Kievul va primi în curând armament greu din ţări est-europene. Putin anulează ordinul de asalt asupra combinatului Azovstal de la Mariupol. Un nou ajutor militar american va fi oferit Ucrainei – Război Ucraina, ziua 57 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 57

ONU: Peste 7,7 milioane de oameni strămutați în Ucraina

Peste 7,7 milioane de persoane sunt strămutate în Ucraina din cauza conflictului cu Rusia, a anunţat joi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), relatează AFP.

Aproximativ 60% dintre persoanele strămutate sunt femei, a precizat organizaţia afiliată ONU.

Pe 5 aprilie, OIM estimase numărul persoanelor strămutate la 7,1 milioane, adică persoane care au fugit din locuinţe, dar care au rămas în ţară.

”Femeile şi copiii, persoanele în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi au fost afectate în mod disproporţionat deoarece reprezintă un grup de persoane foarte vulnerabile”, a subliniat directorul general al OIM, Antonio Vitorino.

Deşi a explicat că organizaţia continuă să ajute populaţiile strămutate şi vulnerabile, el a considerat că ”o încetare a focului în scop umanitar (este) esenţială pentru a permite furnizarea de ajutor şi accesul la comunităţile greu accesibile”.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, provocând exodul a milioane de persoane, atât în interiorul ţării, cât şi în străinătate. Peste cinci milioane de oameni au fugit din Ucraina.

OIM a efectuat al treilea sondaj între 11 şi 17 aprilie. Cifra de 7,7 milioane de persoane strămutate a fost stabilită duminică.

Zelenski a cerut ajutorul Portugaliei, invocând Revoluția Garoafelor

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat joi Parlamentului portughez pentru a solicita sprijinul acestei ţări care va marca luni 48 de ani de la Revoluţia Garoafelor, care a pus capăt mai multor decenii de dictatură fascistă şi unui război colonial, relatează AFP.

„Poporul dvs, care va comemora în curând Revoluţia Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, ştie foarte bine ce simţim. (…) Ştiţi ce aduc Ucrainei moartea şi dictatura”, a declarat el în cadrul unui discurs prin videoconferinţă.

Ca şi la precedentele sale intervenţii similare în faţa parlamentelor occidentale, printre care Parlamentul European şi Adunarea Generală a ONU, Zelenski a apărut îmbrăcat în haine militare, aşezat în faţa drapelului ţării sale, vorbind în ucraineană cu traducere simultană.

„Nu ne batem numai pentru independenţa noastră, ci pentru supravieţuirea noastră”, a pledat el, înainte de a cere trimiterea de „armament greu” sau susţinerea Lisabonei pentru un nou val de sancţiuni împotriva Moscovei în urma invadării Ucrainei de către armata rusă.

Atunci când Volodimir Zelenski a cerut şi susţinerea Portugaliei pentru o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, preşedintele Parlamentului portughez, Augusto Santos Silva, a subliniat în intervenţia sa că ţara sa „se luptă în continuare pentru menţinerea unităţii, esenţiale pentru eficienţa deciziilor” UE sau NATO.

Biden a anunțat un nou ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari

Preşedintele american Joe Biden a anunţat joi un nou ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Noul pachet cuprinde „arme de artilerie grea, zeci de obuziere, 144.000 de muniţii, precum şi drone tactice”, a precizat Biden în declaraţii făcute la Casa Albă.

Preşedintele rus Vladimir Putin „nu va reuşi niciodată” să ocupe Ucraina, a promis cu acest prilej preşedintele american.

„Ne aflăm într-o perioadă critică în care (ei) pregătesc terenul pentru următoarea fază a războiului”, iar SUA şi aliaţii lor „se mişcă cât mai repede posibil” pentru a furniza Ucrainei echipamentele şi armele de care are nevoie, a adăugat Biden.

Ajutorul militar acordat de SUA Ucrainei de la începutul războiului se ridică astfel până acum la peste 3 miliarde de dolari, menţionează Reuters.

Moscova susține că încă așteaptă răspunsul Ucrainei la cea mai recentă propunere de pace

Kremlinul a afirmat joi că Moscova aşteaptă în continuare răspunsul Ucrainei la cea mai recentă propunere scrisă a Rusiei din cadrul negocierilor de pace, despre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că nu ştie nimic, relatează Reuters.

„Repet din nou, propunerile noastre, de fapt ultima versiune, au fost deja predate oponenţilor noştri, delegaţiei de negociere ucrainene”, a explicat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.

Acesta a adăugat că Moscova este la curent cu comentariul lui Zelenski, menţionând că „acest lucru ridică o serie de întrebări privind de ce nu îi comunică nimeni preşedintelui Zelenski versiunile noastre de text”.

„N-am auzit nimic, n-am văzut nimic. Sunt convins că nu ne-au predat nimic”, a spus miercuri preşedintele ucrainean la o conferinţă de presă alături de preşedintele Consiliului european Charles Michel.

Spania va livra Ucrainei 200 de tone de material militar

Spania va livra Ucrainei 200 de tone de material militar, reprezentând dublul ajutorului militar trimis până acum de Madrid Kievului, a anunţat joi premierul spaniol Pedro Sanchez, aflat în vizită în capitala ucraineană, transmite AFP.

„O navă a marinei spaniole, Ysabel, a plecat azi dintr-un port spaniol cu destinaţia Polonia, încărcată cu 200 de tone de muniţie modernă şi material”, a spus Sanchez într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul danez Mette Frederiksen.

„Nava transportă 30 de camioane, mai multe vehicule speciale de transport greu şi 10 vehicule mici încărcate cu material militar care va fi apoi transferat în Ucraina”, a precizat premierul spaniol.

Madridul a trimis până acum în Ucraina 12 avioane încărcate cu material militar, a indicat luni ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles.

Zece militari și nouă civili ucraineni au fost eliberați în urma unui nou schimb de prizonieri cu Rusia

Kievul a anunţat joi că zece militari şi nouă civili au fost eliberaţi într-un nou schimb de prizonieri de război cu Rusia, fără a preciza câţi ruşi au fost remişi Moscovei, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„De această dată printre persoanele eliberate se numără şi răniţi şi acest lucru este important. Acum vor putea beneficia de îngrijiri complete”, a precizat pe Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

Precedentul schimb de prizonieri a avut loc marţi, atunci fiind vorba, potrivit vicepremierului ucrainean, de al cincilea schimb de prizonieri de la începutul invaziei ruse din Ucraina, pe 24 februarie a.c..

Ucraina cere coridor umanitar pentru evacuarea soldaţilor răniţi şi a civililor de la combinatul Azovstal

Guvernul ucrainean a cerut joi deschiderea unui coridor umanitar pentru evacuarea celor circa 500 de soldaţi ucraineni răniţi şi a aproximativ 1.000 de civili care se află la Mariupol în interiorul combinatului siderurgic Azovstal asediat de forţele ruse, transmite agenţia EFE.

”Le cerem ruşilor un coridor umanitar urgent dinspre Azovstal!”, a scris vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe contul ei de Telegram. ”Acum sunt acolo circa 1.000 de civili şi 500 de soldaţi răniţi. Toţi trebuie retraşi de la Azovstal astăzi!”, a adăugat ea, lansând totodată un apel ”către liderii mondiali şi comunitatea internaţională să-şi concentreze acum eforturile asupra Azovstal” în ce priveşte efortul umanitar.

Oţelăria Azovstal a rămas, conform Moscovei, ultima redută a rezistenţei ucrainene în oraşul-port Mariupol, aproape complet distrus de luptele care se desfăşoară acolo de la începerea invaziei ruse în februarie.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu ordonase un asalt pentru eliminarea acestui buzunar de rezistenţă, dar preşedintele Vladimir Putin s-a împotrivit pentru a nu risca noi pierderi de vieţi omeneşti în luptele din labirintul de tuneluri şi instalaţii ale acestui combinat, cerând în schimb menţinerea blocadei pentru a forţa cei circa 2.000 de soldaţi ucraineni rămaşi acolo, dintre care mulţi combatanţi ai batalionului Azov, să se predea.

Menţinerea acestei blocade necesită însă suplimentarea forţelor, a estimat un responsabil al separatiştilor proruşi din provincia Doneţk. ”Avem nevoie de o consolidare a unităţilor, pentru că există o reţea foarte extinsă de comunicaţii subterane” la Azovstal, a declarat la postul Rossiya-24 şeful administraţiei care conduce autoproclamata republică Doneţk, Alexei Nikanorov.

Kievul va primi în curând armament greu din ţări est-europene, potrivit Germaniei

Ucraina va primi „în zilele următoare” arme grele, între care tancuri de luptă din partea partenerilor europeni pentru a o ajuta să contracareze ofensiva rusă, a declarat joi ministrul apărării german, citat de France Presse.

„Acestea vor fi tancuri de luptă, vehicule blindate şi alte echipamente pe care ţările le pot ceda” Ucrainei, a explicat Christine Lambrecht într-un interviu acordat canalului de informaţii n-tv.

Acest material va fi livrat „în zilele următoare”, în timp ce experţi militari afirmă că „următoarele două săptămâni vor fi decisive” pentru războiul rusesc în Ucraina, a spus ea.

Mai multe ţări membre NATO au aprobat deja livrări de arme grele, precum SUA, Marea Britanie, Republica Cehă şi Olanda.

Aflat sub tirul criticilor pentru reticenţa sa de a face la fel, cancelarul Olaf Scholz anunţase marţi că se angajează să-i ajute pe aliaţii est-europeni care furnizează Kievului armament de fabricaţie sovietică, de asemenea utilizat de armata ucraineană, prin înlocuirea echipamentelor pe care le vor furniza.

„Fiecare ţară decide ce poate dona şi noi garantăm că le vom susţine pentru a-şi reconstitui stocurile cu scopul ca ţările Europei de Est să-şi poată asigura apărarea propriului teritoriu”, a detaliat ministrul social-democrat, fără a preciza termenul pe care l-ar lua înlocuirea de echipamente.

Germania, care a livrat deja arme defensive, asigură că nu este în măsură să ia mai mult din rezervele Bundeswehr-ului pentru că altfel nu şi-ar mai putea asigura angajamentele faţă de NATO şi nici apărarea propriului teritoriu.

Ministrul german al apărării a amintit în trecere instituirea rapidă a unui fond excepţional de 100 miliarde de euro, decis de guvern, pentru a moderniza armata, care mai trebuie să fie supus unui vot în Bundestag.

Lambrecht a confirmat de asemenea că Germania va instrui soldaţi ucraineni să utilizeze obuziere blindate de tipul Panzerhaubitze 2000.

„Nu putem livra arme noi înşine, Bundeswehr-ul nu are mijloacele” necesare, a spus ministrul, „dar acolo unde putem ajuta sau instrui, o vom face”.

Potrivit media germane, aceste blindate vor fi furnizate de Ţările de Jos. Premierul Mark Rutte a anunţat recent pe Twitter trimiterea unor blindate în Ucraina, fără a preciza tipul lor.

Putin anulează ordinul de asalt asupra combinatului Azovstal de la Mariupol, dar menţine blocada

Preşedintele rus Vladimir Putin a anulat joi ordinul de luare cu asalt a combinatului Azovstal din Mariupol, unde sunt baricadaţi 2.00 de militari ucraineni, pentru a salva vieţi, însă va fi menţinută blocada asupra zonei industriale, transmite EFE.

‘Sfârşitul acţiunii de eliberare a Mariupolului, este un succes’, a afirmat preşedintele rus.

‘Consider nepotrivit asaltul propus asupra zonei industriale. Ordon anularea lui’, i-a spus Putin ministrul apărării, Serghei Şoigu, într-o reuniune transmisă de televiziunea publică Rossia 24.

Puţin a afirmat că decizia este motivată de dorinţa de a salva vieţile soldaţilor ruşi.

‘Nu este necesar să coboare în aceste catacombe şi să se târască în subteran prin aceste instalaţii industriale’, a spus preşedintele. ‘Blocaţi această zonă industrială astfel încât să nu poată trece nici o muscă’, a adăugat el.

Putin le-a adresat de asemenea un apel luptătorilor ucraineni aflaţi în Azovstal care nu s-au predat încă, transmiţându-le că Rusia îi va trata cu respect şi le va acorda asistenţă medicală celor răniţi.

Patru autobuze de evacuare au părăsit Mariupolul

Patru autobuze de evacuare a civililor au reuşit să părăsească portul ucrainean Mariupol, a anunţat joi viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereşciuk, informează France Presse.

Evacuările, care urmează să continue joi, intervin în momentul în care acest port strategic de la Marea Azov pare pe punctul de a cădea în mâinile Rusiei după aproape două luni de asediu.

Ultimii luptători ucraineni rămaşi, adăpostiţi în combinatul siderurgic Azovstal, refuză să se predea, cerând comunităţii internaţionale „garanţii de securitate” pentru a se retrage.

Câteva sute de civili, lipsiţi de hrană şi apă, s-au adăpostit acolo împreună cu batalionul 36 al armatei ucrainene şi batalionul Azov, ultimele două unităţi de luptă din Mariupol, potrivit autorităţilor ucrainene.

Moscova, care a lansat mai multe ultimatumuri luptătorilor ucraineni, este hotărâtă să cucerească acest port care să-i permită să se conecteze total cu Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, şi republicile separatiste proruse din Donbas, adaugă AFP.

Rusia va pune capăt operaţiunii din Ucraina când ameninţarea NATO va înceta – oficial de la Moscova

Rusia va pune capăt operaţiunii din Ucraina când ameninţarea NATO va înceta – oficial de la Moscova

”Operaţiunea militară specială se va încheia atunci când sarcinile îi vor fi îndeplinite. Printre acestea se numără protecţia populaţiei paşnice din Donbas, demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei, precum şi eliminarea ameninţărilor la adresa Rusiei venite de pe teritoriul ucrainean, prin capturarea acesteia de către Ţările NATO”, a spus Polischuk.

Cu toate acestea, el nu a oferit detalii despre modul în care NATO ameninţa Rusia de pe teritoriul Ucrainei.

Diplomatul a adăugat că operaţiunea „se desfăşoară conform planului” şi că „toate obiectivele sale vor fi atinse”.

80% din regiunea Lugansk, sub controlul ruşilor – autorităţile din Ucraina

Unităţile militare ruse controlează în prezent 80% din regiunea Lugansk aflată în estul Ucrainei, a declarat pe Telegram miercuri seara guvernatorul regional Serhii Haidai, transmite dpa citat de Agerpres.

El a spus că Rubijne şi Popasna din regiunea Lugansk sunt ‘parţial’ sub controlul Rusiei. Sunt lupte intense de săptămâni întregi. De asemenea, bombardamentele s-au înmulţit aici, a adăugat Haidai.

La începutul războiului, pe 24 februarie, separatiştii auto-proclamatei „Republici Populare Lugansk” controlau aproximativ 30% din regiune.

Se estimează că aproximativ 70.000 de locuitori au rămas în regiune.

Dacă duminică va fi convenită o încetare a focului cu ocazia Paştelui Ortodox, autorităţile vor folosi acest prilej cât mai mult posibil pentru evacuări şi livrări de ajutoare, a mai spus Haidai.

Forţele ruse continuă atacul asupra fabricii de oţel din Mariupol şi au capturat parţial două oraşe cheie din prima linie din est, Rubijne şi Popasna

Forţele ruse continuă atacul asupra fabricii de oţel din Mariupol şi au capturat parţial două oraşe cheie din prima linie din est, Rubijne şi Popasna, afirmă un think tank de top al apărării din SUA, citat de BBC, scrie News.ro.

Nu s-au făcut încă progrese teritoriale majore, a adăugat acesta, dar trupele ruse continuă să atace în regiunile populate Harkiv şi Herson, mai spune sursa citată. Citeşte mai mult pe News.ro.

Ucraina propune Rusiei negocieri la Mariupol

Ucraina a propus miercuri Rusiei o „sesiune specială de negocieri” la Mariupol, oraşul-port asediat de la Marea Azov, pentru a salva „civili şi militari”, informează AFP citat de Agerpres.

„Suntem pregătiţi să organizăm o sesiune specială de negocieri la Mariupol. Pentru a-i salva pe băieţii noştri, (batalionul) Azov, soldaţi, civili, copii, vii şi răniţi. Pe toată lumea”, a scris pe contul său de Twitter Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Suntem gata să venim oricând cu Mihailo Podoliak pentru aceste negocieri, de îndată ce primim confirmarea din partea rusă”, a declarat negociatorul-şef ucrainean David Arakhamia pe canalul său Telegram.

După săptămâni de lupte, Mariupol este pe punctul de a cădea în mâinile forţelor ruse, care şi-au intensificat atacurile, potrivit unuia din comandanţii militari ucraineni asediaţi în în uzina Azovstal din acest oraş-port.

„Inamicul ne depăşeşte numeric de zece ori”, a spus Serghii Volina de la Brigada 36 Infanterie Marină.

Potrivit preşedintelui Zelenski, soldaţii ucraineni asediaţi în Azovstal, ultima insulă a rezistenţei din acest oraş,”protejează cu preţul vieţii (…) în jur de o mie de civili, femei şi copii”.

Sviatoslav Palamar, adjunctul comandantului batalionului Azov, una dintre cele două formaţiuni ucrainene care încă rezistă în Mariupol, a subliniat, miercuri, într-un mesaj video pe Telegram, că situaţia este „critică” în fabrica atacată de forţele aeriene ruse cu „bombe super puternice”. El a cerut liderilor internaţionali să „salveze mai întâi” civilii din uzină.

Turcia acuză faptul că există ţări membre NATO care doresc un război de durată în Ucraina

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a acuzat miercuri că ţări membre NATO doresc un război de durată în Ucraina pentru a slăbi Moscova, informează AFP citat de Agerpres.

„Există ţări din NATO care doresc ca războiul să continue”, a apreciat şeful diplomaţiei turce.

„Obiectivul lor este slăbirea Rusiei”, a adăugat Cavusoglu, în timp ce negocierile ruso-ucrainene, care ar fi trebuit să continue online de la ultima întâlnire faţă în faţă de la Istanbul la sfârşitul lunii martie, par să se fi blocat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ucrainenii „nu încetează să revină asupra a ceea ce s-a căzut de acord”.

Membră NATO şi aliat al Ucrainei, ţară căreia i-a livrat drone de luptă, Turcia încearcă încă de la începutul conflictului din Ucraina să medieze între Moscova şi Kiev.

Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi: pe 10 martie la nivel ministerial în Antalya şi pe 29 martie la Istanbul.