Dilema companiilor occidentale, împărțite între siguranța propriilor angajați și sancționarea Rusiei

De la lansarea atacului asupra Ucrainei pe 24 februarie, peste 400 de companii s-au retras din Rusia, potrivit unei liste întocmite de Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Yale School of Management. Unii au plecat devreme și cu puține ezitări, alții au făcut-o cu mai multă reticență. Au lăsat în urmă active care valorau sute de miliarde de dolari. Un membru important al partidului lui Putin, Rusia Unită, a propus deja un plan de naționalizare a operațiunilor celor care pleacă, pe motiv că ar ajuta la prevenirea pierderilor de locuri de muncă și la menținerea capacității de producție internă a Rusiei. Putin a aprobat planul.

O analiză realizată de The Economist arată că închiderea afacerilor occidentale va afecta cel puțin 3.500 de puncte de vânzare cu amănuntul din 480 de orașe din întreaga țară. Lista include 1.200 de restaurante și cafenele, 700 de magazine de îmbrăcăminte, 500 de magazine de încălțăminte și 400 de benzinării. Moscoviții vor suferi în jur de 1.000 de închideri de magazine, iar locuitorii din Sankt Petersburg se vor confrunta cu peste 300.

Cu toate acestea, aproximativ 80 de companii și-au păstrat prezența, chiar dacă au suspendat noi investiții și afaceri. Multe sunt companii de consum și farmaceutice care susțin că retragerea ar dăuna semnificativ populației ruse nevinovate. Giganți de bunuri de larg consum precum PepsiCo, Procter & Gamble și Nestle SA au declarat că își vor păstra prezența în Rusia pentru a furniza articole de bază pentru nutriție și igienă. La rândul lor, unele companii farmaceutice au declarat că vor opri operațiunile neesențiale în Rusia, dar vor furniza medicamente pentru boli precum diabet și cancer, în contextul în care medicamentele eliberate pe bază de rețetă au fost excluse de la sancțiunile internaționale, deoarece servesc unei nevoi umanitare esențiale. Procter & Gamble, gigantul american al bunurilor de larg consum, și-a suspendat publicitatea în Rusia, dar multe dintre mărcile sale rămân pe piața rusă. De asemenea, Philip Morris International a anunţat că a întrerupt vânzarea mai multor mărci de țigări și va suspenda investiţiile planificate în Rusia, care includ, printre altele, lansări de noi produse şi investiția aferentă de 150 de milioane de dolari.

Alte provocări cu care se confruntă companiile care încă operează în Rusia sunt procesarea tranzacțiilor sub sancțiuni bancare și asigurarea materiilor prime. Unii caută soluții să-și vândă operațiunile locale, alții spun că vor direcționa în scop umanitar orice profit din vânzările în Rusia, iar alții au promis milioane de dolari pentru ajutorarea Ucrainei. Companiile care au părăsit Rusia pot avea dificultăți să-și recupereze proprietățile și activele odată ce sunt expropriate. Chiar dacă pot da în judecată Rusia în instituții internaționale, astfel de cazuri pot dura ani de zile, iar Rusia are reputația că nu plătește.

Dar odată cu creșterea numărului victimelor și a refugiaților din conflictul din Ucraina, presiunea publică devine tot mai mare. Însuși președintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, a cerut săptămâna aceasta companiilor farmaceutice să se alăture conglomeratelor care se retrag complet din Rusia. Pentru cei rămași, costul reputațional poate deveni în curând prea mare ca să fie ignorat.

Surse: https://www.economist.com/business/western-firms-thorny-russian-dilemmas/21808196

https://www.reuters.com/business/western-companies-wrestle-with-russia-half-exits-2022-03-18/