Potrivit unui studiu al Transparency International, 76 la sută dintre bulgari califică partidele politice drept corupte. „Toate partidele sunt la fel, doar o faţadă. Bulgaria este de fapt administrată de cercuri economice. Statul aparţine mafiei”, declară manifestantul Nikolai Staikov, în vârstă de 55 de ani, profesor de gimnastică.
Totuşi, premierul Plamen Oreşarski, un economist aflat la conducerea unui Guvern de tehnocraţi de o lună şi jumătate, susţinut în Parlament de Partidul Socialist (fost comunist) şi de partidul minorităţii musulmane turce, refuză să demisioneze, afirmând că „ţine cont de interesele tuturor bulgarilor”. El a lansat măsuri de urgenţă în favoarea celor mai defavorizaţi şi pentru a stimula întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) în vederea creării de locuri de muncă.
În raport cu Guvernul, opinia publică este divizată: potrivit unui studiu al Gallup, 41 la sută dintre bulgari apreciază că Guvernul trebuie să demisioneze, în timp ce 40 la sută vor ca acesta să se menţină la putere.
Apelurile manifestanţilor pentru o „moralizare” a politicii sunt susţinute de preşedintele Rosen Plevneliev (centru-dreapta), dar şi de cele două mari ţări europene – Germania şi Franţa – potrivit cărora „buna guvernare” a Bulgariei este „treaba tuturor europenilor”. Ambasadorul francez Philippe Autier şi omologul său german Matthias Hoepfner au calificat, la 8 iulie, drept „o veste excelentă” elanul societăţii civile bulgare, care merită „să fie ascultată”. Într-o declaraţie puţin obişnuită, ei au subliniat că „modelul oligarhic nu îşi are locul” în UE, din care Bulgaria face parte.
Valul de manifestaţii a fost declanşat de nominalizarea, la 14 iunie, la conducerea Agenţiei de Securitate Naţională a unui magnat de presă cu reputaţie dubioasă, deputat al partidului minorităţii musulmane turce (MDL).
Un val fără precedent de manifestaţii în timpul iernii, provocat de preţul ridicat la electricitate, a înlăturat Guvernul conservator condus de Boiko Borisov.
„Dacă protestele din iarnă au fost declanşate de grija pâinii zilnice, cele din vară au o miză morală”, notează politologul Boriana Dimitrova, de la institutul Alpha Research. „Tinerii din clasa medie urbană sunt cei care reclamă acum o presiune politică. Ei şi-au dat seama de pasivitatea societăţii civile, care i-a permis oligarhiei să abuzeze”, explică ea.
Potrivit Gallup, 39 la sută dintre bulgari vor ca manifestaţiile să continue, în timp ce 43 la sută vor ca acestea să înceteze. Şi, tot potrivit Gallup, 35 la sută dintre bulgari cer alegeri anticipate şi 39 la sută se opun, deoarece acestea nu ar face decât să reproducă actuala configurare a Parlamentului.
Manifestaţiile fiind organizate pe reţelele de socializare, nu au apărut nici o nouă forţă politică, nici un lider carismatic. Totuşi, partide mici cu orientare europeană, nereprezentate în Parlament, între care Verzii, liberalii şi conservatorii de dreapta anticomunistă, au anunţat la 6 iulie formarea unei noi alianţe. În plus, se are în vedere şi crearea unei formaţiuni liberale apropiate preşedintelui Rosen Plevneliev, potrivit presei.
În opinia politologului Ţvetozar Tomov, de la institutul Scala, „alegerile anticipate nu vor reedita rezultatele celor din mai din cauza mobilizării civile care îi va determina să voteze pe cei dezgustaţi de corupţie, care s-au abţinut”, explică el. În plus, partidul ultranaţionalist Ataka, de care depinde supravieţuirea parlamentară a Guvernului, va fi privat de acest rol, apreciază el.
Potrivit unui militant al Verzilor, politologul Evgheni Dainov, lupta împotriva oligarhiei, care „sufocă orice activitate economică independentă şi hrăneşte sărăcia”, abia a început.