor este încetinită „de probleme logistice şi de rezistenţa ucraineană”, indică ministerul în analiza postată pe Twitter.

Rusia afirmă că a distrus cel mai mare depozit de carburant al armatei ucrainene

Rusia a afirmat vineri că a distrus joi seară, cu rachete de croazieră, cel mai mare depozit de carburant al armatei ucrainene, situat în apropiere de Kiev, transmite AFP.

Joi seară, ‘rachete Kalibr de înaltă precizie au vizat o bază (de depozitare) de carburant lângă satul Kalinovka, aproape de Kiev’, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konaşenkov, într-un comunicat.

‘Cea mai mare rezervă de carburant care îi rămânea armatei ucrainene şi care servea la aprovizionarea unităţilor din centrul ţării a fost distrusă’, a afirmat Konaşenkov.

Conform purtătorului de cuvânt, forţele ruse au distrus începând de joi mai multe echipamente militare ucrainene, printre care trei sisteme de apărare antiaeriană şi patru drone.

Informaţiile transmise nu pot fi verificate în mod independent, menţionează AFP.

Liniile frontului sunt ”practic îngheţate”, în timp ce războiul intră în cea de-a doua lună

O serie de unităţi militare ruse au început să se retragă din unele zone din Ucraina după ce au suferit pierderi grele, a anunţat armata ucraineană într-un raport cu privire la situaţia de pe front dat publicităţii vineri, iar liniile frontului sunt „practic îngheţate”, în timp ce invazia rusă intră în cea de-a doua lună, a declarat Oleksii Arestovici, unul din consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit DPA.

Câteva unităţi militare s-au retras în spatele frontierei ruse după ce au pierdut mai mult de jumătate din personalul lor, susţine Statul Major al armatei ucrainene.

Citând Statul Major al armatei ucrainene, consilierul preşedintelui Zelenski afirmă că trupele ruse nu mai au resurse suficiente pentru a încerca noi progrese, ducând lipsă de combustibil, raţii alimentare şi muniţii. „Ocupantul este flămând şi desculţ”, a spus Arestovici.

Unităţile ruse continuă blocarea Harkovului, cel de-al doilea oraş ca mărime din Ucraina, şi marele oraş Sumî, potrivit Statului Major ucrainean, potrivit căruia trupele ruse se pregătesc, aparent, pentru o nouă ofensivă la Izium, în regiunea Harkov.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, declarase joi că forţele ruse au preluat în cele din urmă „controlul complet” asupra oraşului Izium din estul Ucrainei, după un asediu de mai multe zile.

La scurt timp însă guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a dezminţit preluarea Izium, afirmând într-o postare pe contul său Telegram că nu este decât o „altă provocare a presei ruse”. „Izium este un oraş ucrainean. Aşa a fost dintotdeauna şi aşa va fi mereu”, a transmis el în acelaşi mesaj.

Potrivit acestuia, se duc lupte înverşunate în regiune, dar forţele ucrainene îşi menţin poziţiile la Izium. El a mai spus că cel puţin şase persoane au fost ucise în timp ce stăteau la coadă pentru a primi ajutor umanitar în oraşul Harkov, iar alte 15 au fost rănite.

În total, 294 de civili ucraineni, între care 15 copii, au fost ucişi la Harkov în prima lună de război, conform poliţiei locale, care adaugă că cei rămaşi abia dacă pot să iasă din adăposturile subterane.

În prima lună de război, Rusia a lansat peste 1.800 de atacuri aeriene împotriva Ucrainei, a indicat joi Ministerul Apărării ucrainean. Sute de rachete au fost trase de pe uscat şi de pe mare, conform bilanţului.

Moscova reuşeşte în parte să menţină conexiunea terestră între regiunea rusă Rostov, de la frontiera ucraineană, şi peninsula Crimeea anexată de Rusia.

De asemenea, forţele ucrainene au fost atacate în cursul nopţii de joi spre vineri în regiunea Dnipropetrovsk. Rusia a efectuat două atacuri cu rachete asupra unei unităţi militare de la periferia oraşului Dnipro, a declarat un oficial local pe Facebook.

Toate aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent, notează dpa.

În acelaşi timp, informaţii despre posibile bombardamente în apropiere de centrala nucleară dezactivată de la Cernobîl au suscitat îngrijorare.

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (IAEA), Rafael Grossi, a afirmat că forţele ruse au deschis focul asupra punctelor de control din oraşul Slavutici, citând autoritatea ucraineană de reglementare în domeniul nuclear.

Aceasta pune în pericol „casele şi familiile angajaţilor care garantează securitatea nucleară şi radioactivă la centrală dezactivată, precum şi rotaţia personalului care operează acolo. Nu există în acest moment o confirmare a acestor tiruri, potrivit dpa.

La începutul acestei săptămâni au circulat informaţii despre incendii în zona de excludere contaminată radioactiv din jurul centralei.

Zelenski a mulţumit ucrainenilor pentru rezistenţa lor în faţa invadatorilor ruşi. Apărătorii ucraineni au oprit inamicul peste tot, a spus el într-un mesaj video difuzat joi seara. El a spus că milioane de ucraineni care ar face orice pentru victoria şi pacea Ucrainei merită să fie decoraţi. „Îi mulţumesc fiecăruia dintre voi!”, a exclamat preşedintele ucrainean.

Multe zone din Ucraina se află sub bombardamente intense, iar situaţia umanitară devine din ce în ce mai gravă de la o zi la alta.

Între timp, forţele ruse – aeriene şi terestre – încearcă din răsputeri să preia controlul unor oraşe mari precum Mariupol, port strategic la Marea Azov, aflat aproape de la începutul invaziei sub un asediu necruţător.

De cealaltă parte, Ministerul Apărării rus a raportat joi că, de la începutul „operaţiunii militare speciale”, forţele ruse au distrus 202 de sisteme de apărare antirachetă ucrainene, 257 de drone şi peste 1.500 de tancuri şi alte vehicule blindate de luptă ale forţelor ucrainene.

În acest timp, armata Ucrainei a continuat să producă pagube inamicului, aşa cum s-a întâmplat în portul Berdiansk din sudul Ucrainei unde marina ucraineană a spus că aruncat în aer o navă de desant care ar face parte din Flota rusă a Mării Negre.

Ziarul online Ukrainska Pravda a publicat imagini în care se văd flăcări de câţiva metri înălţime şi o uriaşă coloană de fum. Partea rusă nu a oferit informaţii despre acest aparent atac.

Peste 3.300 de persoane au fost evacuate din oraşele ucrainene atacate, a făcut un bilanţ vicepremierul Irina Vereşciuk joi. Cei mai mulţi – 2.700 – au plecat din Mariupol şi s-au îndreptat spre Zaporojie cu mijloace de transport personale.

Agenţia de presă oficială rusă TASS a informat, citând un oficial rus, că tot mai mulţi oameni din Donbas fug în regiunea rusă Rostov pentru că au fost deschise mai multe coridoare umanitare care leagă Mariupol de Rusia.

Dar consiliul municipal din Mariupol a acuzat trupele ruse că au dus locuitori ai oraşul asediat în Rusia împotriva voinţei lor.

Invazia rusă în Ucraina pe care Moscova o vedea transpusă rapid şi în mod decisiv în practică s-a împotmolit în realitate pe teren, lovindu-se de rezistenţa îndârjită a ucrainenilor, hotărâţi să respingă forţele invadatoare, notează dpa.

Cu negocieri de pace în impas, nu există niciun semn al unui sfârşit rapid al conflictului. Potrivit unor media ruse, Kremlinul ar fi dat un nou termen generalilor săi, cerându-le ca în jur de 7 mai să încheie totul pentru ca de 9 mai, de Ziua victoriei împotriva nazismului, marcată cu multă pompă în Rusia, preşedintele rus Vladimir Putin să poată prezenta populaţiei un „rezultat pozitiv” al „operaţiunii” în Ucraina.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev spune că sancţiunile occidentale nu vor influenţa Kremlinul

Ar fi „prostesc” să se creadă că sancţiunile occidentale împotriva companiilor ruseşti ar putea avea vreun afect asupra guvernului de la Moscova, a declarat vineri Dmitri Medvedev, fost preşedinte al ţării şi actual şef adjunct al Consiliului de Securitate din Rusia, potrivit Reuters.

Sancţiunile nu vor face decât să consolideze societatea rusă, nu să producă nemulţumire publică faţă de autorităţi, a spus Medvedev într-un interviu pentru agenţia rusă de presă RIA.

Occidentul a impus o serie amplă de sancţiuni împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina, însă, la o lună de la declanşarea războiului, Kremlinul spune că va continua să atace până când îşi va îndeplini obiectivele de „demilitarizare” şi „denazificare” a Ucrainei.

Unele sancţiuni au vizat în mod direct afacerişti miliardari consideraţi a fi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin.

„Haideţi să ne întrebăm: poate avea vreunul dintre aceşti mari oameni de afaceri cea mai mică influenţă asupra poziţiei conducerii ţării?”, a spus Medvedev. „Vă spun deschis: nu, în niciun caz”, a adăugat el.

Medvedev a mai spus că sondajele de opinie arată că trei sferturi dintre ruşi sprijină decizia Kremlinului de a desfăşura o operaţiune militară în Ucraina şi un procent şi mai mare îl susţine pe preşedintele Vladimir Putin.

El i-a criticat pe ruşii care s-au exprimat din străinătate împotriva invaziei.

„Se poate să nu fii mulţumit de unele dintre deciziile autorităţilor, să critici autorităţile. Este normal”, a afirmat Medvedev. „Dar nu poţi lua poziţie împotriva statului într-o situaţie atât de dificilă, pentru că asta este trădare”, a adăugat fostul preşedinte rus.

Mii de persoane au fost arestate în această lună în proteste în mai multe oraşe din Rusia împotriva invaziei ruse din Ucraina, conform unui grup independent de monitorizare a manifestaţiilor.

Rusia deschide un coridor în porturile ucrainene pentru 67 de nave străine

Şeful Centrului de control al apărării naţionale din Rusia, Mihail Mizinţev, a declarat într-un comunicat că aceste nave provin din 15 ţări şi nu pot părăsi în siguranţă porturile Mikolaiv, Cernomorsk, Ociakov, Odesa şi Iujne.

„Federaţia Rusă creează un coridor umanitar ce reprezintă un traseu sigur pentru traficul din zona cu nave, situată la 32 de kilometri sud-est de portul Cernomorsk (Ilicevsk)”, a spus Mizinţev.

Lungimea coridorului umanitar este de 148 de kilometri spre sud-vest, iar lăţimea este de 5,5 kilometri, a explicat el.

Coridorul va fi deschis zilnic de la 05:00 la 16:00 GMT începând de mâine (vineri), a adăugat el.

„Subliniem încă o dată că Federaţia Rusă nu prezintă niciun pericol pentru libertatea navigaţiei civile”, a subliniat Mizinţev.

„Facem apel la întreaga comunitate internaţională, inclusiv la Organizaţia Maritimă Internaţională, să influenţeze partea ucraineană şi să ia măsuri eficiente cu scopul de a debloca şi a asigura plecarea în siguranţă a navelor statelor străine din porturile ucrainene”, a adăugat el.

Preşedintele Biden se va deplasa vineri în apropierea frontierei cu Ucraina

Preşedintele american Joe Biden va vizita vineri oraşul Rzeszow, situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina, în cadrul vizitei în Polonia, a doua etapă a călătoriei sale în Europa, a anunţat joi Casa Albă, transmite vineri AFP.

Venind de la Bruxelles după un maraton de summit-uri, preşedintele Statelor Unite va fi primit de preşedintele polonez Andrzej Duda pe aeroportul acestui oraş situat la două ore şi jumătate de Lvov, principalul oraş din vestul Ucrainei.

Liderul american va fi informat despre „răspunsul umanitar pentru a atenua suferinţa civililor din Ucraina şi pentru a răspunde fluxului tot mai mare de refugiaţi care fug de războiul pe care l-a ales Putin”, a precizat Casa Albă în comunicatul său de presă.

Preşedintele Joe Biden se va întâlni apoi cu soldaţii americani poziţionaţi în această regiune şi „care contribuie, alături de aliatul nostru polonez, la eforturile de descurajare ale NATO pe flancul său estic”.

Vineri seara, preşedintele american se va deplasa la Varşovia, unde va avea, sâmbătă, discuţii mai consistente cu omologul polonez, conform programului oficial.

El va susţine apoi un discurs „despre eforturile unite ale lumii libere de a sprijini poporul ucrainean, de a trage Rusia la răspundere pentru războiul său brutal şi de a apăra un viitor bazat pe principii democratice”, potrivit Casei Albe.

Această vizită de două zile în Polonia vine după un maraton diplomatic extraordinar la Bruxelles, unde preşedintele Joe Biden a participat la summiturile NATO, G7 şi UE în care a lăudat unitatea occidentală în răspunsul dat Rusiei, la o lună după începerea invaziei ruse în Ucraina.

În cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, Joe Biden a susţinut că NATO ” nu a fost niciodată, niciodată, atât de unită”.

Pe 5 martie, secretarul de stat american Antony Blinken s-a deplasat la rândul său la Rzeszow, unde s-a întâlnit cu ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, după care a mers la un punct de trecere a frontierei în Ucraina.

Pentagonul: Rusia va ieşi din conflictul cu Ucraina mai slăbită şi mai izolată

Rusia va ieşi din conflictul cu Ucraina mai slăbită şi mai izolată, a declarat joi un înalt oficial al Pentagonului, transmite vineri Reuters.

„Cred cu un grad ridicat de certitudine că Rusia va ieşi din Ucraina mai slăbită decât a intrat în conflict. Mai slăbită din punct de vedere militar, mai slăbită din punct de vedere economic, mai slăbită din punct de vedere politic şi geopolitic şi mai izolată”, a declarat subsecretarul pentru politica de apărare Colin Kahl.

Khal a mai spus că un viitor document de strategie de apărare al Pentagonului va declara Rusia o „ameninţare acută”. Dar Rusia nu poate reprezenta o provocare de sistem pe termen lung pentru Statele Unite, spre deosebire de China, a adăugat oficialul american.

Totodată, a mai declarat că Rusia este pe cale să îşi epuizeze muniţia ghidată de precizie şi este mai probabil să se bazeze pe bombe nedirijate şi pe artilerie.

În opinia subsecretarului Colin Kahl, preşedintele rus Vladimir Putin nu îşi doreşte un conflict total cu NATO.

Dintr-un alt punct de vedere, invazia rusă în Ucraina este o povară strategică pentru China, consideră oficialul american.”Cred că, într-o oarecare măsură, ceea ce a făcut Putin în Ucraina face din Rusia o povară strategică mult mai mare pentru Beijing decât a fost în urmă cu şase săptămâni sau în urmă cu şase luni”, a spus Colin Kahl.

În februarie, China şi Rusia şi-au anunţat un parteneriat „fără limite”, susţinându-se reciproc în privinţa Ucrainei şi a Taiwanului cu promisiunea de a colabora mai mult împotriva Occidentului.