Schimarea Directivei privind emisiile industriale ar crește costurile de producție a cărnii. Fermierii se opun revizuirii

Producătorii români din industria alimentară atrag atenția asupra efectelor pe care le-ar putea avea asupra lor modificarea Directivei  2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (“DEI”), în sensul modificării pragurilor referitoare la instalațiile industriale poluante, așa cum a anunțat recent Comisia Europeană.

Potrivit unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, care reprezintă interesele a 3.500 de fermieri români, împreună cu celelalte organizații ale producătorilor agricoli europeni membre ale Copa-Cogeca, includerea sectorului de creștere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scăzute pentru acest sector, va duce la creșterea costurilor administrative și economice ridicate. Practic, companiile din acest domeniu vor fi nevoite să investească în modificări ale unor instalații ,să obțină noi autorizații pentru zootehnie și să acceseze servicii de consultanță, printre altele.

Aceasta, în condițiile în care și acum fermele de creștere a păsărilor sau a porcilor care depășesc pragurile existente în Directivă se confruntă cu o birocrație ridicată (raportări), ceea ce le crește costurile de producție,  mai ales pe cele cu forța de muncă. Conform estimărilor, actuala Directivă privind emisiile industriale acoperă până la 5% din exploatațiile de porci și păsări de curte din Uniunea Europeană. Odată cu modificarea preconizată a pragurilor referitoare la instalațiile din sectorul avicol și al suinelor, Directiva ar putea afecta peste 50% din exploatațiile acestor sectoare.

„Noile praguri nu abordează eficient problema poluării, deoarece vor duce doar la o scădere minoră a emisiilor de amoniac, creând, în același timp, o creștere imposibil de susținut a sarcinilor economice și administrative a operatorilor. Aceștia vor avea nevoie de consultanți externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. În plus, costurile legate de cea mai bună tehnologie disponibilă implică investiții de peste douăzeci și cinci de ani pentru clădirile destinate creșterii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminară a impactului, care a anticipat doar efecte reduse și pe termen scurt. De asemenea, această evaluare inițială nu reușește să reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate și supuse unui control public negativ. (…) Planurile Comisiei vor adăuga o povară semnificativă operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, care au trecut prin dificultăți economice majore de-a lungul timpului și care sunt agravate de criza actuală din Ucraina”, anunță Asociația.

Înainte de revizuire, operațiunile din avicultură și sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instalațiilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douăzeci de mii (20.045) din cincizeci și una de mii de unități (51.615) de operatori aflați în domeniul de aplicare al DEI.

Nu se încurajează fermele mari

În ceea ce privește România, Asociația apreciază că există o tendință de descurajare a dezvoltării a fermelor zootehnice intensive. „O asemenea măsură nu poate fi oportună în contextul în care tendințele și puterea de cumpărare a consumatorului îl fac pe acesta să aleagă la raft preponderent în funcție de preț. Piața are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate și în special, accesibile la preț. Este evident că fermele care pot asigura aceste prețuri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate și cele mai dezavantajate de aceste noi ambiții care, în contextul actual este evident că sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor dar și al consumatorilor. Este important ca în această perioadă plină de provocări, fermierii europeni să nu fie supuși unor poveri suplimentare prin birocratizare și creșterea costurilor de producție și care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei si al prețurilor la raft.”.

„Este de neconceput să se impună să nu mai producem proteină vegetală sau animală, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar să se permită consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetală sau animală din țări terțe, cu standarde de producție mai scăzute”, mai spun fermierii potrivit cărora Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri.

Propunerea Comisiei referitoare la DEI

Comisia Europeană a prezentat ieri, 5 aprilie, o altă piesă importantă din pachetul legislativ al Green Deal, anume propunerea de actualizare și modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, “DEI”, considerată esențială în prevenirea și controlul poluării. Normele actualizate sunt menite să ghideze investițiile industriale pentru obține o economie europeană nepoluantă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei până în 2050. Propunerile ar trebui să încurajeze inovarea, să recompenseze pionierii în domeniu și să contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung și se anticipează că primele noi obligații pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumătate a deceniulu

„În 2050, activitatea economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai polueze aerul, apa și mediul în general. Propunerile de astăzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari ferme de creștere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, există acum certitudinea că viitoarele norme vor ghida investițiile pe termen lung, vor spori independența Europei din punctul de vedere al energiei și al resurselor și vor încuraja inovarea.”, a declarat vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans.

La rândul său, comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat că „aceste noi norme vor permite instalațiilor industriale la scară largă și creșterii intensive a animalelor să își joace rolul în atingerea obiectivului Pactului verde european și a ambiției de reducere a poluării la zero. Doar din măsurile privind fermele de creștere a animalelor, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5 miliarde EUR pe an. Schimbările vor crea mai multe locuri de muncă, așa cum sectorul ecoinovării din UE a demonstrat cu succes în trecut. Măsurile care abordează în mod proactiv crizele legate de poluare, climă și biodiversitate pot face economia noastră mai eficientă și mai rezilientă.”

 Alianța pentru Agricultură și Cooperare însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.