În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, principal furnizor de gaze ale Europei, preţurile deja ridicate la energie au atins un nivel record, iar UE a decis să reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia prin majorarea importurilor din alte ţări şi extinderea mai rapidă a energiei regenerabile.
La summitul de luna trecută, liderii UE au aprobat achiziţionarea în comun de gaze.
Rusia furnizează 40% din gazele de care are nevoie UE.
Nou înfiinţata platformă a Comisiei Europene analizează solicitările statelor membre UE şi coordonează discuţiile cu principali furnizori de gaze naturale şi lichefiate. De asemenea, platforma va sprijini achiziţionarea de hidrogen.
Schema este voluntară şi ţările nu sunt obligate să participe. Obiectivul este de a beneficia de poziţia UE de cel mai mare cumpărător mondial de gaze pentru a face achiziţii „la preţuri stabile care reflectă predictibilitatea şi mărimea pieţei comune a UE”, se arată în comunicatul CE.
Instalaţiile de depozitare a gazelor din UE sunt pline în proporţie de 26%, în prezent. Comisia a prezentat o propunere legislativă prin care introduce obligaţia de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80% pentru iarna următoare şi de 90% pentru anii următori.
Preşedintele Vladimir Putin a semnat la 1 aprilie decretul prin care impune statelor ”neprietenoase” faţă de Rusia, în rândul cărora a inclus şi ţările UE, să plătească gazul rusesc în ruble, în caz contrar urmând să oprească furnizarea acestuia.
Uniunea Europeană îşi stabilise înaintea acestei decizii obiectivul să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia.