Atacurile au fost reluate în Mariupol. Putin a acordat onoruri militare brigăzii implicate în masacrul de la Bucea. Armata ucraineană anunță începutul ofensivei ruse în estul țării – Război Ucraina, ziua 54 – LIVE TEXT

Armata rusă a afirmat luni seara că a distrus cu ''rachete de înaltă precizie'' un important depozit de arme străine livrate recent Ucrainei, lângă Liov. Comandamentul armatei ucrainene a comunicat luni că a observat indicii ale începutului ofensivei ruse aşteptate în estul Ucrainei. Trupele ruse şi-au încheiat regruparea în vederea lansării unei ofensive în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul ucrainean al Apărării. Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat luni titlul onorific de "Gardă" Brigăzii a 64-a de infanterie motorizată, acuzată de Ucraina de participare la atrocităţile de la Bucea. Peste 4,9 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara ţării lor, în cele 54 de zile de la începutul invaziei ruse, arată un bilanţ publicat de ONU. Uzina siderurigică Azovstal - Civili şi trupe ucrainene, în interioriul fabricii, conform autorităţilor din Mariupol. O serie de explozii semnalate în regiunile Kiev, Liov şi Dnipropetrovsk. Zelenski critică întârzierile în livrările de armanent pentru Ucraina. Noi atacuri aeriene ale armatei ruseşti în Mariupol. Zelenski promite că Ucraina va opune o rezistenţă dură la ofensiva rusă aşteptată în estul ţării.
AGERPRES - lun, 18 apr. 2022, 05:04
Atacurile au fost reluate în Mariupol. Putin a acordat onoruri militare brigăzii implicate în masacrul de la Bucea. Armata ucraineană anunță începutul ofensivei ruse în estul țării - Război Ucraina, ziua 54 - LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 54

Rusia susține că a distrus în apropiere de Liov un depozit mare, care conținea arme primite de ucraineni din străinătate

Armata rusă a afirmat luni seara că a distrus cu ”rachete de înaltă precizie” un important depozit de arme străine livrate recent Ucrainei, lângă Liov (Lvov, Lviv), în vestul acestei ţări, informează AFP şi Reuters.

Forţele aeriene ruse au efectuat în dimineaţa zilei de luni „o lovitură cu rachete de înaltă precizie” împotriva unui centru logistic al forţelor armate ucrainene „lângă Lvov”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.

„Centrul logistic şi importante loturi de armamente străine, livrate Ucrainei în timpul ultimelor şase zile de SUA şi ţări europene, care erau stocate acolo, au fost distruse”, potrivit aceleiaşi surse.

Un important depozit de muniţii a fost de asemenea distrus lângă Vasilkov (Vasilkiv), în regiunea Kiev, a anunţat Konaşenkov.

În total, armata rusă a distrus în timpul zilei de luni 16 situri militare ucrainene, printre care o uzină pentru repararea de rachete tactice Tocika-U, mai multe depozite de muniţii şi un depozit de carburanţi.

Autorităţile Liovului au anunţat luni că cel puţin şase persoane şi-au pierdut viaţa şi opt au fost rănite în urma unor „puternice” atacuri ruse cu rachete asupra oraşului, inclusiv asupra unei infrastructuri civile. La rândul său, guvernatorul regiunii, Maksim Koziţki, a evocat patru lovituri: trei asupra unor infrastructuri militare şi una asupra unui atelier de vulcanizare, provocând incendii.

Situate departe de front, Liovul şi regiunile din vestul Ucrainei sunt rareori vizate de bombardamente după debutul invaziei ruse în 24 februarie.

La 26 martie, Liovul a suferit o serie de lovituri ruseşti, între care una a atins un depozit de carburant şi a rănit cinci persoane, potrivit autorităţilor locale.

Oraşul a mai fost şi anterior ţinta unei lovituri, la 18 martie, care a atins o uzină de reparaţie a avioanelor, din apropierea aeroportului, fără să facă victime.

Armata ucraineană anunță începutul ofensivei ruse în estul țării

Comandamentul armatei ucrainene a comunicat luni că a observat indicii ale începutului ofensivei ruse aşteptate în estul Ucrainei, transmite Reuters.

Într-o postare pe Facebook, comandamentul ucrainean a adăugat că principalele forţe ruse se concentrează asupra preluării controlului asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk, în întregime.

Aceeaşi sursă informează că luptele continuă la Mariupol de la Marea Azov, în sudul Ucrainei, unde ruşii încearcă să ia cu asalt portul.

Anterior, Ministerul Apărării ucrainean a anunţat că trupele ruse şi-au încheiat regruparea în vederea lansării unei ofensive în estul Ucrainei, iar un oficial militar american a declarat că Rusia are în prezent în sudul şi estul Ucrainei în total 76 de grupuri tactice la nivel de batalion.

Trupele ruse s-au regrupat pentru ofensiva din estul Ucrainei

Trupele ruse şi-au încheiat regruparea în vederea lansării unei ofensive în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce un oficial militar american a declarat că Rusia are în prezent în sudul şi estul Ucrainei în total 76 de grupuri tactice la nivel de batalion, relatează CNN şi Reuters, citate de Agerpres.

”Consolidarea grupării ofensive are loc în urma transferului de unităţi ruseşti suplimentare. Luptele cele mai intense se desfăşoară în regiunile Slobojanski şi Doneţk”, a declarat la o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, colonelul ucrainean Oleksandr Motuzianik.

”(Rusia) se pregăteşte pentru o ofensivă în estul Ucrainei pentru a stabili un control complet asupra teritoriului regiunilor Doneţk şi Lugansk şi a asigura stabilitatea” unui coridor terestru cu Crimeea, a explicat oficialul ucrainean.

El a susţinut că trupele ucrainene au recuperat de sub controlul forţelor ruse mai multe aşezări în jurul oraşului Izium din regiunea Harkov.

Oraşul Izium şi zonele învecinate acestuia sunt locurile cu cea mai mare concentrare de trupe ruseşti, care vor încerca din această zonă să-şi dezvolte ofensiva în estul Ucrainei, a mai spus Oleksandr Motuzianik.

Statul Major al armatei ucrainene anunţase anterior că ”în zona operaţională de est, forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi finalizează formarea unei noi forţe ofensive”, în urma regrupării trupelor retrase din nordul Ucrainei şi din zona capitalei Kiev.

Armata rusă testează în prezent prin atacuri individuale punctele slabe în liniile de apărare ucrainene, după ce în timpul nopţii de duminică spre luni a lansat noi atacuri asupra unor oraşe din Donbas, a mai precizat Statul Major ucrainean în raportul său zilnic privind evoluţia frontului. Trupele ruse au pătruns între timp în oraşul Kreminna, din regiunea Lugansk.

De partea sa, Rusia a confirmat intensificarea campaniei militare şi a susţinut că a lovit în cursul nopţii sute de ţinte militare ucrainene, inclusiv posturi de comandă şi depozite de muniţii. Potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters, au fost efectuate atacuri aeriene asupra a 108 zone unde erau concentrate trupe şi echipamente militare ucrainene şi au fost atacate cu artileria 315 ţinte militare, majoritatea în Donbas.

Premierul ucrainean Denis Şmîgal a declarat că în oraşul distrus Mariupol încă se dau lupte şi soldaţii ucraineni au încă sub control unele părţi din sud-estul oraşului. Potrivit Rusiei, singurul punct de rezistenţă ucrainean care a mai rămas în acest oraş este la combinatul Azovstal.

La rândul său, un responsabil american de la Pentagon a confirmat că Rusia a trimis întăriri în Ucraina în ultimele zile, crescând în acest timp cu 11 numărul grupurilor tactice la nivel de batalion, astfel că în prezent Rusia are în Ucraina 76 de astfel de formaţiuni. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari.

Putin a acordat onoruri militare brigăzii implicate în masacrul de la Bucea

Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat luni titlul onorific de „Gardă” Brigăzii a 64-a de infanterie motorizată, acuzată de Ucraina de participare la atrocităţile de la Bucea, transmite AFP.

Decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin menţionează „eroismul, tenacitatea, hotărârea şi curajul” militarilor ruşi. Documentul consemnează că „acţiunile abile şi hotărâtoare ale întregului personal în timpul operaţiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de executare a îndatoririlor militare, de curaj, de hotărâre şi de înalt profesionalism”.

Rusia nu a precizat unde a fost desfăşurată marea unitate respectivă sau misiunile la care a participat.

După retragerea din 30 martie a trupelor ruseşti de la Bucea, ucrainenii au descoperit că în localitate au fost masacraţi peste 300 de civili. Autorităţile de la Kiev au vorbit despre crime de război şi au acuzat în special Brigada a 64-a rusă.

Moscova a dezminţit informaţiile respective şi a susţinut că este vorba despre o înscenare din partea Ucrainei şi a presei occidentale sau chiar că victimele au fost ucise de ucraineni pentru a acuza Rusia.

Primarul din Melitopol a povestit despre interogatoriul dur pe care i l-au luat forțele ruse cât a fost ostatic

Un primar ucrainean a vorbit despre ore de interogatoriu „dur” în perioada în care a fost deţinut de forţele ruse luna trecută şi a spus că a făcut apel la Suveranul Pontif pentru a ajuta la oprirea unui război în timpul căruia părţi din oraşul său au fost distruse, relatează luni Reuters, citată de Agerpres.

„Au fost şase zile periculoase, pentru că am înţeles că pentru ruşi viaţa mea şi a vieţile civililor nu valorează nimic”, a declarat Ivan Fedorov, primarul oraşului Melitopol care acum se află sub control rusesc, într-un interviu acordat la Roma, la o lună după eliberarea sa.

Ucraina susţine că Fedorov a fost răpit pe 11 martie, după ce forţele ruseşti au cucerit Melitopol, care se află la vest de Mariupol în regiunea sudică în care Rusia încearcă să obţină controlul. Kievul a anunţat eliberarea lui Fedorov în cadrul unui schimb de prizonieri de pe 16 martie.

Rusia, care numeşte invazia sa din Ucraina „operaţiune militară specială”, nu a făcut niciun comentariu despre detenţia primarului sau despre schimbul de prizonieri făcut public de Ucraina.

Fedorov, care s-a întâlnit cu Papa Francisc şi cu secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, înainte de a participa la slujba de Înviere, a spus că a cerut Vaticanului să intervină pe lângă preşedintele rus Vladimir Putin pentru ca acesta să garanteze coridoare umanitare pentru Mariupol, care s-a confruntat cu un bombardament devastator.

Descriind detenţia sa de către forţele ruse din departamentul de poliţia din Melitopol, Fedorov a spus: „Au venit la mine în timpul nopţii cu cinci sau şapte soldaţi şi am vorbit timp de patru sau cinci ore, un dialog dur”.

„Voiau să facă din mine un exemplu privind ceea ce s-ar întâmpla dacă nu eram de acord cu ce voiau ruşii”, a declarat primarul ucrainean pentru Reuters şi ziarul italian Il Messaggero, precizând că a fost supus numai unei torturi „psihologice”, nu şi fizice.

„Soldaţii ruşi au presupus că vor fi bineveniţi, dar nu au fost… şi de aceea ruşii au fost foarte, foarte supăraţi”, a declarat el duminică.

„Nu există alimente în oraşul meu. Nu există farmacii. Jumătate din oraşul meu este distrus. Peste 200 de oameni au fost răpiţi. Nu este sigur să mergi pe străzi”, a spus el.

Rusia a negat că ar fi vizat civili şi respinge ceea ce Ucraina susţine că sunt dovezi ale unor atrocităţi, afirmând că Kievul le-a înscenat pentru a submina convorbirile de pace.

Moscova susţine că a lansat operaţiunea militară din urmă cu aproape două luni pentru a demilitariza Ucraina şi a eradica ceea ce a numit elemente naţionaliste periculoase.

Capturarea oraşelor Melitopol şi Mariupol şi a coastei de sud le-ar asigura forţelor ruse o legătură terestră între separatiştii proruşi din estul Ucrainei şi Crimeea, peninsulă pe care Moscova a anexat-o în 2014. Rusia susţine că deţine controlul aproape complet asupra Mariupol.

Fedorov, care susţine că a rămas în contact regulat cu oamenii din Melitopol, spune că l-a invitat pe papă să viziteze Ucraina pentru că „poate ar putea opri războiul”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat şi el pe Suveranul Pontif în ţara sa, promiţând să-i garanteze securitatea, notează Reuters.

Cel puțin trei persoane au fost ucise în Harkov de la relarea bombardamentelor ruse

Bombardamente ruse asupra Harkovului, mare oraş din nord-estul Ucrainei, s-au soldat luni cu cel puţin trei morţi, au anunţat autorităţile locale, a două zi după ce alte şase persoane şi-au pierdut viaţa în bombardamente, relatează AFP.

Potrivit Parchetului regional, un obuz căzut la sfârşitul dimineţii pe un teren de joacă pentru copii într-o zonă rezidenţială a provocat moartea unui bărbat şi a unei femei şi a avariat imobile.

Directorul unui centru de ajutor medical de urgenţă, Viktor Zabaşta, a declarat la rândul său pentru agenţia Interfax Ucraina că un tir asupra unui centru de distribuţie de ajutor umanitar de luni s-a soldat cu un mort şi şase răniţi.

Jurnaliştii France Presse de la Harkov au auzit o serie de explozii puternice în cursul dimineţii.

Bombardamentele de duminică asupra acestui oraş s-au soldat deja cu şase morţi şi 24 de răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ furnizat de biroul guvernatorului. Alte trei persoane au murit în bombardamente în regiune.

Al doilea oraş din Ucraina ca mărime înainte de război cu aproape 1,5 milioane de locuitori, Harkovul a fost ţinta unor atacuri susţinute timp de mai multe zile la începutul ofensivei ruse, dar a rămas în continuare sub controlul forţelor ucrainene.

ONU: Peste 4,9 milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul războiului

Peste 4,9 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara ţării lor, în cele 54 de zile de la începutul invaziei ruse, arată un bilanţ publicat luni de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) preluat de AFP, relatează Agerpres.

Numărul exact de refugiaţi ucraineni confirmat de agenţia Naţiunilor Unite este de 4.934.415, cu 65.396 mai mulţi decât duminică.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (IOM), din Ucraina s-au refugiat şi circa 215.000 de cetăţeni străini, care întâmpină de multe ori dificultăţi când încearcă să se întoarcă în ţările lor de origine. De cele mai multe ori, astfel de străini, care nu au nici cetăţenia ucraineană, nici a ţării unde au ajuns, sunt studenţi sau lucrători.

Europa nu s-a mai confruntat cu un val de refugiaţi atât de mare după al doilea război mondial, observă AFP.

Circa 90% din cei care au plecat din Ucraina din 24 februarie, când Rusia a declanşat războiul, sunt femei sau copii. Autorităţile ucrainene nu permit plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, care pot fi înrolaţi.

Potrivit IOM, în Ucraina există şi 7,1 milioane de strămutaţi. Numărul total al celor alungaţi de război de la casele lor se ridică deci la peste 12 milioane. Mai mult de două treimi din copiii ucraineni se află în această situaţie, în Ucraina sau în străinătate.

UNHCR avertizează că femeile şi copiii care au fugit din calea războiului sunt în pericol de a cădea victime exploatării sexuale, violurilor şi traficului de persoane. „Suntem pe teren, la punctele de trecere a frontierei şi mai departe, luând măsuri preventive”, afirmă agenţia.

Înaintea războiului, populaţia Ucrainei era de peste 37 de milioane de persoane pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, deci fără a lua în calcul Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile din est unde secesioniştii pro-ruşi au proclamat independenţa a două aşa-zise republici, Doneţk şi Lugansk.

Polonia a primit cei mai mulţi refugiaţi ucraineni – aproape 2,8 milioane sau 60% din total, conform datelor UNHCR la zi; înainte de război, în Polonia erau angajaţi 1,5 milioane de imigranţi ucraineni.

În România au ajuns până luni 743.880 de refugiaţi, din care unii prin Republica Moldova, unde au intrat 423.852 de ucraineni, la o populaţie autohtonă de numai 2,6 milioane.

Ungaria a înregistrat 461.539 de ucraineni, Slovacia 337.311, iar Belarus 23.469.

Din toate aceste ţări, mulţi dintre cei intraţi au trecut mai departe spre alte ţări europene. În cazul vecinilor Ucrainei care fac parte din spaţiul Schengen – Polonia, Slovacia şi Ungaria, UNHCR a consemnat doar intrările.

Comisia Europeană îi încurajează pe refugiaţii ucraineni să nu se oprească în ţările vecine cu Ucraina, ci să se stabilească şi în alte state europene, urmând să li se achite cheltuielile.

Bilanţul UNHCR nu include şi cetăţenii ţărilor limitrofe repatriaţi din Ucraina.

UNHCR a consemnat şi un număr de 522.404 refugiaţi din Ucraina în Rusia, respectiv 105.000 din Doneţk şi Lugansk, cu aceeaşi destinaţie.

Rusia blochează orice ajutoare umanitare destinate Mariupolului, acuză viceprimarul Serghei Orlov

Între 100.000 şi 130.000 de civili s-ar afla la Mariupol, asediaţi şi bombardaţi, fără apă şi fără hrană, iar Rusia a blocat complet ajutoare umanitare destinate oraşului, acuză luni viceprimarul Serghei Orlov la BFMTV.

”La Mariupol au mai rămas 100.000-130.000 de civili. Ei suferă din cauza atacurilor, fără apă şi hrană”, deplânge viceprimarul.

”Rusia a blocat complet orice ajutor umanitar în oraş”, acuză el.

”Populaţia supravieţuieşte. Ei împart unii cu alţii tot ceea ce au. Oamenii caută apa direct în puţuri, în pământ şi caută mâncare în magazine abandonate”, declară el.

Pregătirile armatei ruse pentru ofensiva în estul Ucrainei sunt aproape încheiate (Statul Major ucrainean)

Armata rusă aproape şi-a încheiat pregătirile pentru o nouă ofensivă în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a estimat lui Statul Major al armatei ucrainene, potrivit agenţiei DPA.

”În zona operaţională de est, forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi finalizează formarea unei noi forţe ofensive”, în urma regrupării trupelor retrase din nordul Ucrainei şi din zona capitalei Kiev, menţionează Statul Major ucrainean în raportul său zilnic privind evoluţia frontului.

Conform acestui raport, armata rusă testează în prezent prin atacuri individuale punctele slabe în liniile de apărare ucrainene. Trupele ruse au lansat astfel noi atacuri asupra unor oraşe din Donbas în timpul nopţii. ”Inamicul îşi direcţionează eforturile în zona localităţilor Liman, Kreminna, Popasna şi Rubijne, şi în plus încearcă să preia controlul complet asupra Mariupolului”, se mai arată în raportul Statului Major ucrainean. Trupele ruse au pătruns între timp în oraşul Kreminna, din regiunea Lugansk.

De partea sa, Rusia a confirmat intensificarea campaniei militare şi a susţinut că a lovit în cursul nopţii sute de ţinte militare ucrainene, inclusiv posturi de comandă şi depozite de muniţii. Potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters, au fost efectuate atacuri aeriene asupra a 108 zone unde erau concentrate trupe şi echipamente militare ucrainene şi au fost atacate cu artileria 315 ţinte militare, majoritatea în Donbas.

Premierul ucrainean Denis Şmîgal a declarat că în oraşul distrus Mariupol încă se dau lupte şi soldaţii ucraineni au încă sub control unele părţi din sud-estul oraşului. Potrivit Rusiei, singurul punct de rezistenţă ucrainean care a mai rămas în acest oraş este la combinatul Azovstal.

Separatiştii proruşi din Doneţk susţin în acest timp că a fost ucis comandantul grupării militare ucrainene din Mariupol, colonelul Volodimir Baraniuk, transmite agenţia EFE.

Potrivit purtătorului de cuvânt al miliţiilor proruse din Doneţk, Eduard Basurin, un grup de soldaţi din Brigada 36 de Infanterie Marină, comandată de colonelul Baraniuk, a încercat, fără succes, să iasă dintr-o fabrică blocată de trupele ruse, iar colonelul ucrainean a fost găsit mort în timpul inspectării locului după încheierea luptelor. Kievul nu a comentat deocamdată această declaraţie.

Uzina siderurigică Azovstal – Civili şi trupe ucrainene, în interioriul fabricii, conform autorităţilor din Mariupol

Alături de trupele ucrainene care s-au retras în uzina siderurgică Azovstal – unul dintre ultimele puncte de rezistenţă din acest oraş – se află şi mulţi civili din Mariupol, port strategic la Marea Azov, vizat de bombardamente intense ale armatei ruse, potrivit autorităţilor locale, citate luni de DPA.

Oamenii s-au adăpostit acolo de bombardamente în timpul asediului oraşului care durează de mai multe săptămâni, a declarat duminică unei televiziuni locale şeful poliţiei din Mariupol, Mihailo Verşinin, scrie Agerpres.

„Ei nu au încredere în ruşi. Ei văd ceea ce se întâmplă în oraş, de aceea rămân în incinta uzinei”, a spus el.

Această informaţie nu a putut fi verificată dintr-o sursă independentă, notează dpa.

Câteva mii de apărători ucraineni ai oraşului s-au ascuns în uriaşa uzină siderurgică, care dispune de facilităţi subterane.

O mare parte din Mariupol se află deja sub controlul armatei ruse.

Verşinin a spus că trupele ruse folosesc populaţia civilă rămasă în oraş – aproximativ 100.000 de oameni – pentru degajarea spaţiilor publice de dărâmături, strângerea cadavrelor şi înhumarea lor în gropi comune, în schimbul „hranei” oferite de ruşi.

În acelaşi timp, armata rusă a evacuat cu forţa în jur de 150 de copii din Mariupol, între 100 răniţi şi copii bolnavi internaţi în spital, a denunţat duminică Grupul pentru drepturile omului din Crimeea, citat de Ukrinform.

„Trupele ruse au evacuat cu forţa aproximativ 150 de copii din Mariupol şi i-au dus în direcţia Doneţkului ocupat şi oraşului rusesc Taganrog”, a declarat Olga Skripnik, citată de EFE.

Potrivit lui Petro Andriuşcenko, consilier al primarului din Mariupol, cei mai mulţi copii din spitale au fost evacuaţi fără părinţi. În plus, 16 copii au fost luaţi dintr-un sanatoriu din Mariupol.

Consilierul citat a ţinut să sublinieze că acei copii evacuaţi de forţele ruse nu proveneau din orfelinate.

„Copiii din orfelinate, la fel şi personalul acestor instituţii au fost evacuaţi din Mariupol în 24 şi 25 februarie”, a declarat responsabilul citat de Grupul pentru drepturile omului din Crimeea.

Andriuşcenko a indicat că unii dintre „copiii răpiţi şi-au pierdut părinţii din cauza crimelor de război ale Rusiei”, „fie au tutori în teritoriile neocupate, fie sunt sub protecţia statului”.

În fine, separatiştii proruşi din Doneţk (estul Ucrainei) au informat cu privire la moartea comandantului Brigadei 36 de Infanterie Marină, colonelul Volodimir Baraniuk, ale cărui efective apără oraşul Mariupol de mai bine de o lună.

„În noaptea de 11 spre 12 aprilie, un grup de militari din Brigada 36 de Infanterie Marină a încercat să iasă din blocada combinatului metalurgic Ilici. Fuga lor a fost împiedicată de forţele speciale ale republicii populare Doneţk”, a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din Doneţk, Eduard Basurin.

Basurin a adăugat că, în timpul unei inspecţii a teatrului de luptă, a fost descoperit „cadavrul comandantului brigadei, colonelul Volodimir Baraniuk Vladimir Anatolievici, efectele sale personale şi armele”. Împreună cu comandantul lor, au murit încă 50 de infanterişti marini, potrivit lui Basurin, care a susţinut că „alţi 42 de militari s-au predat”.

Ucraina nu a comentat deocamdată informaţiile cu privire la posibila moarte a lui Baraniuk, notează EFE.

Ucraina a respins categoric luni ultimatumul dat de armata rusă privind predarea militarilor săi care se mai apără în Mariupol, cărora li s-a promis că vor rămâne în viaţă în schimbul depunerii armelor.

Mariupolul se confruntă cu o gravă catastrofă umanitară după invazia Rusiei, iar autorităţile locale au estimat că până la 20.000 de civili ar fi fost ucişi în urma bombardamentelor şi a asediului armatei ruse.

Înainte de invazie, Mariupolul (sud-estul Ucrainei) avea circa 400.000 de locuitori. Importanţa sa strategică ţine de faptul că acesta se află pe ruta între Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi zonele din estul Ucrainei, controlate de separatiştii proruşi.

O serie de explozii semnalate în regiunile Kiev, Liov şi Dnipropetrovsk, anunţă autorităţile din Ucraina

Mai multe explozii au fost semnalate luni dimineaţă de către autorităţile locale ucrainene la Liov (Lvov), în vestul Ucrainei, la Dnipropetrovsk (sud), în timp ce un reporter Reuters consemnează o serie de explozii în capitala ucraineană Kiev în cea de-a 54-a zi a invaziei Rusiei în Ucraina, scrie Agerpres.

Două persoane au fost rănite în urma atacurilor de la Dnipropetrovsk, potrivit publicaţiei Suspilne, în timp ce primarul oraşului Liov, Andrii Sadovii, a anunţat pe Telegram că oraşul a fost ţinta a cel puţin cinci lovituri de rachetă.

„Cinci rachete au lovit Liovul. Serviciile de intervenţie s-au deplasat deja la locul în care acestea au căzut. Încercăm să adunăm mai multe informaţii”, a spus primarul, care nu a precizat dacă au fost victime, potrivit EFE.

În acelaşi timp, responsabilul regiunii militare Liov, Maksim Koziţki, a informat pe pagina sa de Facebook că cel puţin patru rachete a lovit oraşul Liov, nu departe de frontiera cu Polonia, zonă care nu a fost bombardată practic de Moscova cu unele excepţii.

Koziţki nu a oferit detalii despre eventuale pagube sau victime, dar a recomandat populaţiei să se pună la adăpost, în eventualitatea unor noi atacuri.

La Kiev, un jurnalist Reuters a auzit o serie de explozii pe malul stâng al râului Nipru. Autorităţile locale nu au oferit încă nicio informaţie oficială cu privire la cauza lor.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie şi numeşte atacarea ţării vecine drept „operaţiune militară specială” pentru „demilitarizarea” Ucrainei şi eradicarea celor pe care îi califică drept naţionalişti periculoşi. Kievul şi Occidentul acuză Moscova de agresiune neprovocată.

Zelenski critică întârzierile în livrările de armanent pentru Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat întârzierile în livrările de armament către ţara sa, notează luni DPA citat de Agerpres.

„Fiecare întârziere legată de arme, fiecare întârziere politică este o permisiune pentru Rusia să ia vieţile ucrainenilor. Aşa interpretează Rusia. Nu acesta ar trebui să fie cazul în realitate”, a spus duminică noapte Zelenski în discursul său zilnic.

Experţi militari cred că Ucraina va avea nevoie de mult mai multe arme grele în estul ţării pentru a rezista atacurilor.

Zelenski a avertizat că armata rusă pregăteşte o ofensivă în regiunea industrială din estul Ucrainei, Donbas, în viitorul apropiat.

„Aşa cum trupele ruse distrug Mariupolul, ele vor să elimine complet alte oraşe şi comunităţi din regiunile Doneţk şi Lugansk”, a spus el.

Se presupune că mii de locuitori au fost ucişi în oraşul-port Mariupol, aflat de câteva săptămâni sub asediul forţelor ruse, aminteşte DPA.

Zelenski a mulţumit partenerilor care „ajută cu adevărat cu tot ce pot”.

„Dar cei care au armele şi muniţia de care avem nevoie şi întârzie livrarea lor trebuie să ştie că soarta acestei bătălii depinde de asemenea de ei. Soarta oamenilor care pot fi salvaţi”, a spus el.

Zelenski promite că Ucraina va opune o rezistenţă dură la ofensiva rusă aşteptată în estul ţării

Preşedintele Volodimir Zelenski a semnalat că Ucraina se pregăteşte să opună o rezistenţă dură în faţa unei ofensive ruse pe scară largă în estul Ucrainei, transmite dpa citat de Agerpres.

„Nu vom renunţa la teritoriul nostru”, a declarat duminică pentru CNN liderul de la Kiev, adăugând că lupta pentru regiunea Donbas ar putea modela rezultatul războiului în ansamblu, ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie să se menţină fermă pe poziţie.

Volodimir Zelenski a spus că dialogul cu Rusia este important, dacă este posibil, dar a spus că este dificil, având în vedere atrocităţile comise la Bucea şi în alte părţi ale ţării.”Societatea noastră nu vrea să continuăm discuţiile” cu Rusia, a spus preşedintele ucrainean, adăugând că ceea ce s-a întâmplat a fost o „mare tragedie”.

Preşedintele Zelenski şi-a reînnoit, de asemenea, apelurile ca Occidentul să trimită mai multe echipamente militare armatei ucrainene, cât mai curând posibil.

Atacurile au fost reluate în Mariupol după expirarea ultimatumului de predare al Rusiei

Armata ucraineană a raportat duminică noi atacuri aeriene ale forţelor ruse asupra oraşului Mariupol, după expirarea unui ultimatum rusesc pentru ca luptătorii locali să se predea forţelor ruse care asediază oraşul, transmite AFP citat de Agerpres.

Trupele ruse şi-au concentrat atacurile asupra oraşului-port şi a oţelăriei Azovstal, ambele scene ale unor bătălii crâncene de zile întregi.

Rusia ameninţase anterior cu anihilarea trupele baricadate în oţelărie, dacă acestea nu se predau. Ucrainenii au ignorat un ultimatum rusesc de a depune armele şi de a se preda până duminică la prânz. Moscova stabilise ca termen limită pentru predare ora 10:00 GMT.

Unităţile, inclusiv 400 de mercenari străini, se ascund în oţelăria Azovstal, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konaţenkov. În uzină se află aproximativ 2.500 de luptători, potrivit surselor ruse, care au declarat sâmbătă că oraşul se află sub control rusesc.

Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că va face tot posibilul pentru a salva Mariupol, oraş de importanţă strategică vitală pentru ambele părţi în conflict. El a avertizat, de asemenea, că va abandona negocierile de pace cu Rusia dacă luptătorii ucraineni vor fi ucişi.

Moscova l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că nu a făcut concesii în cadrul negocierilor. Liderul parlamentar rus Viaceslav Volodin a declarat duminică că Zelenski nu a făcut nimic şi a cerut Kievului să renunţe la revendicarea sa teritorială asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, odată ce preşedintele Vladimir Putin le-a recunoscut independenţa.

Totodată, cel puţin două persoane au murit la Zolote, în regiunea Lugansk, în timp ce patru au fost rănite, a scris pe Telegram guvernatorul regiunii Serhii Haidai.

Atacurile cu rachete au continuat, de asemenea, în regiunea din jurul oraşului Nikolaev (Mikolaiv) din sudul Ucrainei, potrivit guvernatorului regional Vitali Kim, care a spus într-o înregistrare video că se aşteaptă ca mobilizarea Rusiei să dureze una sau două luni, ceea ce ar da Ucrainei suficient timp pentru a se aproviziona cu arme.

 

Ucraina – Zelenski a discutat cu directorul general al FMI despre reconstrucţia ţării dupã război

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că a discutat cu directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, despre stabilitatea financiară a Ucrainei şi reconstrucţia ţării după război, informează luni Reuters citat de Agerpres.

„Am discutat cu directorul general al FMI, Georgieva, problema asigurării stabilităţii financiare a Ucrainei şi pregătirile pentru reconstrucţia de după război. Avem planuri clare deocamdată, precum şi o viziune asupra perspectivelor. Sunt sigur că cooperarea dintre FMI şi Ucraina va continua să fie fructuoasă”, a anunţat preşedintele Zelenski într-o postare pe Twitter.

Kristalina Georgieva a confirmat discuţia cu liderul de la Kiev într-un tweet publicat mai târziu în cursul zilei de duminică.

„Mulţumesc pentru conversaţia foarte bună de astăzi”, a scris Georgieva, adresându-se preşedintelui Zelenski. Directorul general al FMI a mai scris că sprijinul este „esenţial pentru a pune bazele pentru reconstrucţia unei #Ucraine competitive şi moderne.

Prim-ministrul ucrainean Denis Şmigal declarase mai devreme duminică că va participa la reuniunile Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale de la Washington săptămâna aceasta şi că va urmări să obţină mai multă asistenţă financiară pentru Ucraina.

40% din totalul refugiaţilor din Ucraina care şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare

Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres.

Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare.

Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina.

De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti.

În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Ungaria a înregistrat peste 16.000 de cereri de azil din partea ucrainenilor

De la începutul invaziei ruse în Ucraina până duminică dimineaţa, Ungaria a înregistrat 16.347 de cereri de azil din partea refugiaţilor ucraineni, informează MTI citat de Agerpres.

Autorităţile ungare primesc astfel de cereri chiar şi în timpul vacanţei de Paşte, a anunţat Directoratul General Naţional pentru Politica faţă de Străini.

În sediul din strada Harmat din Budapesta se înregistrează datele şi cererile azilanţilor şi se eliberează documentele care le permit acestora şederea în Ungaria, arată autoritatea pentru migraţie.

Ucraina

a respins ultimatumul Rusiei privind predarea forţelor de la Mariupol

Duminică dimineaţa, statul-major ucrainean a comunicat că aviaţa rusă a bombardat Mariupolul, atacând din regiunea vecină Doneţk, în timp ce în apropierea portului aveau loc „operaţiuni de asalt”, informează AFP citat de Agerpres.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis într-un mesaj video că situaţia de la Mariupol „rămâne cât de gravă se poate; pur şi simplu inumană”. El a declarat televiziunii CNN că i-a invitat la Kiev pe omologii săi american şi francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron.

Ucraina a respins duminică ultimatumul Rusiei privind predarea forţelor de la Mariupol şi a anunţat că luptătorii ucraineni vor rezista „până la capăt”, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Premierul ucrainean Densi Şmihal a declarat televiziunii americane ABC, după ce trecuse ora 03.00 GMT fixată de Moscova pentru capitularea în oraşul-port de la Marea Azov, că Mariupolul „încă nu a căzut”.

Ministerul rus al apărării le ceruse apărătorilor ucraineni asediaţi în uzina metalurgică Azovstal să se predea şi promisese că toţi cei care vor depune armele vor avea „garanţia că rămân în viaţă”. „Este singura lor şansă”, arăta un mesaj pe Telegram, preluat de AFP.

Şmihal a asigurat că „forţele noastre militare, soldaţii noştri sunt încă acolo. Vor lupta până la capăt”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat televiziunii CBS, preluată de Reuters, că nu au mai existat recent comunicaţii diplomatice între ţara sa şi Rusia, iar situaţia de la Mariupol ar putea fi o „linie roşie” în această privinţă.

 

Te-ar mai putea interesa și
UPDATED Lasconi a trecut în fața lui Ciolacu pe poziția a doua în bătălia pentru turul 2. Avansul crește
UPDATED Lasconi a trecut în fața lui Ciolacu pe poziția a doua în bătălia pentru turul 2. Avansul crește
Elena Lasconi a trecut pe poziția a doua în clasamentul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România...
Presa internațională pare șocată de victoria din turul I a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale
Presa internațională pare șocată de victoria din turul I a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale
Cum vede presa internațională victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în fața rivalilor săi.
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Privatul nu este egalul Statului, susține Dragoș Anastasiu, președintele Rethink, un think tank dedicat transformării ...
Ministrul german de Finanțe, Joerg Kukies nu se așteaptă ca UniCredit să continue cu preluarea Commerzbank
Ministrul german de Finanțe, Joerg Kukies nu se așteaptă ca UniCredit să continue cu preluarea Commerzbank
Ministrul german de Finanțe Joerg Kukies a declarat duminică că nu se aștepta ca UniCredit va merge mai departe cu planurile ...