„Ne așteptăm ca banca centrală să mențină o gestionare strictă a valutei pentru a limita presiunile IPC și a ancora așteptările inflaționiste. Noi vedem cursul EUR/RON la 5,05 până la sfârșitul anului 2022. Deprecierea medie a leului ar trebui să fie în jur de 1,3% față de monedă unică anul acesta, mai puțin decât în 2021”, arată Ciprian Dascălu, economist şef al BCR.
Dascălu îşi explică raţionamentul prin faptul că indicii pieței monetare relevanți pentru transmiterea politicii BNR (indicii ROBOR) sunt semnificativ mai mari față de facilitatea de credit. Rata Lombard este stabilită acum la 4%, iar indicii ROBOR au sărit de 4,5%, la 4,68% ccel la 3 luni şi 4,78% cel la 6 luni.
În plus, spre deosebire de băncile centrale similare, BNR nu pare să favorizeze combaterea inflaţiei prin întărirea monedei interne.”BNR vizează o volatilitate scăzută în EUR/RON, probabil ca să permită o nouă depreciere treptată a leului. După cum s-a văzut,BNR s-a implicat puternic pe piața valutară pentru a asigura stabilitatea valutară în primele săptămâni de război din Ucraina”, spune Ciprian Dascălu.
Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank, spune că „vede o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (să zicem 15%) ca BNR să extindă culoarul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază la una din următoarele două întâlniri. Acest lucru ar oferi, în esență, încă 25 de puncte de bază de înăsprire și ar putea justifica majorări mai mici ale ratelor de deobândă”.
Şi Tătaru îmbrăţişează acelaşi punct de vedere referitor la politica BNR de gestionare a valutei din piaţă. „În general, este probabil ca politica monetară să rămână concentrată pe valută și ne așteptăm ca nivelul de 4,95 pentru EUR/RON să se mențină în acest an. BNR este probabil să rămână un creditor net al sistemului bancar pentru cea mai mare parte a anului 2022. Deciziile unice precum cumpărarea de titluri de stat ar putea fi folosite ca instrument de semnalizare pentru piață, dar este foarte puțin probabil să devină un obicei”, a declarat Valentin Tătaru.
Prognoze bancare pentru inflaţia la sfârşit de an: 9,8% – Dascălu BCR şi 8,9% -Tătaru ING Bank. Recesiunea tehnică ar putea fi evitată.
În privinţa evoluţiei inflaţiei în acest an după noile măsuri luate de BNR în şedinţa de politică monetară din 5 aprilie, Ciprian Daascălu spune că „noua prognoză preliminară, nepublică, a inflației BNR ar trebui să aducă o revizuire în scădere a IPC-ului general în următoarele patru trimestre după extinderea guvernamentală a măsurilor antiinflaționiste pentru prețurile energiei. În același timp, perspectivele pentru inflația de bază ar trebui să se schimbe mai sus în următoarele douăsprezece luni.”
Decizia guvernului de a extinde plafoanele şi subvenţiile la energie până în aprilie 2023 a condus economistul şef al BCR să opereze o altă actualizare a prognozei inflaţiei, la 9,8% și 4,9% pentru sfârșitul anului 2022, respectiv sfârșitul anului 2023.
Astfel, prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2022 este revizuită în jos de la 12,5%, în timp ce în anul următor vedem inflația mai mare comparativ cu 4,1% estimat anterior. Pe termen scurt profilul inflației este probabil modelat de volatilitatea ridicată în preţurile mărfurilor şi punerea în aplicare a măsuri guvernamentale antiinflaționiste. Vom vedea că inflația de bază a atins un vârf puțin peste 7,0% în trimestrul trei din 2022, dar apoi va coborî uşor.
Şi economistul şef al ING a revizuit prognoza de inflaţie săptămâna aceasta. „Inflația a fost oarecum mai scăzută de la începutul acestui an, cel puțin în comparație cu așteptările, deoarece evoluțiile pieței energetice au continuat să fie o sursă de volatilitate a inflației globale. Datorită măsurilor guvernamentale de extindere a limitelor de preț pentru gaz și electricitate până în aprilie 2023, am fost destul de reticenți în a revizui inflația medie de 8,8% pentru acest an. Cu toate acestea, având în vedere cele mai recente evoluții de pe piețele de energie și mărfuri (în special în materie de mărfuri agricole primare), revizuim prognoza medie a inflației la 9,3%, anul încheindu-se la 8,9%” arată Tătaru.
„Datele de înaltă frecvență disponibile până acum indică o activitate economică destul de robustă în primul trimestru al anului 2022, producția industrială și construcțiile începând anul pe o bază solidă. Datele din martie ar putea părea mai slabe, dar este puțin probabil ca acest lucru să schimbe material imaginea pentru trimestrul. În prezent, anticipăm o expansiune trimestrială de +0,2% în T122, ceea ce înseamnă că România ar trebui să evite o recesiune tehnică. Pentru anul viitor, însă, ne așteptăm la o creștere destul de nesatisfăcătoare a PIB-ului de 2,3%”, a precizat economistul şef al ING Bank.