Bombardamente la Kramatorsk, principalul oraş din estul Ucrainei aflat sub controlul Kievului. Rusia face din nou apel la forţele ucrainene de la Mariupol să capituleze. Rusia își regrupează forțele militarea pentru a prelua întreaga regiune Donbas. Zelenski a cerut excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU – Război Ucraina – LIVE TEXT ziua 41

Zelenski a cerut ONU să acționeze imediat pentru impunerea păcii în Ucraina și excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate. NATO avertizează că Rusia își regrupează forțele pentru a prelua întreaga regiune Donbas. SUA interzic Rusiei plata datoriilor cu dolarii deţinuţi în băncile americane. Negocierile dintre Ucraina şi Rusia, singura opţiune de a opri războiul, consideră Zelenski. ONU: Totul indică faptul că civilii ucraineni au fost luaţi drept ţinte în mod deliberat la Bucea. Statul Major al armatei ucrainene: Rusia îşi regrupează trupele pentru a ataca estul ţării. Zelenski a desemnat delegaţia pentru discuţiile privind garanţiile de securitate pentru Ucraina. Rusia face din nou apel la forţele ucrainene de la Mariupol să capituleze. Zece civili ucişi şi 46 de răniţi în bombardamentele asupra oraşului Mikolaiv. Expulzări în masă ale diplomaţilor ruşi din Franţa şi Germania; Rusia acuzată de ''crime de război'' Preşedintele Zelenski a făcut luni o vizită surpriză la Bucea.
AGERPRES - mar, 05 apr. 2022, 04:58
Bombardamente la Kramatorsk, principalul oraş din estul Ucrainei aflat sub controlul Kievului. Rusia face din nou apel la forţele ucrainene de la Mariupol să capituleze. Rusia își regrupează forțele militarea pentru a prelua întreaga regiune Donbas. Zelenski a cerut excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU - Război Ucraina - LIVE TEXT ziua 41

ZIUA 41 – Război în Ucraina 

Zelenski a cerut ONU să acționeze imediat pentru impunerea păcii în Ucraina și excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi ONU să acţioneze ”imediat” în faţa ”crimelor de război” comise de Rusia în ţara sa, altfel Naţiunile Unite ar trebui ”pur şi simplu să închidă”, relatează AFP, citată de Agerpres.

Într-un discurs solemn transmis în direct, prin video, în sala Consiliului de Securitate, Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, excluderea Rusiei din acest Consiliu, în care această ţară este unul dintre cei cinci membri permanenţi, precum şi o reformă a sistemului Naţiunilor Unite, astfel încât ”dreptul de veto să nu însemne dreptul de a muri”.

”Acum avem nevoie de decizii ale Consiliului de Securitate pentru pacea în Ucraina. Dacă nu ştiţi cum să luaţi această decizie, puteţi face două lucruri”, a spus preşedintele ucrainean.

”Fie excludeţi Rusia ca agresor şi iniţiator al războiului, astfel încât să nu blocheze deciziile legate de propria sa agresiune. Apoi facem tot ce putem pentru a stabili pacea”, a cerut Zelenski în prezenţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

”Sau cealaltă variantă este să arătăm, vă rog, că putem să ne reformăm sau să ne schimbăm (…) Dacă nu există alternativă şi opţiune, următoarea variantă ar fi să vă dizolvaţi”, a menţionat preşedintele ucrainean.

El a prezentat marţi Consiliului de Securitate al ONU o înregistrate cu imagini foarte crude ale persoanelor ucise în Ucraina, provocând indignarea actualului preşedinte al acestui organism.

Acestea sunt ”imagini îngrozitoare”, a declarat, de asemenea ambasadoarea britanică la ONU Barbara Woodward, spunând că este ”revoltată”.

Difuzarea în mass-media internaţionale a unor fotografii făcute în oraşul ucrainean Bucea în care se pot vedea cadavre zăcând pe stradă, unele cu mâinile legate la spate sau parţial arse, precum şi gropi comune, a provocat un val de condamnare la nivel internaţional

Rusia susține că a evacuat fără constrângere din Ucraina 600.000 de persoane

Rusia a iniţiat evacuarea a 600.000 de persoane din Ucraina, care au plecat „nefiind constrânse sau răpite”, după cum susține Occidentul, a afirmat marţi în Consiliul de Securitate ambasadorul rus la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Vasili Nebenzia, informează AFP şi TASS, citate de Agerpres.

„Nu am venit în Ucraina pentru a cuceri teritorii”, a mai declarat Nebenzia, contestând din nou acuzaţiile împotriva forţelor militare ruse privind comiterea de atrocităţi. „Lăsăm pe conştiinţa voastră acuzaţiile lipsite de dovezi la adresa militarilor ruşi, declaraţii care nu sunt confirmate de niciun fel de mărturii”, a spus Nebenzia.

Totodată, Nebenzia a afirmat că există „mii de oameni care sunt gata să ofere mărturii cu privire la crimele neonaziştilor” în Ucraina. „Ni se spune că în Ucraina nu pot fi neonazişti, însă noi ştim foarte bine că ei nu doar că sunt acolo, ci, din păcate, fac jocurile”, a acuzat ambasadorul rus la ONU.

El a acuzat Kievul că intenţiona să rezolve problema Donbasului în martie pe cale militară.

De asemenea, potrivit lui Nebenzia, ţările occidentale vor prelungi conflictul din Ucraina, prin livrarea de arme şi muniţii Kievului. Totodată, el a afirmat că ţărilor occidentale „nu le pasă deloc deloc de Ucraina”, că ea „a fost şi este pentru ele doar un pion în jocul geopolitic împotriva Rusiei, (pion) pe care îl vor sacrifica uşor”.

Războiul din Ucraina, declanşat de Rusia „cu încălcarea Cartei Naţiunilor Unite”, are consecinţe în 74 de ţări în curs de dezvoltare şi afectează 1,2 miliarde de oameni, a declarat marţi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la începutul unei sesiuni a Consiliului de Securitate.

Difuzarea în mass-media internaţionale a unor fotografii făcute în oraşul ucrainean Bucea în care se pot vedea cadavre zăcând pe stradă, unele cu mâinile legate la spate sau parţial arse, precum şi gropi comune, a provocat un val de condamnare la nivel internaţional.

Autoritățile ucrainene din Lugansk și separatiștii proruși se acuză reciproc de explozia unui rezervor cu acid azotic

Miliţiile separatiste proruse din regiunea Lugansk şi guvernatorul ucrainean al acestei regiuni, Sergii Haidai, s-au acuzat marţi reciproc că se află în spatele exploziei unui rezervor cu acid azotic sau acid clorhidric în oraşul Rubijne, transmite agenţia EFE, relatează Agerpres.

”Ruşii au lovit un rezervor cu acid azotic”, a scris pe Facebook şeful ucrainean al administraţiei regionale din Lugansk, care a cerut populaţiei din zonă să nu-şi părăsească refugiile şi să închidă uşile şi ferestrele.

”Acidul azotic este periculos dacă este inhalat sau ingerat şi la contactul cu pielea şi mucoasele”, a avertizat oficialul ucrainean.

În acest timp, purtătorul de cuvânt al trupelor autoproclamatei republici Lugansk, Ivan Filiponenko, a declarat presei ruse că armata ucraineană a provocat explozia rezervorului, care conţinea, conform versiunii sale, acid clorhidric.

”Astăzi, prin provocarea exploziei unui rezervor cu acid clorhidric în unitatea numărul 1 a uzinei de la Zaria (Rubijne), s-a răspândit un nor cu o substanţă toxică în districtul Zavodskoi al oraşului, unde trăiesc peste 10.000 de persoane”, a declarat Filiponenko.

Conform separatiştilor proruşi, peste 40.000 de tone de acid sulfuric, clorhidric, nitric şi de amoniac se află în rezervoarele uzinei chimice de la Rubijne, iar o explozie a acesteia ”ar provoca daune ireparabile mediului şi regiunii şi ar distruge orice urmă de viaţă pe o rază de 30 de kilometri”.

Jens Stoltenberg: Rusia își regrupează forțele militarea pentru a prelua întreaga regiune Donbas, din estul Ucrainei

Rusia nu renunţă la ofensiva sa în Ucraina, dar va încerca să se concentreze pe preluarea completă a regiunii Donbas în următoarele săptămâni, a avertizat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Trupele ruse au părăsit regiunea Kiev şi nordul Ucrainei. Vladimir Putin mută un număr mare de trupe către est în Rusia. Ele se vor reînarma, vor primi efective suplimentare, întrucât au suferit mari pierderi, şi se vor reaproviziona pentru a lansa o nouă ofensivă foarte concentrată în regiunea Donbas”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă organizată în ajunul unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe din ţările NATO.

Jens Stoltenberg

”Repoziţionarea forţelor ruse va dura un anumit timp, câteva săptămâni, înaintea lansării unei ofensive majore. Este esenţial ca aliaţii să îi susţină pe ucraineni, să îi ajute să se reînarmeze, pentru a le permite să se apere”, a accentuat înalta oficialitate aliată.

Miniştrii de externe din NATO vor discuta joi cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba despre nevoile forţelor ucrainene.

”Nu vreau să dau alte detalii, dar vorbim despre sisteme de arme avansate. Vorbim, de exemplu, despre Javelin şi alte arme antitanc”, a spus Stoltenberg, adăugând că se va discuta şi despre livrarea de muniţii, medicamente şi sisteme de arme ”de cea mai bună calitate”.

SUA interzic Rusiei plata datoriilor cu dolarii deţinuţi în băncile americane

Începând de marţi, Rusia nu îşi mai poate achita datoriile externe cu dolarii deţinuţi în băncile americane, a anunţat Departamentul Trezoreriei SUA.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat agenţiei France Presse că „astăzi este data limită pentru efectuarea de către Rusia a unei alte plăţi în contul datoriei”. Pe viitor, „Rusia trebuie să aleagă între lichidarea rezervelor de dolari rămase sau noile venituri încasate, sau să nu îşi onoreze obligaţiile”.

AFP apreciază că sancţiunea respectivă, aplicată Moscovei ca reacţie la invazia din Ucraina, creşte riscul intrării Rusiei în incapacitate de plată, scrie Agerpres.

Negocierile dintre Ucraina şi Rusia, singura opţiune de a opri războiul, consideră Zelenski

Ucraina nu are altă opţiune decât să negocieze cu Rusia pentru a opri luptele, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, care a adăugat că ar putea să nu poarte personal discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, transmite Reuters.

Întrebat dacă el şi Putin vor purta discuţii directe, Zelenski a spus că este posibil ca acest lucru să nu se întâmple, dar nu a dat detalii, scrie Agerpres.

Declaraţiile lui Zelenski survin după ce preşedintele ucrainean a acuzat trupele ruse că au comis crime extrajudiciare în localitatea Bucea, la vest de capitala Ucrainei, Kiev.

„Toţi, inclusiv eu, vom percepe însăşi posibilitatea de negocieri ca pe o provocare”, a spus Zelenski într-un interviu cu jurnaliştii ucraineni difuzat pe postul naţional de televiziune. „Provocarea este internă, în primul rând proprie, o provocare omenească. Apoi, când te aduni, şi trebuie s-o faci, cred că nu avem altă opţiune”, explicat el.

Zelenski a spus că evenimentele de la Bucea sunt de neiertat, dar că Ucraina şi Rusia ar trebui să aleagă opţiunea dificilă de a continua discuţiile şi a semnalat că Moscova ar trebui să recunoască fapte despre care se presupune că au fost comise de trupele ei.

Agenţia de presă rusă Interfax a citat un viceministru rus de externe declarând că discuţiile continuă prin legătură video.

Preşedintele Ucrainei a declarat totodată că eforturile Ucrainei de a respinge trupele ruse din Mariupol se confruntă cu dificultăţi.

În interviul televizat cu presa locală, Zelenski a apreciat că situaţia militară în oraşul-port din sud este „foarte dificilă”.

El a mai spus că Turcia a propus un plan pentru a ajuta la evacuarea răniţilor şi trupurilor neînsufleţite din oraş, dar a avertizat că iniţiativa depinde de voinţa preşedintelui rus Vladimir Putin.

Printre altele, Volodimir Zelenski a apreciat în interviul televizat marţi că prim-ministrul ungar Viktor Orban va trebui să aleagă între Moscova şi „lumea cealaltă” şi că liderul ungar se teme de influenţa rusă.

Orban şi-a păstrat majoritatea la alegerile de duminică.

Pe de altă parte, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că informaţiile despre uciderea civililor la Bucea sunt „fake-uri” menite să discrediteze Rusia. Moscova a spus că va prezenta „dovezi empirice” marţi, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, prin care va demonstra că forţele sale nu au fost implicate.

„Acestea sunt ‘fake-uri’ maturate de imaginaţia cinică a propagandei ucrainene”, a spus Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte din 2008 până în 2012 şi acum este secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei. „Au fost născocite pentru sume mari de bani”, a susţinut Medevedev.

La rândul său, Ministerul Apărării rus a dat vina pe serviciile speciale ucrainene, pe care le-a acuzat că au înscenat pretinse ucideri de civili în oraşe ucrainene în încercarea de a-şi răspândi propaganda către mass-media occidentale.

„Soldaţii celui de-al 72-lea Centru Principal pentru Operaţiuni Psihologice ucrainean au efectuat o altă punere în scenă cu presupuşi civili ucişi de acţiunile violente ale forţelor armate ruse” la 4 aprilie într-un sat la 23 km nord-vest de Kiev, a declarat ministerul, citat de Reuters. „Evenimente similare au fost acum organizate de serviciile speciale ucrainene în Sumî, Konotop şi în alte oraşe”, a susţinut ministerul rus.

ONU: Totul indică faptul că civilii ucraineni au fost luaţi drept ţinte în mod deliberat la Bucea

Imaginile care apar de la Bucea, oraş ucrainean unde au fost descoperite zeci de cadavre după retragerea trupelor ruse, sugerează că civilii au fost luaţi drept ţinte în mod deliberat, a afirmat marţi o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, potrivit AFP.

„Toate semnele sugerează faptul că victimele au fost luate drept ţinte în mod deliberat şi ucise direct. Iar aceste probe sunt extrem de îngrijorătoare”, a subliniat Elizabeth Throssell, într-o conferinţă de presă obişnuită a ONU la Geneva, subliniind că dreptul umanitar internaţional interzice să se atace civili în mod deliberat, ceea ce ar echivala cu o crimă de război, scrie Agerpres.

„Trebuie anchetat, dar dacă putem înţelege că un imobil, de exemplu, este lovit într-un context militar, este dificil de imaginat care ar fi contextul militar al unui om care zace pe stradă cu un glonţ în cap sau care are corpul ars”, a subliniat ea.

Elizabeth Throssell a mai precizat că Înaltul Comisariat nu are deocamdată pe nimeni la faţa locului în acest oraş din apropiere de Kiev.

Apariţia în media internaţionale a unor fotografii realizate în acest oraş şi care arată cadavre pe străzi, unele cu mâinile legate la spate sau parţial arse, precum şi gropi comune, a stârnit un val de condamnare internaţională.

Autorităţile ucrainene îi acuză pe soldaţii ruşi că au masacrat civili, lucru dezminţit de Rusia, care susţine în schimb că totul este o înscenare a autorităţilor ucrainene.

Ucraina anunţă deschiderea a şapte coridoare de evacuare marţi şi denunţă blocarea ajutoarelor pentru Mariupol

Guvernul ucrainean a programat pentru marţi deschiderea a şapte coridoare umanitare pentru evacuarea cetăţenilor din zonele cele mai afectate de asedii şi bombardamente din partea trupelor ruse, a indicat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe contul său din Telegram, potrivit EFE şi DPA.

Cel mai important coridor este cel care leagă Zaporojie de oraşul-port Mariupol, aflat sub asediu din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, şi unde oamenii rămaşi trăiesc la limita supravieţuirii, scrie Agerpres.

Acest oraş industrial şi portuar la Marea Azov avea cândva aproape jumătate de milion de locuitori, iar, în prezent, autorităţile asigură că au mai rămas aproximativ 160.000 de persoane.

Potrivit consiliului municipal, practic 80% din clădirile oraşului au fost distruse sau grav avariate de bombardamentele ruseşti.

Ca în majoritatea cazurilor până acum, locuitorii din Mariupol vor putea părăsi oraşul doar cu autoturisme private, a indicat Vereşciuk, citată de Ukrinform.

Oficialitatea ucraineană a acuzat trupele ruse că, în pofida compromisurilor convenite, acestea blochează în continuare convoaiele cu ajutor umanitar pentru Mariupol. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de sabotarea evacuării civililor din acest oraş, notează dpa.

„Ocupanţii ruşi i-au blocat pe reprezentanţii Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în localitatea vecină Manguş. După negocieri, aceştia au fost eliberaţi noaptea trecută şi trimişi înapoi în Zaporojie fără să-şi fi atins obiectivul „, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Tot din oraşul de coastă Manguş, din sud, în direcţia Berdiansk, au fost pregătite în total şapte autobuze care vor fi însoţite de reprezentanţi ai Crucii Roşii. Se aşteaptă să vină oamenii care vor reuşi să plece din localităţile din apropiere şi să iasă din Mariupol pentru a fi transferaţi în Zaporojie.

Guvernul ucrainean a consemnat evacuarea lentă care are loc la Mariupol, unde doar câteva sute de persoane reuşesc să fugă zilnic şi în majoritatea cazurilor în autoturisme private.

Autorităţile din Ucraina declară că deţin în total 600 de prizonieri ruşi

Ucraina deţine pe teritoriul său 600 de prizonieri ruşi capturaţi de la începutul invaziei Rusiei în data de 24 februarie, a anunţat marţi vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, citată de EFE.

„Când vorbim de numărul total (de prizonieri militari), sunt în jur de 600 în prezent. Trebuie să construim un lagăr special în conformitate cu dreptul internaţional pentru a-i plasa”, a afirmat Vereşciuk în cursul unui telemaraton, un program televizat difuzat în comun de mai multe posturi locale de televiziune, scrie Agerpres.

Înalţi oficiali guvernamentali ucraineni au avut o întâlnire pentru a aborda problema prizonierilor de război ruşi, a indicat ea.

De asemenea, „am discutat despre cum să obligăm Rusia să permită Crucii Roşii să-i trateze pe prizonierii noştri şi cum să obligăm Rusia să elibereze prizonieri ucraineni”, a declarat Irina Vereşciuk, citată de media locală Hromadske.

„Unii dintre ei (prizonieri ucraineni) se află în detenţie din 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk”, autoproclamatele republici independente recunoscute la 22 februarie de Rusia. Printre prizonieri se numără şi femei, a spus ea, amintind că primul schimb complet de prizonieri a avut loc în data de 24 martie, când zece militari ucraineni au fost daţi la schimb pentru zece „ocupanţi ruşi”.

În acest sens, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat atunci că printre cei eliberaţi s-au numărat şi militari ucraineni care se aflau pe Insula Şerpilor, din Marea Neagră, care a fost ocupată de trupele ruse în primele zile ale invaziei.

De asemenea, în urma acestui schimb, 19 marinari civili ucraineni s-au întors acasă de pe nava de salvare ‘Sapfir’, ei fuseseră luaţi prizonieri când au încercat să ajungă la grănicerii din Insula Şerpilor.

Până la sfârşitul lunii martie, relevă Hromadske, citând Ministerul de Externe ucrainean, trupele ruse au răpit în jur de 30 de responsabili guvernamentali locali, între care primari, activişti şi jurnalişti.

Statul Major al armatei ucrainene: Rusia îşi regrupează trupele pentru a ataca estul ţării

Rusia îşi regrupează trupele şi pregăteşte o operaţiune ofensivă în estul Ucrainei, pentru a încerca să controleze în totalitate regiunile Doneţk şi Lugansk, potrivit ultimului buletin de război al Statului Major al armatei ucrainene, publicat marţi, în a 41-a zi a invaziei, transmite EFE.

„Duşmanul îşi regrupează trupele şi îşi concentrează eforturile pentru pregătirea unei operaţiuni ofensive în estul ţării noastre. Obiectivul este de a stabili controlul total asupra teritoriului din regiunile Doneţk şi Lugansk”, explică Statul Major ucrainean, care adaugă că s-a încheiat replierea trupelor ruse şi că acestea se îndreaptă către oraşul rus Valuiki, în regiunea Belgorod, scrie Agerpres.

Statul Major ucrainean a mai anunţat că se înregistrează „mişcări de armament şi echipament militar pe teritoriul Republicii Belarus” şi că, „în mare parte”, avioanele şi elicopterele ruse au fost transferate dinspre aerodromurile din Belarus către Rusia.

Liderii militari ucraineni afirmă că Rusia încearcă să reia operaţiunile ofensive în Sloviansk, unde Moscova „a avut un succes parţial”.

Sloviansk se află tot în regiunea Doneţk, mai aproape de regiunea Harkov, unde în oraşul cu acelaşi nume „continuă bombardamentele artileriei (ruse) asupra cartierelor rezidenţiale şi a infrastructurii municipale”.

„În zonele Doneţk şi Lugansk, ocupaţii îşi concentrează eforturile pentru a prelua controlul asupra districtelor Popasna şi Rubijne, pentru a stabili controlul total asupra Mariupolului şi a pregăti operaţiuni ofensive în apropiere de localitatea Zolota Niva”, a transmis Statul Major ucrainean.

Ucraina mai denunţă şi faptul că „trupele ruse au realizat atacuri în oraşul Nikolaev (Mikolaiv, în sud, în apropiere de ţărmul Mării Negre) cu bombe cu dispersie”, interzise de Convenţia de la Geneva, şi că „centre civile şi medicale, inclusiv un spital de pediatrie, au fost atacate de duşman”. „Există morţi şi răniţi, inclusiv în rândul copiilor”, a anunţat sursa citată.

Eforturile forţelor ruse pentru a captura oraşul Sloviansk vor constitui probabil următoarea bătălie fundamentală a războiului din Ucraina, potrivit ultimei analize a Institutului pentru Studiul Războiului, din SUA, în opinia căruia o ofensivă frontală rusă împotriva Doneţk şi Lugansk este foarte puţin probabil să aibă succes.

„Este posibil ca forţele ruse să aibă intenţia să izoleze forţele ucrainene în estul Ucrainei, iar pentru a o face ar trebui să cucerească cel puţin Slovianskul. Dacă forţele ruse cuceresc Slovianskul, vor avea opţiunea de a avansa direct către est, pentru a face joncţiunea cu forţele ruse care luptă în Rubijne, ceea ce le-ar permite cel puţin să avanseze limitat”, apreciază institutul american.

Însă dacă forţele ruse nu cuceresc acest oraş, institutul american subliniază că „este puţin probabil ca atacurile frontale ruse în Donbas să reuşească să străpungă apărarea ucraineană, iar campania Rusiei pentru capturarea în totalitate a Lugansk şi Doneţk cel mai probabil va eşua”.

Potrivit institutului, forţele ruse care avansează în direcţia Harkov creează condiţiile pentru reluarea operaţiunilor ofensive în Sloviansk, pentru a face joncţiunea cu celelalte trupe ruse din Donbas şi a încercui apărătorii ucraineni. Pentru a obţine acest rezultat, în ultimele trei zile forţele ruse s-au ocupat cu aprovizionarea, întărirea unităţilor decimate, repararea podului avariat de la Izium şi realizarea de misiuni de recunoaştere către sud-est, conform institutului.

SUA au transmis încă de luni că Rusia „îşi revizuieşte obiectivele” de război în Ucraina şi intenţionează să se concentreze către est şi, parţial, către sudul Ucrainei, în loc să încerce invadarea întregii ţări, şi au prognozat că noua fază a conflictului va fi „de lungă durată”.

„Credem că Rusia îşi revizuieşte obiectivele de război, îşi repoziţionează forţele pentru a-şi concentra operaţiunile ofensive în estul Ucrainei şi în zone din sud, în loc să atace întregul teritoriu” al ţării, a declarat consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan.

La rândul său, Pentagonul a apreciat luni că riscul ca Kievul să fie ocupat de trupele ruse s-a diminuat după ce Moscova şi-a repoziţionat grosul militarilor care se aflau în apropierea capitalei ucrainene către zone din nord, în direcţia Belarusului.

„Majoritatea grupurilor tactice la nivel de batalion pe care îl formau împotriva Kievului, cel puţin la nord şi nord-vest, au început acum să se retragă departe” de capitala ucraineană, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării SUA, John Kirby.

„Grupurile tactice la nivel de batalion” (prescurtat, GTB) sunt forţe tipice armatei ruse şi reprezintă unităţi de luptă alcătuite din circa 800 de militari, la care se adaugă subunităţi de blindate, artilerie ori antiaeriene, explică EFE.

Kirby a insistat că SUA nu cred că ar fi vorba despre o retragere, ci doar de o repoziţionare a forţelor ruse pentru a se reorganiza şi a realimenta. Chiar şi aşa, „în momentul de faţă pare evident că ameninţarea pe teren a unei posibile ocupări a Kievului s-a redus”, a apreciat el. Din contră, Rusia „acordă prioritate” atacurilor aeriene şi îşi îndreaptă atenţia către estul Ucrainei.

„Kievul continuă să fie vulnerabil la bombardamentele ruse şi, dat fiind că nu avem o vizibilitate perfectă asupra planurilor lor pe termen lung, nu cred că vreunul dintre noi poate spune că nu mai există nicio ameninţare la adresa Kievului”, a conchis Kirby.

Bombardamente la Kramatorsk, principalul oraş din estul Ucrainei aflat sub controlul Kievului

Mai multe bombardamente au vizat în noaptea de luni spre marţi Kramatorsk, principalul oraş din estul Ucrainei aflat sub controlul Kievului, asupra căruia persistă ameninţarea unei ofensive a trupelor ruse, relatează AFP.

Aceste tiruri, probabil cu rachete sau cu rachete cu rază lungă de acţiune, au distrus o şcoală din centrul oraşului, situată în apropierea unei clădiri a poliţiei, în jurul orei locale 03:00, scrie Agerpres.

Dimineaţa devreme, un crater fumegând cu un diametru de aproximativ zece metri se putea vedea în curtea şcolii, parţial prăbuşită. Suflul exploziei a spart numeroase geamuri, dar locuitorii din cartier afirmă că nu sunt victime, întrucât aparent nimeni nu se afla în şcoală.

Niciun bilanţ oficial nu a fost deocamdată comunicat.

De când Rusia şi-a retras trupele din regiunea Kiev şi din centrul-nordul ţării, anunţând că intenţionează „să-şi concentreze eforturile pe eliberarea Donbasului”, acest bazin minier istoric al Ucrainei trăieşte cu frica unei ofensive majore ruse.

Guvernul ucrainean spune că se aşteaptă la o agravare a situaţiei în această regiune, în timp ce forţele ruse caută să încercuiască armata ucraineană, desfăşurată din 2014 pe o linie a frontului ce se întinde de la Doneţk, în sud, până la Lugansk, în est – capitalele celor două autoproclamate”republici” separatiste omonime – şi care se prelungeşte acum până la Izium, recent cucerit în nord-vest.

Capitală regională de facto din 2014 pe teritoriul încă aflat sub controlul Kievului în această parte a ţării, Kramatorsk este situat în această zonă fierbinte şi ar putea fi încercuit.

Mii de locuitori au fugit din oraş în ultimele zile de teama încercuirii. Potrivit companiei feroviare ucrainene, 3.100 de persoane au fost evacuate luni, dar circulaţia trenurilor a fost întreruptă marţi dimineaţa din cauza bombardamentelor din cursul nopţii, liniile de cale ferate necesitând să fie inspectate.

Zelenski a desemnat delegaţia pentru discuţiile privind garanţiile de securitate pentru Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a desemnat membrii delegaţiei care urmează să discute despre garanţiile de securitate cu Rusia, relatează DPA şi Unian.

Şeful delegaţiei ucrainene la negocierile de pace, David Arahamia, urmează, de asemenea, să conducă discuţiile privind garanţiile de securitate, potrivit unui decret semnat de Volodimir Zelenski şi publicat luni seara, scrie Agerpres.

Consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak face, de asemenea, parte din noua delegaţie însărcinată cu rezolvarea problemelor de securitate.

Potrivit decretului prezidenţial cu Nr.211/2022, postat pe site-ul preşedinţiei de la Kiev, din componenţa delegaţiei mai fac parte ministrul justiţiei Denis Maliuska, ministrul apărării Oleksii Reznikov şi viceministrul de externe Mikola Tociţki.

În cursul discuţiilor cu Moscova la sfârşitul lunii martie, Kievul se arătase dispus să încheie un tratat cu privire la un statut neutru, de nealiniere şi fără arme nucleare al Ucrainei, dacă i-ar fi oferite garanţii de securitate similare cu articolul 5 din tratatul NATO care asigură apărarea colectivă pentru statele membre ale alianţei.

Aceste garanţii de securitate puternice ar trebui să fie asigurate în primul rând de cele cinci ţări membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU – SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia, precum şi de Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia şi Israel.

Potrivit articolului 5 din tratatul NATO, membrii Alianţei sunt obligaţi să ofere o asistenţă militară imediată în cazul unui atac asupra unuia dintre parteneri.

Rusia face din nou apel la forţele ucrainene de la Mariupol să capituleze

Rusia a făcut din nou apel la forţele ucrainene din oraşul-port asediat Mariupol de la Marea Azov să depună armele, relatează marţi DPA citat de Agerpres.

Batalioanele forţelor ucrainene şi mercenarii străini ar putea părăsi în siguranţă oraşul spre zonele controlate de Kiev marţi dimineaţă printr-un coridor, a declarat general-maior Mihail Mizinţev din cadrul Ministerului Apărării rus. „Tuturor celor care depun armele li se garantează viaţa”, a anunţat el, care a precizat că armata rusă este dispusă să declare o încetare a focului la ora locală 09:30, marţi, 5 aprilie, „exclusiv din motive umanitare”, transmite EFE.

Pentru aceasta, forţele ucrainene trebuie să declare la rândul lor o încetare a focului începând cu ora locală 06:00, să depună armele şi să părăsească Mariupolul, afişând steagul alb, pe o rută convenită în prealabil, în direcţia regiunii Zaporojie, controlată de Kiev. Între orele 10:00 şi 13:00 combatanţii ucraineni trebuie să părăsească oraşul în direcţia localităţii Manguşa, „fără arme şi fără muniţii”. Propunerea rusă include forţele armate ucrainene, batalioanele de apărare teritorială şi mercenarii străini, dar nu sunt menţionate unităţile ucrainene ultranaţionaliste, remarcă EFE.

Un efort reînnoit va fi asemenea depus pentru evacuarea civililor şi a cetăţenilor străini marţi din oraş, a susţinut generalul rus, care a acuzat că, în ultimele zile, partea ucraineană a împiedicat în mod repetat oamenii să fie scoşi din Mariupol. Informaţia nu a putut fi verificată în mod independent, notează DPA.

Mariupol, oraş în care mai rămân circa 100.000 de persoane, potrivit estimărilor, se află sub asediul trupelor ruse şi al miliţiilor separatiste de câteva săptămâni. Potrivit primăriei, în oraşul asediat ar fi murit circa 5.000 de persoane.

În raportul său de luni aseară, Ministerul Apărării rus a declarat că a distrus două depozite de muniţii şi un depozit de combustibil, precum şi două posturi de comandă în noi atacuri.

Potrivit ministerului, separatiştii proruşi au avansat 2 kilometri în regiunea Lugansk. Potrivit Rusiei, 90% din regiunea Lugansk nu mai este sub control ucrainean.

Printre altele, Ministerul Apărării ucrainean a declarat că se aşteaptă la noi atacuri ale forţelor ruse asupra oraşului asediat din est Harkov, potrivit unui purtător de cuvânt luni seară.

Trupele ruse se pregătesc să cucerească oraşul, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Oleksandr Motuzianîk pentru ziarul Ukrainska Pravda, citat marţi de DPA.

Procuratura Ucrainei: Cele mai multe victime ale unor posibile crime de război, semnalate la Borodianka

Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat luni seara că a înregistrat peste 7.000 de semnalări despre presupuse crime de război comise de forţele ruse în regiunea Kiev, informează dpa.

Cele mai multe victime sunt semnalate la Borodianka, la nord-vest de Kiev, a specificat procurorul general ucrainean Irina Venediktova, citată de agenţia de presă ucraineană Unian.

Biroul procurorului general a declanşat deja investigarea unor presupuse crime de război comise la Irpin, Bucea şi Vorsel.

Imagini cu civili neînarmaţi zăcând fără viaţă pe străzi în mica localitate Bucea după retragerea trupelor ruse fac de câteva zile înconjurul lumii. Trupele ruse au controlat zona timp de săptămâni, aminteşte dpa.

Ucraina, împreună cu mai multe ţări, susţine că masacrul a fost comis de soldaţii ruşi, scrie Agerpres.

În replică, Moscova declară că nu are nimic de a face cu aceste asasinate şi califică imaginile drept un „fals”.

Ministrul de interne ucrainean Denis Monastîrski s-a angajat să efectueze o examinare rapidă şi documentată a atrocităţilor de la Bucea.

„De îndată ce podurile pe care ruşii le-au aruncat în aer în timpul retragerii lor vor fi reparate, experţii vor avea acces” pe teren, a declarat el pentru cotidianul german Tagesspiegel în remarci publicate marţi.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii este deja implicat în colectarea probelor, a spus ministrul, adăugând că alţi experţi internaţionali se vor alătura în curând anchetei.

Consilierul pentru securitate naţională Jack Sullivan vorbeşte despre o schimbare de tactică a armatei ruse în Ucraina

Rusia intenţionează, probabil, să „detaşeze zeci de mii de soldaţi” în estul Ucrainei, pe măsură ce îşi direcţionează atenţia către sudul şi estul ţării, a declarat luni consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, transmite AFP.

„În acest moment, credem că Rusia îşi revizuieşte obiectivele de război” pentru a se concentra pe „est şi zone din sudul Ucrainei, mai degrabă decât să vizeze cea mai mare parte a teritoriului”, a declarat Sullivan reporterilor de la Casa Albă.

Jack Sullivan a spus că administraţia Biden va anunţa în zilele următoare o nouă asistenţă militară pentru Ucraina şi a subliniat că noi sancţiuni împotriva energiei ruse sunt, de asemenea, pe masa discuţiilor cu aliaţii europeni, scrie Agerpres.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american a avertizat că următoarea fază ar putea fi prelungită, cu trupele ruse depăşindu-le ca număr pe cele ucrainene. El a descris drept tragice şi şocante imaginile din Bucea, oraş revenit recent sub controlul trupele ucrainene, în contextul regrupării forţele ruse.

Preşedintele Zelenski a făcut luni o vizită surpriză la Bucea

Cu un aer grav, îmbrăcat într-o haină kaki şi vestă antiglonţ în culori de de camuflaj, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a petrecut luni o jumătate de oră în Bucea, unde a acuzat forţele ruse că au comis crime de război care vor fi „recunoscute ca genocid”, informează AFP.

Această vizită, prima ieşire din Kiev de la începutul invaziei ruse pe 24 februarie, nu fusese anunţată, deşi dimineaţa se zvonise că ar putea veni, scrie Agerpres.

Cu puţin timp înaintea sosirii sale, zona a fost securizată. Aproximativ 40 de jurnalişti se aflau deja în oraş, transportaţi de la Kiev într-un convoi de mai multe microbuze, flancate de maşini de poliţie, în cadrul unei vizite organizate de autorităţi. Preşedintele a sosit în jurul prânzului, înconjurat de soldaţi înarmaţi. După sosirea sa, comunicaţiile cu exteriorul au devenit imposibile şi nicio reţea telefonică nu a mai fost accesibilă.

Preşedintele Volodimir Zelenski a parcurs câţiva metri pe o stradă din centrul oraşului presărată cu transportoare de trupe şi vehicule blindate ruseşti avariate pe câteva sute de metri, într-un peisaj cu case distruse.

Protejat de soldaţi înarmaţi, preşedintele Zelenski a făcut apoi un scurt punct de presă pe această stradă, în care a denunţat „crimele de război” comise în Bucea după descoperirea în oraş a unui număr mare de cadavre îmbrăcate în civil.

„Sunt crime de război şi vor fi recunoscute de lume ca genocid”, a spus el.”Sunteţi aici şi puteţi vedea ce s-a întâmplat. Ştim că mii de persoane au fost ucise şi torturate, membre rupte, femei au fost violate şi copii ucişi”, a adăugat el.

După briefing-ul de presă, preşedintele Zelenski a intrat în mica grădină a unei case nedistruse, tot pe aceeaşi stradă, pentru a vorbi timp de zece minute cu un cuplu de bătrâni, departe de priviri şi camere de luat vederi. A părăsit apoi oraşul într-un convoi, iar presa a fost invitată să viziteze o pivniţă în care zăceau cadavrele a cinci bărbaţi în civil, dintre care cel puţin trei aveau mâinile legate la spate cu fâşii de ţesătură albă.

Bucea, un oraş de aproximativ 37.000 de locuitori (înainte de război) situat la 30 km de capitală, a fost împreună cu Irpin scena unora din cele mai aprige lupte de la începutul invaziei ruse. Oraşul a fost ocupat de armata rusă pe 27 februarie, rămânând inaccesibil mai bine de o lună. Bombardamentele au încetat joi, iar forţele ucrainene nu au putut să pătrundă complet până acum câteva zile.

AFP a văzut sâmbătă cadavrele a cel puţin 22 de persoane îmbrăcate în civil pe străzile din Bucea. Una era întinsă lângă o bicicletă, iar alta avea sacoşe de cumpărături alături. Un cadavru avea mâinile legate la spate.

Potrivit primarului oraşului, Anatoli Fedoruk, 280 de persoane au fost înmormântate în gropi comune.

Discursul lui Zelenski adresat Parlamentului României – Text integral şi video – News.ro

„Stimate domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor!

Stimate domnule Preşedinte al Senatului!
Stimate domnule Prim-ministru!
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori!
Dragi prieteni!
Drag popor român!
Sunt recunoscător pentru această oportunitate de a mă adresa dumneavoastră şi tuturor oamenilor dumneavoastră.
Acum câteva ore m-am întors din oraşele eliberate din regiunea Kyiv – din apropierea capitalei noastre.
Din teritoriile din care i-am alungat pe ocupanţii ruşi şi am văzut ce făceau pe pământul nostru cu ucrainenii.
Şi vreau ca să vedeţi aceasta acum. Aceea ce ocupanţii au lăsat în urma lor. Îmi pare rău – videoclipul este dur, dar aceasta este realitatea…
Numele oraşului nostru Bucia este acum pentru totdeauna în istoria mondială. În istoria crimelor de război. În istoria exterminării oamenilor.
Până în prezent, se cunoaşte de peste 300 de civili torturaţi, împuşcaţi sau ucişi în alt mod la Bucia. Locuitori obişnuiţi ai unui oraş obişnuit din apropiearea Kyivului. Încătuşaţi la spate, împuşcaţi în ceafă sau în ochi şi ucişi pe străzi. Zdrobeau vehiculele civile cu echipamente militare. Cu oameni în ele! Violau femei şi fete…
Şi aceasta este doar începutul anchetei. Nu toate dovezile au fost strânse încă. Nu toate înmormântările au fost încă descoperite. Nu au fost încă inspectate toate subsolurile în care militarii ruşi au torturat oamenii.
Există toate motivele să credem că numărul locuitorilor ucişi din Bucia şi din alte oraşe ucrainene din apropiere va fi mult mai mare decât ceea ce cunoaştem astăzi.
De ce militarii ruşi au comis aceasta?
În aceeaşi zi, 3 aprilie, când lumea a fost îngrozită să vadă cadavrele celor ucişi la Bucia, pe site-ul agenţiei de ştiri de stat ruse RIA Novosti a fost publicat un articol care justifică genocidul ucrainenilor.
Numele lui este destul de elocvent, citez: „Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina”. Nu este doar un text. Aceasta este una dintre dovezile pentru viitorul tribunal împotriva criminalilor de război ruşi.
Articolul descrie o procedură clară şi calculată de distrugere a tot ceea ce face din ucraineni ucraineni şi poporul nostru însuşi. Pe cei care nu-i vor putea înfrânge şi îngenunchea.
S-a spus că trebuie efectuată „de-ucrainizarea” şi „de-europenizarea” Ucrainei. Se spune că până şi numele statului nostru trebuie şters.
De fapt, se spune că uciderea cât mai multor dintre oamenii noştri în război este doar binevenită. Vreau să subliniez încă o dată: acesta este site-ul agenţiei de ştiri de stat din Rusia, unde în condiţiile cenzurii de stat deschise, poate fi publicat doar ceea ce corespunde poziţiei ideologice oficiale privind războiul împotriva Ucrainei. Orice lucru care nu corespunde unei astfel de poziţii pur şi simplu nu ar fi trecut prin filtru de cenzură.
Adică vreau să mă înţelegi: ei nici măcar nu se ascund. Ei vorbesc deschis despre scopul invaziei pe teritoriul Ucrainei.
Dacă armata noastră nu ar fi rezistat, dacă poporul nu s-ar fi ridicat în apărarea statului, aceştea ar fi făcut ceea ce au făcut la Bucia – dar pe tot teritoriul Ucrainei.
Cunoaştem despre uciderea deliberată a profesorilor şi educatorilor în teritoriile temporar ocupate. Cunoaştem despre teroarele deliberate împotriva tuturor celor pe care ocupanţii i-au văzut ca activişti, ca oameni conectaţi cu armata.
Chiar şi simpla prezenţă în apartamentul unei persoane a simbolurilor naţionale ale Ucrainei, steaguluiu statului şi stemei, prezentau deja un motiv pentru ca ocupanţii să ucide această persoană sau cel puţin s-o ameninţe că o vor ucide.
Dar de ce ei nu se ascund?
De ce chiar şi acum, când totul este clar pentru lume, spun deschis cum vor să distrugă poporul întreg?
Există două răspunsuri la această întrebare.
Pe primul îl veţi înţelege foarte bine.
În 1989, Nicolae Ceauşescu şi-a încheiat în sfârşit viaţa. De mulţi ani a fost limpede că acest om îşi pierduseră adecvarea.
Era clar că el, soţia lui, cei apropiaţi de el, „Securitatea” lui trag ţara voastră şi oamenii în jos – spre suferinţă, spre sărăcie, spre izolare nu doar de lume, dar şi de tot cel mai avansat din lume.
Acel regim se baza doar pe intimidare şi represiune, brutalitate şi înşelăciune. Nu era nimic luminos în acesta. Poporul român s-a revoltat şi s-a apărat, s-a salvat. După ce a răsturnat puterea inadecvată.
Pentru că aceasta era singura cale. Ceauşescu, soţia, cei apropiaţi de el şi Securitatea lui nu au putut fi convinşi.
De asemenea, este imposibil să-i convingi pe cei care promovează războiul în Rusia acum. Pe cei care dau ordine criminale. Pe cei care elaborează planuri pentru genocidul poporului ucrainean şi distrugerea Statului Ucrainean.
Aceşti oameni sunt inadecvaţi. Au pierdut orice legătură cu realitatea şi sunt dispuşi să sacrifice milioane de vieţi pentru a-şi realiza ideile sale nebune.
Iar al doilea motiv pentru care Rusia apelează în mod deschis la genocid şi din cauza căruia crimele ocupanţilor, pe care le-a văzut toată lumea la Bucia sunt posibile, este încrederea oficialilor de vârf ai Rusiei că liderii europeni sunt slabi. Că Europei îi lipseşte un leadership. Şi că naţiunile europene nu sunt capabile să apere valorile care au unit continentul.
Doamnelor şi domnilor!
Drag popor român!
Împreună trebuie să-i oprim pe aceşti oameni inadecvaţi care sunt obişnuiţi cu impunitatea şi, prin urmare, au decis că li se permite absolut totul. Împreună, trebuie să-i oprim pe cei care vor genocid în Europa.
De ce ar trebui să facem aceasta împreună?
Fiecare dintre voi înţelege că Ucraina nu este ultima ţintă a agresiunii ruse.
Trupele ocupanţilor încearcă cu încăpăţânare să ocolească oraşul nostru Mykolaiv pentru a încerca să captureze Odesa. Şi de la Odesa este un pas până în Moldova.
Propagandiştii de stat ruşi au spus de multă vreme că Moldova este şi ea o ţintă pentru expansiunea Rusiei.
Prin urmare, apărarea de către ucraineni a propriului stat este o condiţie fundamentală pentru securitatea şi independenţa Republicii Moldova. Şi deci o condiţie prealabilă pentru pace în întreaga regiune mare a Dunării.
Acum pe teritoriul Ucrainei se decide soarta întregii Europe de Est şi Centrală şi a regiunii Mării Negre. Astfel, de a apăra libertatea Ucrainei şi a ucrainenilor înseamnă a garanta securitatea Europei.
Ce trebuie de făcut?
Da, au fost impuse sancţiuni Rusiei pentru acest război. Dar războiul pentru libertatea noastră durează de 40 de zile deja. După 8 ani de război în Donbas.
Aceasta înseamnă că doar sancţiuni nu este suficient.
Rusia trebuie să caute pacea cu Ucraina şi cu întreaga Europă. Pentru a face acest lucru, Rusia trebuie să fie lipsită de toate resursele. În primul rând, financiar şi economic.
Uniunea Europeană trebuie să ajungă în sfârşit la o decizie de principiu şi să închidă porturile pentru navele ruseşti.
Să oprească tranzitul de mărfuri şi orice activitate economică cu Rusia. Limitarea fluxului de bani pentru sursele de energie ruseşti nu are o alternativă.
Se poate discuta care ar trebui să fie formatul: un embargo complet asupra proviziilor sau un program precum „petrol în schimbul produselor alimentare” – dar aceasta este necesar.
Dar nu numai aceasta.
Fiecare politician dintr-o lume democratică trebuie să apere necesitatea de a oferi Ucrainei toate armele necesare. Pentru că pe câmpul de luptă se decide cine va fi învingător în acest război – libertatea sau tirania.
Toţi cei de care depinde acest lucru trebuie să facă tot posibilul pentru a aduce rapid şi inevitabil în faţa justiţiei pe toţi militarii ruşi şi liderii lor care sunt vinovaţi de comiterea crimelor împotriva civililor pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei.
Astăzi, am convenit cu Uniunea Europeană acordarea unui sprijin financiar şi tehnic echipei de investigare Eurojust, a statelor membre ale UE şi Curţii Penale Internaţionale.
Cred că leadership-ul României va fi unul dintre factorii decisivi în restabilirea dreptăţii şi protejarea vieţii normale atât în regiunea noastră, cât şi în Europa în ansamblu.
Sunt încrezător că România şi companiile româneşti vor participa şi la programul de reconstrucţie postbelică al Ucrainei. Invităm partenerii noştri din Europa să preia patronajul asupra unui oraş, regiune sau industrie care a suferit în urma agresiunii Rusiei.
Potenţialul vostru, puterea voastră interioară pot crea un nou exemplu de leadership în construirea unei vieţi civilizate şi paşnice.
Sunt sincer recunoscător întregului popor român pentru atitudinea amabilă faţa de ucrainenii deplasaţi care şi-au găsit siguranţa pe pământul dumneavoastră. Sper că împreună vom reuşi să creăm cât mai curând astfel de condiţii, când Rusia va renunţa la război şi astfel poporul nostru se va putea întoarce acasă, în Ucraina.
Şi această experienţă de asistenţă în situaţii extreme, respect reciproc, bunăvoinţă între oamenii noştri a devenit deja o bază a unei şi mai mari apropieri a statelor noastre.
De îndată ce situaţia va permite, vreau să lansez un dialog cu dumneavoastră asupra unui nou acord atotcuprinzător care să garanteze protecţia absolută şi dezvoltarea cuprinzătoare a minorităţilor noastre naţionale – comunităţii ucrainene din România şi comunităţii române din Ucraina.
Pentru că destinul nostru este să fim atât de aproape cât de mult putem. Destinul nostru este să fim apărători ai libertăţii în regiunea noastră. Destinul nostru este să fim împreună în Familia Europeană.
Şi cred că foarte curând mă voi putea adresa către dumneavoastră şi cu cuvinte de recunoştinţă pentru sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Slavă României!
Slavă Ucrainei!”

Zece civili ucişi şi 46 de răniţi în bombardamentele asupra oraşului Mikolaiv, Ucraina

Zece civili au fost ucişi şi cel puţin 46 au fost răniţi în bombardamentele asupra oraşului Mikolaiv din sudul Ucrainei, a anunţat luni primarul său, Oleksandr Senkevici, transmite AFP.

Un prim atac al armatei ruse la ora 04:00 GMT a provocat un deces şi cinci răniţi, dintre care doi grav, după care un altul s-a soldat cu nouă persoane ucise şi alte 41 rănite, a declarat primarul într-un mesaj video, precizând că numărul victimelor ar putea să crească, scrie Agerpres.

„Astfel, în total, zece persoane au fost ucise în aceste bombardamente şi 46 au fost rănite”, a conchis el, susţinând că armata rusă a folosit arme cu submuniţie.

Duminică, opt persoane au fost ucise şi 34 au fost rănite în atacurile forţelor ruse asupra oraşului Mikolaiv şi Oceakiv, oraş situat la 60 km sud-vest, potrivit Parchetului ucrainean.

Oraş cheie pe drumul spre Odesa, cel mai mare port din Ucraina, Mikolaiv, cu o populaţie de 475.000 de locuitori înainte de război, a fost puternic bombardat, armata rusă încercând, fără succes, să îl cucerească. Presiunea atacurilor forţelor ruse pare să fi slăbit în ultimele zile.

Portul Oceakiv, oraş cu o populaţie de 15.000 de locuitori, a fost una din primele ţinte ale invaziei ruse începute pe 24 februarie.

Ucraina: Expulzări în masă ale diplomaţilor ruşi din Franţa şi Germania; Rusia acuzată de ”crime de război”

Franţa şi Germania au anunţat luni expulzarea în masă a diplomaţilor ruşi din ţările lor, în timp ce occidentalii cer o anchetă privind ”crimele de război” atribuite soldaţilor ruşi în regiunea Kiev, relatează AFP.

Germania a anunţat expulzarea unui ”număr mare” de diplomaţi ruşi – 40 conform informaţiilor difuzate de AFP – aflaţi la post la Berlin, în legătură cu războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

Ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat că aceşti angajaţi ai ambasadei Rusiei constituie ”o ameninţare pentru cei şi cele care caută protecţie la noi”.”Nu vom mai tolera acest lucru”, a adăugat ea.

Această expulzare ”neprietenoasă” va ”deteriora” relaţiile cu Moscova, a reacţionat Rusia.

Franţa va expulza 35 de diplomaţi ruşi ”ale căror activităţi sunt contrare intereselor sale”, a anunţat luni o sursă apropiată Ministerului de Externe francez.

”Această acţiune face parte dintr-un demers european”, potrivit unui comunicat al ministerului francez.

Lituania a anunţat în aceeaşi zi expulzarea ambasadorului rus în această ţară baltică ”în răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse”.

Ambasadorul rus la ONU afirmă că atrocităţile de la Bucea sunt înscenate

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a descris atrocităţile din oraşul ucrainean Bucea drept „o provocare înscenată”, transmite marţi dpa.

„Încă de la început a fost clar că aceasta nu este altceva decât o altă provocare înscenată ce vizează discreditarea şi dezumanizarea armatei ruse şi nivelarea presiunii politice asupra Rusiei”, a spus Nebenzia într-o conferinţă de presă luni.

Nebenzia a mai afirmat că armata rusă nu a comis „atrocităţi crude împotriva populaţiei civile”, scrie Agerpres.

„Nu este cazul, nu va fi niciodată cazul şi nu a fost niciodată cazul”, a spus ambasadorul. El a adăugat că Moscova are „dovezi faptice care demonstrează acest aspect” şi pe care intenţionează să le prezinte Consiliului de Securitate al ONU „cât mai curând posibil”.

Rusia a solicitat pentru luni o sesiune specială a Consiliului de Securitate, dar Marea Britanie, care deţine preşedinţia în luna aprilie, a anunţat că reuniunea Consiliului consacrată Ucrainei este programată pentru marţi, o decizie criticată de ambasadorul Nebenzia.

Ucraina: Cinci cadavre descoperite la Motîjîn, printre care cele ale familiei primăriţiei

Cadavrele primăriţei din satul Motîjîn, al soţului şi fiului lor, precum şi a altor doi bărbaţi au fost descoperite în această localitate situată la vest de Kiev, au remarcat luni jurnaliştii AFP.

Poliţiştii le-au arătat reporterilor patru cadavre pe jumătate înhumate într-o groapă săpată într-o pădure de pini din apropierea locuinţei primăriţei, precum şi cadavrul unui bărbat zăcând într-un puţ din grădină, scrie Agerpres.

Potrivit poliţiei, cele cinci persoane aveau mâinile legate la spate.

Primăriţa Olga Suhenko, în vârstă de 50 de ani, soţul ei şi fiul lor au fost răpiţi de forţele ruse pe 24 martie, potrivit aceleiaşi surse.

Locuitorii satului au declarat pentru AFP că aceştia au refuzat să colaboreze cu forţele ruse.

Pe 11 martie, primarul oraşului Melitopol din sudul Ucrainei a fost răpit de militari ruşi şi eliberat după câteva zile.

Soldaţii ruşi au slăbit controlul asupra regiunii Kiev şi a nordului ţării în ultimele zile pentru a-şi concentra eforturile militare în est.

Cadavrele a cinci bărbaţi cu mâinile legate, găsite în subsolul unui sanatoriu pentru copii din Bucea

Cadavrele a cinci bărbaţi cu mâinile legate au fost găsite în subsolul unui sanatoriu pentru copii din Bucea, oraş din regiunea Kiev recucerit de ucraineni şi în care soldaţii ruşi au comis masacre, potrivit unui anunţ făcut luni de procuratura generală a Ucrainei, transmite AFP.

Aceşti civili neînarmaţi, ale căror cadavre au fost descoperite de forţele de securitate, au fost bătuţi înainte de a fi ucişi de soldaţi ai forţelor armate ale Federaţiei Ruse, conform informaţiilor furnizate de aceeaşi sursă pe Telegram.

Fotografii în care apar aceste cadavre însoţesc comunicatul de presă, scrie Agerpres.

Procurorul general Irina Venediktova a precizat că a fost deschisă o anchetă cu privire la circumstanţele morţii acestor civili.

Ţările occidentale au cerut luni realizarea de investigaţii privind crimele de război atribuite armatei ruse în regiunea Kiev, acuzaţii negate categoric de Moscova, dar calificate drept genocid de către Ucraina.

Zeci de cadavre îmbrăcate în civil au fost descoperite la sfârşitul săptămânii în oraşul Bucea, pe străzi sau în gropi comune, după retragerea forţelor ruse.

Soldaţii ruşi au slăbit controlul asupra regiunii capitalei Kiev şi a nordului Ucrainei în ultimele zile pentru a-şi concentra eforturile militare în estul ţării.

Forţele ruse pregătesc un ”atac masiv” în estul Ucrainei (guvernator Lugansk)

Forţele ruse pregătesc un ”atac masiv” împotriva trupelor ucrainene în regiunea Lugansk, în estul Ucrainei, a anunţat luni guvernatorul acestei regiuni, Serghei Gaidai, relatează AFP.

”Vedem că vin echipamente din direcţii diferite, că ei (ruşii) aduc oameni, aduc combustibil (…). Înţelegem că se pregătesc pentru un atac masiv”, a spus el într-un mesaj video, scrie Agerpres.

”Bombardamentele sunt din ce în ce mai intense. Noaptea trecută au încercat să intre în Rubijne (nu departe de Lugansk, n.red.), apărătorii noştri au respins atacul, au dezactivat mai multe tancuri, au fost zeci de cadavre” de soldaţi ruşi, a precizat Gaidai, care le-a cerut locuitorilor din regiune să plece

Te-ar mai putea interesa și
UPDATED Lasconi a trecut în fața lui Ciolacu pe poziția a doua în bătălia pentru turul 2. Avansul crește
UPDATED Lasconi a trecut în fața lui Ciolacu pe poziția a doua în bătălia pentru turul 2. Avansul crește
Elena Lasconi a trecut pe poziția a doua în clasamentul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România...
Presa internațională pare șocată de victoria din turul I a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale
Presa internațională pare șocată de victoria din turul I a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale
Cum vede presa internațională victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în fața rivalilor săi.
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Privatul nu este egalul Statului, susține Dragoș Anastasiu, președintele Rethink, un think tank dedicat transformării ...
Ministrul german de Finanțe, Joerg Kukies nu se așteaptă ca UniCredit să continue cu preluarea Commerzbank
Ministrul german de Finanțe, Joerg Kukies nu se așteaptă ca UniCredit să continue cu preluarea Commerzbank
Ministrul german de Finanțe Joerg Kukies a declarat duminică că nu se aștepta ca UniCredit va merge mai departe cu planurile ...