Ucraina susţine că Rusia pregăteşte o ofensivă pentru a prelua controlul asupra Doneţk, Lugansk şi Mariupol. Explozii aproape de graniţa cu Polonia, în regiunea Liov din vestul ţării. Orban i-a cerut lui Putin să declare un armistițiu imediat în Ucraina. Biden denunță crime de război majore în Ucraina – Război Ucraina – LIVE TEXT ziua 42

ZIUA 42 – Război în Ucraina 

Biden denunță crime de război majore în Ucraina

Preşedintele SUA Joe Biden a denunţat miercuri ”crime de război majore” în Ucraina, făcând referire la ”cadavrele rămase pe străzi după retragerea forţelor ruse” şi la ”civilii executaţi cu sânge rece” la Bucea, lângă Kiev, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Ceea ce se întâmplă nu sunt nimic mai puţin decât crime de război majore. Naţiunile responsabile trebuie să se unească pentru a-i face pe cei responsabili de aceste acte să răspundă”, a declarat preşedintele SUA la o conferinţă sindicală la Washington, promiţând, de asemenea, să ”înăbuşe pentru ani de zile” dezvoltarea economică a Rusiei.

Rusia duce o ofensivă militară în Ucraina din 24 februarie. Ca reacţie la această intervenţie, ţările occidentale au impus Moscovei sancţiuni economice dure.

Ucraina le-a solicitat Cehiei și Slovaciei să o ajute la repararea echipamentului militar avariat

Ucraina a cerut Cehiei şi Slovaciei să ajute la repararea echipamentului său militar avariat în timpul luptelor împotriva invaziei ruse, au indicat miercuri ministerele Apărării ceh şi slovac, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Ucraina a cerut Republicii Cehe să ajute la repararea materialului avariat”, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a Ministerului ceh al Apărării, Jana Zechmeisterova.

”Se discută proceduri şi opţiunile pentru eventualele reparaţii”, a adăugat ea.

Ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a declarat jurnaliştilor că şi ţara sa a primit solicitări şi că reparaţiile vor fi efectuate de companii private.

”Dacă se întâmplă acest lucru, va fi pe o bază comercială standard. Companiile sunt private, nu pot lucra gratuit”, a adăugat el.

Potrivit presei cehe, Praga a trimis luni Ucrainei trenuri încărcate cu tancuri T72 şi vehicule blindate de fabricaţie sovietică, o operaţiune fără precedent. Dar sursele oficiale au refuzat să confirme această informaţie.

”Îmi pare rău, nu vă pot spune mai multe. Războiul face ravagii şi nu le vom facilita sarcina ucigaşilor cu litera ‘Z”, a postat pe Twitter ministrul Apărării, Jana Cernochova.

”Credeţi-mă, trimitem material militar esenţial prietenilor noştri ucraineni şi vom continua să facem acest lucru”, a insistat ea.

Membră a NATO din 1999, Republica Cehă a furnizat Ucrainei echipamente militare în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro (45 de milioane de dolari) de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie. Slovacia a aderat la Alianţa Nord-Atlantică în 2004.

Cele două ţări care au format Cehoslovacia până la separarea lor paşnică în 1993 au aderat la UE în 2004.

Războiul din ucraina ar putea dura ani de zile, a avertizat șeful NATO

Preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina şi războiul riscă să dureze ”luni, chiar ani”, a avertizat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi EFE, relatează Agerpres.

”Nu avem indicii că Putin a renunţat la ambiţia sa de a controla toată Ucraina şi de a rescrie ordinea internaţională. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult timp, câteva luni, chiar ani. Şi acesta este motivul pentru care trebuie de asemenea să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, simultan în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor şi consolidarea apărărilor noastre”, a declarat Stoltenberg înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor din Alianţa Nord-Atlantică.

El a reafirmat că Moscova pregăteşte o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas şi a realiza ”o punte terestră” cu Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Orban i-a cerut lui Putin să declare un armistițiu imediat în Ucraina

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat miercuri că i-a sugerat preşedintelui rus Vladimir Putin, de care este apropiat, să declare un armistiţiu imediat şi să discute cu liderii ucrainean, francez şi german, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Viktor Orban a adăugat că l-a invitat pe Vladimir Putin la Budapesta pentru discuţii cu liderii ucrainean, francez şi german. „El (Putin) a spus da, însă cu condiţii”, a precizat Orban, fără a oferi alte detalii.

Premierul ungar a dat asigurări că şeful statului rus a avut iniţiativa acestui apel telefonic, după ce l-a felicitat deja pentru a patra sa victorie în alegerile legislative care au avut loc duminică.

Ungaria, ţară membră a Uniunii Europene (UE) şi a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin de la declanşarea ofensivei militare ruse, chiar dacă ea a condamnat invazia rusă.

„Ceea ce este sigur e că noi nu vom trimite arme Ucrainei. Noi nu vom ceda presiunii pentru a extinde sancţiunile la petrolul şi gazul rusesc”, a insistat Viktor Orban.

Întrebat cu privire la oraşul ucrainean Bucea, din nord-vestul Kievului, unde zeci de cadavre au fost descoperite săptămâna trecută, Orban s-a delimitat de valul de condamnări ale ţărilor occidentale. „Cred că trebuie examinate toate atrocităţile, noi trăim într-o epocă de manipulare masivă”, a afirmat el, cerând o anchetă „independentă şi echitabilă” şi îndemnând la protejarea civililor „cu orice preţ”.

Kremlinul a anunţat la rândul său într-un comunicat că Vladimir Putin a discutat la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orban, despre organizarea de negocieri între Rusia şi Ucraina.

Kuleba: Ucraina are nevoie de arme şi de sancţiuni maxime contra Rusiei

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a susţinut miercuri că aliaţii străini trebuie să impună sancţiuni maxime Rusiei şi să furnizeze Ucrainei toate armele de care are nevoie pentru a preveni răspândirea războiului la alte ţări, informează Reuters.

”Singura modalitate de a împiedica răspândirea războiului rus în afara Ucrainei este de a ne furniza sprijin integral. Sancţiuni maxime. Toate armele. Politica de ‘a nu-l provoca pe Putin’ a eşuat grav în anii trecuţi”, a scris Kuleba pe Twitter.

Rusia şi-a retras trupele din zona capitalei Kiev şi din tot nordul Ucrainei şi negocierile între părţi continuă online, dar ele riscă să fie îngreunate şi mai mult de descoperirea a numeroase cadavre de civili în urma retragerii ruse.

În timp ce Ucraina şi statele occidentale acuză Moscova de crime de război, aceasta din urmă susţine că este vorba despre înscenări din partea Kievului.

Pe de altă parte, retragerea trupelor ruse din acele zone pare să fie o acţiune de regrupare înaintea unei intensificări a ofensivei în estul Ucrainei.

Peste 20% dintre soldaţii ruşi ucişi în Ucraina sunt ofiţeri (media)

Surse oficiale ruse au publicat în urmă cu o zi numele a cel puţin 1.083 de militari ruşi care şi-au pierdut viaţa în Ucraina, dintre care 217 sunt ofiţeri – de la sublocotenent la general – iar aceasta constituie un procent de peste 20%, potrivit BBC în limba rusă, care deşi a suspendat temporar activitatea jurnaliştilor săi în Rusia din cauza legislaţiei punitive în contextul războiului din Ucraina continuă să producă ştiri în afara ţării.

Dar aceste date privind pierderile suferite de armata rusă sunt departe de a fi complete, notează în acelaşi timp Radio Svoboda (RFE/RL), care aminteşte că ultimul bilanţ al pierderilor ruse a fost dat publicităţii la 25 martie, când Ministerul rus al Apărării a raportat 1.351 de militari ucişi în Ucraina.

Forţele armate ale Ucrainei dau un număr mult mai mare de soldaţi ruşi ucişi pe teritoriul ţării lor, circa 18.300, dar aceste date sunt extrem de dificil de confirmat în mod independent în contextul ostilităţilor în curs de desfăşurare.

La ora actuală, pe lista cu pierderi ruseşti a Ministerului rus al Apărării figurează 10 colonei, 20 de militari cu grad de locotenent-colonel, 31 cu grad de maior şi 155 cu grad de sublocotenent.

Kievul susţine de asemenea că forţele sale au eliminat şapte generali ruşi, dar Moscova a confirmat doar decesul general-maiorului Andrei Suhoveţki.

În opinia experţilor, proporţia mare de pierderi „vizibile” în rândul ofiţerilor nu înseamnă neapărat că fiecare al cincilea rus care a murit pe câmpul de luptă în Ucraina a fost ofiţer. Aceasta poate fi explicat prin faptul că trupurile comandanţilor ruşi sunt trimise acasă cu prioritate, iar decesele lor sunt mai des anunţate în public.

În afară de aceasta, în armata rusă, ofiţerii sunt nevoiţi să-şi asume mai multe funcţii de dirijare a luptei în prima linie, un motiv ce explică numărul mare de pierderi în rândul personalului de comandă, consideră Sam Cranny-Evans, de la Institutul regal britanic pentru studii de apărare şi securitate.

La o primă examinare a listei pierderilor confirmate de partea rusă se întrevede o altă tendinţă: aproximativ 15% din totalul militarilor morţilor identificaţi provin din forţele aeropurtate.

De asemenea pe lista cu pierderi figurează 15 militari din trupele speciale ale GRU (Serviciul de informaţii al armatei), inclusiv cinci ofiţeri, precum şi 10 reprezentanţi ai forţelor speciale ale Gărzii Naţionale (Rosgvardia).

Trei dintre aceştia sunt deţinători de „berete maro”, ceea ce relevă că aceştia au aparţinut trupelor speciale subordonate Ministerului de Interne (Rosgvardia). Bereta maro este un semn de calificare şi se acordă unui luptător numai după ce a urmat o pregătire specială şi şi-a câştigat dreptul de a purta o astfel de beretă.

Conform situaţiei din 5 aprilie, pierderi au comunicat 80 din cele 85 de regiuni ale Federaţiei Ruse (inclusiv Crimeea anexată). Numărul maxim de militari morţi a fost anunţat de autorităţile şi mass-media din Daghestan – 93, conform Radio Svoboda.

Zelenski critică „indecizia” europenilor în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat miercuri, într-o alocuţiune rostită în parlamentul irlandez, „indecizia” unor lideri în privinţa instituirii de sancţiuni împotriva Rusiei, presând UE să-şi înăsprească şi mai mult măsurile în acest sens, relatează AFP.

„Nu pot tolera nicio indecizie după tot ce ni s-a întâmplat”, a declarat Zelenski în discursul său rostit în format de videoconferinţă în faţa parlamentarilor irlandezi, exprimându-şi regretul pentru „o nouă retorică” şi o anumită „opoziţie” faţă de noi sancţiuni.

„În timp ce lumea întreagă este la curent cu crimele comise împotriva poporului nostru, trebuie să convingem în continuare companii europene să părăsească piaţa rusă, trebuie să convingem politicieni străini să taie legăturile băncilor ruse cu sistemul financiar internaţional, încă mai trebuie să convingem Europa că petrolul rus nu poate finanţa maşina de război rusească”, a enumerat el.

Volodimir Zelenski a cerut Dublinului „să-şi convingă” partenerii europeni să înăsprească sancţiunile lor împotriva Moscovei: „Există mecanisme care îţi permit să o faci, singurul lucru care lipseşte este o abordare principială din partea unor lideri, politici sau economici, care încă mai cred că războiul şi crimele de război nu sunt lucruri atât de groaznice ca pierderile financiare”.

Preşedintele ucrainean a acuzat Rusia că vizează în mod conştient civili, indicând că 167 de copii au murit de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

Zelenski a adăugat că „toate atrocităţile comise la Mariupol”, unde „nicio clădire nu este intactă” şi unde „morţii sunt îngropaţi în curţile dintre blocuri”, „încă nu sunt cunoscute”.

Preşedintele ucrainean a afirmat că Rusia „utilizează foamea ca armă” şi ca „instrument de dominare”, blocând porturile Ucrainei, un important exportator de cereale.

În acelaşi discurs, el a mulţumit Irlandei, o ţară neutră din punct de vedere militar, pentru că nu „a rămas neutră” în faţa „dezastrului” provocat de invazia Rusiei, răspunzând prin „sprijinul său pentru sancţiuni” şi „oferind adăpost” miilor de refugiaţi ucraineni care au fugit din calea războiului, potrivit EFE.

Atacurile aeriene ale trupelor ruse continuă la Mariupol, afirmă serviciile secrete britanice

Luptele grele şi atacurile aeriene ale trupelor ruse continuă la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, în timp ce situaţia umanitară din acest oraş-port strategic la Marea Azov se agravează, potrivit unui raport al serviciilor secrete britanice despre evoluţiile de ultimă oră de pe frontul ucrainean, citat de EFE.

Cea mai mare parte a locuitorilor care au rămas în oraş „nu are electricitate, acces la mijloace de comunicare, medicamente, încălzire şi apă. Forţele ruse au împiedicat accesul ajutoarelor umanitare, probabil pentru a exercita presiuni asupra apărătorilor acestor locuri şi a-i forţa să se predea”, se menţionează în acest raport, dat publicităţii de Ministerul britanic al Apărării.

Şeful guvernului de la Londra, Boris Johnson, a publicat marţi seara pe reţele de social media un video în care îi îndeamnă pe cetăţenii ruşi, cu câteva fraze rostite în limba rusă, să încerce să afle despre „atrocităţile” pe care trupele Kremlinului le-au comis în Ucraina, pentru a ieşi din bula informaţională construită de propaganda de stat

Un depozit de petrol a fost distrus de armata rusă la Dnipro, în estul Ucrainei

Un depozit de petrol din apropierea oraşului Dnipro, în estul Ucrainei, a fost bombardat şi distrus de către armata rusă în noaptea de marţi şi miercuri, fără să provoace victime, au anunţat miercuri autorităţile locale, citate de AFP.

„A fost o noapte dificilă. Inamicul a atacat pe cale aeriană şi a lovit un depozit de petrol şi o uzină de prelucrare. Depozitul este distrus, iar un incendiu puternic a cuprins uzina”, a declarat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, pe contul său Telegram.

„Din fericire, nu sunt răniţi”, a precizat el, indicând după aceea că „incendiul a fost stins de către pompieri” care „au luptat cu flăcările mai bine de opt ore”, scrie Agerpres.

Mikola Lukaşuk, şeful consiliului regional din Dnipropetrovsk, a precizat că bombardamentul armatei ruse a avut loc „marţi seara târziu” la Novomoskovsk, 25 km nord-est de Dnipro.

„Inamicul vizează cu cinism ţinte civile”, a deplâns Lukaşuk, potrivit căruia „nu existau soldaţi ucraineni la obiectivul” vizat de armata rusă.

Oraş industrial cu un milion de locuitori, Dnipro este traversat de Nipru, fluviul care separă estul Ucrainei de restul ţării.

632.382 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea crizei din ţara vecină

De la declanşarea crizei din ţara vecină şi până marţi seara, la ora 24,00, au intrat în România 632.382 de cetăţeni ucraineni, a informat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, scrie Agerpres.

Marţi, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 7.524 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 4,6% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat 4.305 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 4,8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.593 de cetăţeni ucraineni (creştere cu 27%).

Grăniceri ruşi, vizaţi de tiruri de mortiere în regiunea Kursk, la graniţa cu Ucraina (oficial rus)

Un oficial regional rus a declarat miercuri că grănicerii din regiunea Kursk, la frontiera cu Ucraina, au fost vizaţi de tiruri de mortiere, transmite Reuters.

‘Ieri, 5 aprilie, (ucrainenii) au încercat să tragă cu mortiere asupra poziţiilor grănicerilor noştri în districtul Sudjanski’, a afirmat Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, scrie Agerpres.

‘Grănicerii ruşi au ripostat (…) Nu au existat victime sau pagube de partea noastră’, a adăugat el.

Rusia a acuzat săptămâna trecută forţele ucrainene că au întreprins un atac aerian împotriva unui depozit de combustibil în oraşul Belgorod, în apropierea graniţei cu Ucraina, însă un oficial ucrainean de rang înalt a negat responsabilitatea atacului.

Ucraina susţine că Rusia pregăteşte o ofensivă pentru a prelua controlul asupra Doneţk, Lugansk şi Mariupol

Principalele eforturi militare ruse se concentrează de acum pe pregătirea unei ofensive pentru a stabili un control total asupra teritoriilor regiunilor Lugansk şi Doneţk, în estul Ucrainei, şi Mariupol, în sud, conform unui buletin actualizat al Înaltului Comandament al armatei ucrainene, citat miercuri de EFE.

În acest raport, publicat în cea de-a 42-a zi a invaziei ruse în Ucraina, se arată că trupele ruse îşi continuă ofensiva spre Izium, oraş situat pe râul Doneţk, în regiunea Harkov, precum şi spre Sloviansk şi Barvinkove, în aceeaşi regiune, care – potrivit analiştilor – sunt oraşe-cheie în ofensiva rusă spre Doneţk şi Lugansk, autoproclamatele republici din estul Ucrainei, scrie Agerpres.

„În direcţia Doneţk, inamicul încearcă să-şi îmbunătăţească poziţia tactică a unităţilor sale şi continuă să desfăşoare operaţiuni de asalt în unele zone”, se arată în raport.

Înaltul Comandament ucrainean se referă de asemenea şi la situaţia din oraşul Mariupol, port strategic la Marea Azov (sud), supus unor bombardamente intense, şi în care trăiesc fără serviciile de bază circa 150.000 de persoane, potrivit autorităţilor ucrainene.

„Tentativele de a lua cu asalt Mariupol nu încetează. Apărătorii oraşului desfăşoară o ripostă eroică de mai bine de 40 de zile împotriva unor forţe covârşitoare ale invadatorilor ruşi”, blocându-le practic aici, menţionează Înaltul Comandament al armatei ucrainene.

Armata rusă a anunţat marţi o ofensivă finală pentru a prelua controlul asupra oraşului-port după expirarea termenului dat forţelor ucrainene pentru a depune armele şi a părăsi urbea în direcţia teritoriului controlat de Kiev.

Trupele ruse continuă să bombardeze Mariupolul prin intermediul artileriei şi aviaţiei, în timp ce „forţele ucrainene par să opună o rezistenţă organizată în anumite sectoare ale oraşului”, precizează cea mai recentă analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War – ISW), un think-tank american.

Potrivit analizei ISW, trupele ruse continuă să se repoziţioneze pentru a-şi continua invazia în estul şi sudul Ucrainei, după ce au abandonat atacul de la Kiev şi „îşi regrupează unele dintre forţele de luptă retrase din Belarus în Rusia”.

„Dar este probabil ca unităţile ruse care s-au retras de lângă Kiev să nu-şi poată recupera eficienţa de luptă o perioadă de timp”, conform acestei analize.

„Operaţiunile ofensive ruse la sud-est de Izium spre Sloviansk au continuat la scară mai mică şi au înregistrat progrese limitate. Rusia nu a mai încercat să regrupeze concentrări majore de forţe pe această axă, dar continuă să trimită grupuri tactice de batalion separate care să avanseze în mod independent”, potrivit analizei institutului citat.

În acelaşi timp, ONU a documentat decesul a 1.480 de civili în Ucraina de la invazia Rusiei în data de 24 februarie, cărora li se adaugă 2.195 de civili răniţi, a declarat marţi în Consiliul de Securitate subsecretarul general al Naţiunilor Unite pentru afaceri politice şi de consolidare a păcii, Rosemary DiCarlo, potrivit dpa.

Cu toate acestea, UNHCR consideră că bilanţul real al victimelor este considerabil mai ridicat din cauza numărului mare de cazuri neraportate.

Explozii aproape de graniţa Polonia-Ucraina , în regiunea Liov din vestul ţării

Mai multe explozii s-au produs marţi seară în orăşelul Radehiv, situat la 70 de kilometri de Liov (Lvov), în vestul Ucrainei, a anunţat un oficial local, care a cerut populaţiei să se protejeze în adăposturi, transmite AFP citat de Agerpres.

„Explozii în regiunea Radehiv. Toată lumea este în siguranţă”, a scris pe Telegram Maksim Koziţki, şeful administraţiei militare regionale.

„În acest moment nu avem informaţii despre posibile victime”, a adăugat el.

Un reporter AFP a auzit sunând în Liov sirene antiaeriene.

Situate departe de front, Liov şi vestul Ucrainei au fost rareori vizate de bombardamente de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Pe 26 martie, Liov a suferit o serie de atacuri din partea forţelor ruse, dintre care două au lovit un depozit de combustibil şi au rănit cinci persoane, potrivit autorităţilor locale.

Liov a fost ţinta unui prim atac pe 18 martie. Atacul a vizat o parcare de avioane de la o fabrică de reparaţii din apropierea aeroportului din Liov fără a provoca victime, potrivit primarului.

Pe 13 martie, rachete de croazieră ruseşti au vizat o bază militară importantă, situată la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de Liov, atac în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 35 de persoane şi au fost rănite alte 134.

Situat în apropierea graniţei cu Polonia, Liov a devenit un oraş de refugiu pentru persoanele strămutate şi, la începutul războiului, a găzduit mai multe ambasade occidentale transferate de la Kiev. Este, de asemenea, un loc de tranzit în drum spre Polonia sau alte ţări UE pentru mulţi ucraineni care fug din zonele în care se dau lupte.

Armata ucraineană: Aproximativ 400 de locuitori din Hostomel sunt daţi dispăruţi

Aproximativ 400 de locuitori din suburbia Hostomel a capitalei Kiev sunt daţi dispăruţi după 35 de zile de ocupaţie rusă, a declarat şeful administraţiei militare locale, transmite miercuri dpa.

Taras Dumenko a declarat că autorităţile inspectează în prezent subsolurile din zonă, în declaraţii pentru un post de radio local menţionate de Ukraîinska Pravda marţi seara, scrie Agerpres.

Au dispărut fără urmă soţul şi fiul unui medic local care au fost răpiţi în urmă cu 12 zile, iar cadavrele unor persoane despre care se ştie că au fost ucise, de asemenea, nu pot fi găsite, a spus el.

Localitatea Hostomel se află la nord-vest de capitala Kiev, în apropierea unui aerodrom. Suburbia a fost puternic disputată de la începutul invaziei ruse pe 24 februarie. Majoritatea celor 16.000 de locuitori ai săi au fugit.

În urmă cu câteva zile, trupele ucrainene au reluat controlul asupra suburbiilor Hostomel, Bucea şi Irpin.

Mai mulţi locuitori din Hostomel au fost găsiţi în Bucea, o altă suburbie a Kievului. Descoperirea cadavrelor civile de la Bucea a stârnit indignare la nivel internaţional la sfârşitul săptămânii.

Tot marţi, Casa Albă a avertizat că atrocităţile din Bucea ar putea fi doar „vârful aisbergului” în războiul de agresiune al Rusiei.

Forţele ruse „probabil să fi comis atrocităţi” în părţi ale Ucrainei care nu pot fi încă accesate, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

„Ceea ce am prezis s-a întâmplat, din păcate, şi am văzut doar vârful aisbergului ca urmare a locurilor la care am avut acces. Nu am avut acces la o mare parte a ţării în care este probabil să se fi comis atrocităţi”.

SUA au avertizat anterior că intenţia preşedintelui Vladimir Putin şi a armatei ruse a fost aceea de a comite atrocităţi în Ucraina, a mai spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Lavrov consideră că acuzaţiile vizând Bucea sunt menite să submineze negocierile Rusia-Ucraina

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marţi că descoperirea cadavrelor în oraşul ucrainean Bucea este o provocare menită să submineze negocierile ruso-ucrainene aflate în curs de desfăşurare, informează AFP.

„Întrebarea care se pune este: la ce foloseşte această provocare deschisă şi mincinoasă (…) Suntem înclinaţi să credem că serveşte pentru a găsi un pretext care să submineze negocierile”, a spus ministrul Serghei Lavrov într-o intervenţie video difuzată de televiziunea rusă, scrie Agerpres.

Negocierile continuă între Ucraina şi Rusia. Săptămâna trecută, după o întâlnire la Istanbul, Moscova a anunţat că îşi va reduce drastic activităţile militare în nordul Ucrainei.

La rândul său, Kievul a înaintat Moscovei propuneri care cer un acord internaţional prin care să se stabilească ţări care să îi garanteze securitatea. În schimb, Ucraina ar accepta un statut de neutralitate, „non-nuclear”, ar renunţa la aderarea la NATO şi la a permite stabilirea de baze militare străine pe teritoriul său. Conform acestor propuneri, Moscova ar trebui să nu se opună aderării Ucrainei la UE.

Deocamdată, Kremlinul nu a răspuns oficial acestor propuneri, iar discuţiile continuă prin videoconferinţă.

Potrivit şefului diplomaţiei ruse, situaţia din Bucea vizează „deturnarea atenţiei de la procesul de negociere, distragerea atenţiei de la faptul că partea ucraineană, după Istanbul, a început să dea înapoi, a încercat să vină cu noi condiţii”.

Cu toate acestea, Serghei Lavrov a dat asigurat că Rusia este „pregătită” să continue negocierile.

Aceste acuzaţii vin pe fondul indignării internaţionale după descoperirea a numeroase cadavre în Bucea în urma retragerii armatei ruse. Kiev a denunţat un masacru, dar Moscova a negat orice responsabilitate, considerând-o înscenare.

Război Ucraina – Statele Unite vor interzice miercuri orice noi investiţii în Rusia

Statele Unite vor adopta miercuri, în coordonare cu Uniunea Europeană şi G7, noi sancţiuni împotriva Rusiei, menite în special să interzică orice investiţie nouă în această ţară, potrivit unei surse familiarizate cu această chestiune, transmite AFP citat de Agerpres.

Aceste măsuri punitive, impuse ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, vor include şi „sancţiuni sporite împotriva instituţiilor financiare şi întreprinderilor de stat din Rusia şi sancţiuni împotriva oficialilor guvernamentali ruşi şi a rudelor acestora”, a declarat marţi pentru AFP această sursă.

Ea a dat asigurări că aceste decizii, care se adaugă unei întregi serii de măsuri adoptate de la începutul invadării Ucrainei pe 24 februarie, vor „deteriora instrumentele cheie ale aparatului de stat rus” şi vor provoca „pagube economice imediate şi acute”.

Această sursă americană a afirmat că economia Rusiei se va contracta „cu 15% sau mai mult” în 2022, sub efectul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale, o recesiune de o severitate fără precedent care va anula „progresul economic realizat de Rusia în ultimii 15 ani”.

Uniunea Europeană intenţionează, de asemenea, să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei. Comisia Europeană a propus oprirea achiziţiilor de cărbune şi doreşte să închidă porturile europene pentru navele ruseşti.

Ucraina: În faţa Consiliului de Securitate, Zelenski cere ONU să acţioneze ”imediat”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi ONU să acţioneze ”imediat” în faţa ”crimelor de război” comise de Rusia în ţara sa, altfel Naţiunile Unite ar trebui ”pur şi simplu să închidă”, relatează AFP.

Într-un discurs solemn transmis în direct, prin video, în sala Consiliului de Securitate, Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, excluderea Rusiei din acest Consiliu, în care această ţară este unul dintre cei cinci membri permanenţi, precum şi o reformă a sistemului Naţiunilor Unite, astfel încât ”dreptul de veto să nu însemne dreptul de a muri”, scrie Agerpres.

”Acum avem nevoie de decizii ale Consiliului de Securitate pentru pacea în Ucraina. Dacă nu ştiţi cum să luaţi această decizie, puteţi face două lucruri”, a spus preşedintele ucrainean.

”Fie excludeţi Rusia ca agresor şi iniţiator al războiului, astfel încât să nu blocheze deciziile legate de propria sa agresiune. Apoi facem tot ce putem pentru a stabili pacea”, a cerut Zelenski în prezenţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

”Sau cealaltă variantă este să arătăm, vă rog, că putem să ne reformăm sau să ne schimbăm (…) Dacă nu există alternativă şi opţiune, următoarea variantă ar fi să vă dizolvaţi”, a menţionat preşedintele ucrainean.

El a prezentat marţi Consiliului de Securitate al ONU o înregistrate cu imagini foarte crude ale persoanelor ucise în Ucraina, provocând indignarea actualului preşedinte al acestui organism.

Acestea sunt ”imagini îngrozitoare”, a declarat, de asemenea ambasadoarea britanică la ONU Barbara Woodward, spunând că este ”revoltată”.

Difuzarea în mass-media internaţionale a unor fotografii făcute în oraşul ucrainean Bucea în care se pot vedea cadavre zăcând pe stradă, unele cu mâinile legate la spate sau parţial arse, precum şi gropi comune, a provocat un val de condamnare la nivel internaţional

Boris Johnson s-a adresat cetăţenilor ruşi, în limba rusă, pentru a le spune „adevărul”

Premierul britanic Boris Johnson s-a adresat marţi direct cetăţenilor ruşi, cărora le-a spus într-o înregistrare video că merită să afle adevărul despre atrocităţile comise în Ucraina după invazia rusă, transmite AFP.

„Poporul rus merită adevărul, meritaţi faptele”, a spus liderul conservator în limba rusă la începutul unui videoclip scurt, postat pe reţelele de socializare, după care a continuat să vorbească în limba engleză, scrie Agerpres.

Premierul britanic a declarat că informaţiile din Ucraina despre atrocităţile atribuite armatei ruse „în Bucea, Irpin şi în alte părţi din Ucraina au îngrozit lumea”.

Sunt „atât de şocante, atât de dezgustătoare, (încât) nu este de mirare că guvernul vostru încearcă să vi le ascundă”, a spus el.

„Preşedintele vostru ştie că nu aţi sprijini acest război dacă aţi putea vedea ce se întâmplă”, a adăugat el, referindu-se la preşedintele Vladimir Putin.

De la declanşarea invaziei ruse, site-urile multor mass-media ruse şi străine au fost blocate în Rusia.

„Preşedintele vostru este acuzat de crime de război. Dar nu pot să cred că acţionează în numele vostru”, a conchis Boris Johnson, folosind din nou limba rusă.

Acuzată de occidentali şi de autorităţile ucrainene că a masacrat civili în localitatea Bucea, armata rusă a negat orice responsabilitate, considerând că este vorba de o înscenare.

Borrell afirmă că UE va finanţa în special arme uşoare defensive pentru a ajuta Ucraina

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat marţi, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, că UE va finanţa în special arme uşoare defensive pentru a ajuta Ucraina, întrucât acestea s-au dovedit a fi „foarte eficiente” împotriva trupelor ruse, scrie Agerpres.

Borrell a participat marţi la un dialog cu eurodeputaţii privind Busola strategică, noul plan care în termen de zece ani ar urma să facă UE mai autonomă în materie de apărare.

Despre războiul din Ucraina, şeful diplomaţiei europene a spus că UE a prevăzut un miliard de euro sprijin militar pentru a ajuta Ucraina să-şi apere teritoriul, o sumă care „nu este foarte mare”, dar care va servi în mod prioritar pentru livrarea de „arme uşoare defensive, care au demonstrat o eficienţă extraordinară”.

El a explicat că Ucraina a inventat o nouă formă de purta război, cu unităţi de infanterie uşoară desfăşurate în jurul drumurilor, „care aduce puţin cu vechiul război de gherilă, dar cu armament suficient de sofisticat” şi care a dat rezultate bune în oprirea coloanelor de blindate ale armatei ruse.

Înaltul Reprezentant UE a subliniat, pe de altă parte, că „nu există o alternativă la NATO” pentru apărarea Europei. În acest context, el afirmă că s-a reuşit o apropiere între NATO şi UE, „eliminând temerile”.

„Cred că am reuşit să eliminăm temerile şi să ne dăm seama că NATO nu ne va rezolva toate problemele de securitate. Ca să putem face asta eficient şi economic, dar şi rapid, trebuie să desfăşurăm capacităţi pe care nu le aveam astăzi şi ca aceste capacităţi să devină interoperabile. Nu e vorba de crearea unui NATO intereuropean şi nici de slăbirea NATO”, a dat el asigurări.

Borrell a subliniat că „nu putem aştepta ca desfăşurarea militară a SUA în Europa să substituie carenţele noastre, de aceea vorbim despre întărirea capacităţilor noastre militare (…)”.

„După Al Doilea Război Mondial, ne-am obişnuit să trăim sub umbrela SUA”, a atras atenţia şeful diplomaţiei UE, adăugând că acum scenariul este diferit şi impune o responsabilitate majoră.

Borrell a mai spus că Busola strategică este „un plan ambiţios de întărire a securităţii şi apărării” până în 2030, dar că el trebuie pus în practică pentru a fi mai mult decât „un document ţinut într-un sertar”.

„Principalele acţiuni care trebuie puse în practică se vor întâmpla în următorii doi-trei ani, înainte de sfârşitul mandatului acestui Parlament”, le-a spus şeful diplomaţiei UE eurodeputaţilor, precizând că primul exerciţiu militar ar trebui să poată fi organizat în termen de un an.

„Eu sper că în următoarele luni vom avea scenarii operaţionale şi primul exerciţiu operaţional se va ţine nu mai târziu de un an”, a mai spus Josep Borrell, dându-le întâlnire eurodeputaţilor peste un an pentru a discuta câte din aceste intenţii s-au transformat în realitate.

Marea Britanie a îngheţat 350 de miliarde de dolari din ”cufărul de război” al preşedintelui Putin” – ministru

Marea Britanie a îngheţat 350 de miliarde de dolari din ”cufărul de război” al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat, marţi, la Varşovia, ministrul britanic de externe Liz Truss, relatează AFP.

”Până acum, sancţiunile noastre au avut un efect paralizant asupra celor care alimentează şi finanţează maşina de război a lui Putin. Săptămâna aceasta vom anunţa că am îngheţat peste 350 de miliarde de dolari din cufărul de război al lui Putin”, a declarat şefa diplomaţiei britanice într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez Zbigniew Rau.

Liz Truss a precizat că va cere partenerilor din NATO şi G7 să impună noi sancţiuni, în special interzicerea accesului navelor ruseşti în porturi, ”lovind industriile care umplu cufărul de război al lui Putin ca aurul şi convenind asupra unui calendar precis pentru eliminarea importurilor de petrol, cărbune şi gaz din Rusia”.