Starea implementării rețelei 5G în Europa. Cum stă România față de țările UE

Întârzierile legate de alocarea spectrului provin au mai multe cauze, de la impactul COVID-19 asupra calendarelor, la coordonarea transfrontalieră cu țările din afara UE, la cererea slabă din partea operatorilor, arată un raport al Ookla.

Conform datelor GSMA Intelligence, 92 de operatori dintr-un total de 173 au implementat servicii 5G în 31 de țări până în ianuarie 2022. Raportul „State of Digital Communications” publicat de Asociația Europeană a Operatorilor de Rețele de Telecomunicații (ETNO) precizează că adoptarea 5G în Europa reprezintă doar 2,8% din totalul conexiunilor mobile, comparativ cu 13,4% în Statele Unite și 29,3% în Coreea de Sud: în ciuda faptului că este disponibil pentru 62% din populație.

Se estimează că tehnologia 5G va contribui cu până la 1.000 de miliarde de euro la PIB-ul european între 2021 şi 2025, cu potenţialul de a crea sau de a transforma până la 20 de milioane de locuri de muncă în toate sectoarele economice, informea la începutul anului Curtea de Conturi Europeană într-un raport special referitor la implementarea unor reţele 5G securizate în statele membre ale UE.

Ce se întâmplă cu vechile rețele 2G și 3G

Pe măsură ce operatorii caută să își optimizeze operațiunile și costurile rețelelor și să reaprovizioneze spectrul pentru 4G și 5G, ritmul de închidere a rețelelor 2G/3G este în creștere. Cu toate acestea, situația în Europa este mai complicată decât în alte părți.

Pe baza anunțurilor publice, operatorii europeni vor susține 2G pe termen scurt, eliminând în schimb treptat rețelele 3G. Motivele sunt contractele pe termen lung cu organizații precum companiile de utilități și producătorii de echipamente auto, care au nevoie de menținerea rețelelor 2G, dar și obligațiile eCall (apeluri de urgență). Toate noile tipuri de modele de vehicule omologate începând cu 31 martie 2018 și vândute în Uniunea Europeană sunt echipate cu eCall, care utilizează servicii cu comutare de circuite în rețeaua 2G/3G.

Un exemplu în acest sens este anunțul recent al Vodafone U.K. cu privire la eliminarea treptată a serviciilor 3G începând cu 2023, oferind în continuare 2G până în anii 2030 pentru a susține roaming-ul și dispozitivele M2M/IoT. Vodafone nu este singura – Telefónica Deutschland (O2) a anunțat anul trecut că a accelerat închiderea rețelei sale 3G în diverse regiuni din Germania. La fel a anunțat și Telekom.

Performanțele 5G în Europa

Întrebarea importantă este dacă întârzierile în alocarea spectrului și susținerea mai multor generații de rețele au afectat capacitatea operatorilor de a respecta promisiunea 5G de a oferi viteze mai mari.

Comparând vitezele mediane de descărcare 5G, este evident că Emiratele Arabe Unite și Coreea de Sud sunt cu mult în fața tuturor, cu o viteză mediană de descărcare de peste 500 Mbps în T4 2021, conform Speedtest Intelligence. Cu toate acestea, Bulgaria, Norvegia, Arabia Saudită și Suedia au ajuns, de asemenea, în clubul 300 Mbps+. România se află la coada acestui clasament, cum reiese și din graficul de mai jos.

Marea majoritate a rețelelor 5G europene sunt Non Standalone (NSA), ceea ce înseamnă că se bazează în continuare pe rețeaua centrală 4G LTE și, prin urmare, nu oferă toate avantajele 5G. Până în prezent, doar patru operatori din trei țări au implementat rețele 5G Standalone (SA).

În unele cazuri, în absența unui spectru 5G dedicat sau pentru a suplimenta spectrul existent, operatorii folosesc partajarea dinamică a spectrului (DSS) pentru a utiliza aceeași bandă de spectru pentru diferite tehnologii RAN, care sunt alocate în timp real. De exemplu, Swisscom a anunțat că acoperă 99% din populația țării cu 5G, care împrumută spectrul de la rețeaua sa LTE. Operatorul a precizat că serviciul său 5G pe spectrul de 3,5 GHz (banda C) ajunge la 62% din populația Elveției. Spectrul în banda C este considerat un punct ideal pentru 5G, deoarece asigură un bun echilibru între capacitate și acoperire.

Situația este ușor diferită atunci când vine vorba de disponibilitatea 5G, respectiv procentul de utilizatori de dispozitive compatibile 5G care petrec cea mai mare parte a timpului cu acces la rețelele 5G. Nu este surprinzător faptul că SUA se află în frunte, cu o disponibilitate 5G de 50%, având rețele 5G de aproape trei ani și un mare număr de clienți cu dispozitive capabile de 5G.

În Europa, Olanda ocupă primul loc, urmată de Cipru și Bulgaria. În timpul anunțului privind rezultatele sale din T4 2021, KPN a anunțat că a modernizat peste 4.000 de site-uri până în prezent și că rețeaua sa 5G acoperă deja peste 80% din populație folosind spectrul de 700 MHz. Strategia 5G a operatorului se concentrează pe activarea unui ecosistem mai larg, dar și pe furnizarea de servicii diferențiatoare pentru clienții B2B din anumite industrii.

Unde se află România în drumul spre 5G

Anunțată inițial pentru anul 2019, licitația pentru atribuirea spectrului de frecvențe pentru rețeaua 5G a fost amânată de nenumărate ori în ultimii ani. Ultimul termen avansat de autorități este toamna acestui an. Statul speră să încaseze peste 500 milioane de euro.

”După cum ştiţi, suntem în discuţii pentru a organiza licitaţia 5G. Sperăm să se facă în septembrie -octombrie. Nu putem să organizăm licitaţia fără Codul Comunicaţiilor, care, din păcate, acum se află la Curtea Constituţională. Sper ca la începutul lunii mai să se ia o decizie în acest sens şi să mergem mai departe”, a declarat, la 13 aprilie, Vlad Stoica, presedintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

După finalizarea Codului Comunicaţiilor, adică transpunerea în legislația națională a Codului european al comunicațiilor electronice, ANCOM are, potrivit șefului său, nevoie de alte 5-6 luni ca să organizeze licitaţia.

Autoritățile mai au însă câteva probleme de rezolvat, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) trebuie să emită avize producătorilor de echipamente de rețea. Iar două firme respinse în acest an au dat statul în judecată.

Autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării. Potrivit Legii privind securitatea rețelelor 5G, echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani.

Până acum patru furnizori a primit avizul CSAT, respectiv ​​Starc4Sys, Juniper Networks România, parte a Juniper Networks, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de echipamente telecom, Compania de Pază R.O și Concept Electronics.

De asemenea, două companii au fost respinse de CSAT, și, potrivit Hotnews, acestea au dat Guvernul în judecată. Este vorba despre două firme din grupul Nokia – Nokia Solutions and Networks OY și Nokia Networks SRL. Procesul a început pe 25 martie 2022 la Curtea de Apel București.

Hotărârea CSAT emisă în acest an nu este motivată, dar pe baza acesteia premierul Nicolae Ciucă a semnat o decizie publicată în Monitorul Oficial, care va împiedica cele două companii să participe pe viitor în construcția rețelelor 5G din România.