„Mântuitorul Iisus Hristos, prin Învierea Sa din morţi, nu doar a biruit moartea, ci a biruit şi Iadul ca existenţă însingurată şi izolată şi cu strălucirea sufletului său îndumnezeit a adus iubire în locul însingurării şi lumină în locul întunericului”, a spus PF Daniel, la slujba oficiată împreună cu episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul.
Întâistătătorul BOR a arătat că slujba din noaptea de Paşti este „o icoană a învierii de la sfârşitul veacurilor”.
„Şi aceasta înseamnă o icoană a întregii umanităţi care va învia, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel: ‘Precum toţi oamenii mor în Adam, tot aşa vor învia toţi în Hristos’. Toţi oamenii din lume, care au trăit de-a lungul veacurilor, vor învia din morţi, apoi va urma judecata tuturor oamenilor, din toate neamurile, din toate generaţiile. Şi în această Judecată de Apoi se va evalua libertatea fiecărui om şi a fiecărui popor în timpul istoriei. Ce a făcut fiecare cu libertatea sa, cum a trăit, cum a răspuns iubirii lui Dumnezeu şi cât de mult a iubit fiecare pe semenii săi. Criteriul ultim al Judecăţii din Urmă este iubirea smerită şi milostivă faţă de semenii noştri”, a explicat Patriarhul.
El a spus că aceia care au refuzat iubirea lui Dumnezeu şi nu au arătat iubire milostivă, ajutătoare, darnică faţă de semeni vor rămâne „pururea trişti”.
„Nu pentru că sunt pedepsiţi, ci pentru că în mod liber au hotărât să fie egoişti şi indiferenţi. De aceea, un gânditor creştin a spus că Raiul sau Iadul încep din sufletul sau inima omului încă din timpul vieţii pământeşti. Dacă am avut iubire smerită şi milostivă în suflet, ne pregătim pentru a intra în Rai. (…) Dacă am avut răutate, egoism şi am trăit în autosuficienţă şi izolare, atunci am început să ne construim în suflet arvuna Iadului, pentru că Iadul este însingurare, izolare, întuneric, lipsă de sens”, a spus înaltul ierarh ortodox.
PF Daniel i-a îndemnat pe credincioşi să aducă bucurie şi pace şi să îi iertăm „pe cei care ne-au greşit nouă, ca să arătăm că Hristos cel Înviat din morţi înviază şi în viaţa noastră”.
„Vă dorim tuturor Sfinte Sărbători cu bucurie şi pace, armonie, ajutor şi să ne ajute Dumnezeu să fie pace în toată lumea şi să înceteze războiul din ţara vecină, din Ucraina, să avem în aceste zile o bunăvoinţă şi să arătăm în continuare ajutor celor care, din cauza războiului, şi-au părăsit ţara şi s-au refugiat în diferite ţări vecine şi la noi, în România, dar care doresc să se întoarcă acasă deîndată ce este posibil”, a transmis Patriarhul Daniel.
Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic „Pesah” al vechilor iudei, care înseamnă „trecere”. Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Autorităţile ucrainene au lansat un apel sâmbătă credincioşilor ortodocşi să urmărească slujba Învierii Domnului online şi să nu încalce restricţiile de circulaţie, de teama unor „provocări” în cursul ceremoniilor ocazionate de această sărbătoare religioasă care atrag de obicei o mulţime de participanţi, relatează France Presse.
La Kiev, primarul Vitali Klitschko a reamintit localnicilor că restricţiile de circulaţie sunt în vigoare sâmbătă, de la ora 23:00 până la 05:00, duminică.
„Respectaţi regulile de interdicţie a circulaţiei, sărbătoriţi în deplină siguranţă!”, a invitat el pe contul său Telegram, subliniind că slujba religioasă va fi transmisă online.
„Fără mulţimi! Nu trebuie să existe situaţii în care credincioşii se adună în jurul bisericii în mai multe rânduri”, a avertizat de asemenea pe Telegram Dmitro Lunin, guvernatorul regiunii Poltava, oraş situat la aproximativ 350 km sud-est de Kiev.
Toate regiunile ucrainene, inclusiv Liov (Lvov), în vestul ţării, aproape de frontiera cu Polonia, sunt plasate sub regim de restricţii de circulaţie. În regiunile din sudul şi estul ţării, cele mai vizate de lovituri ruseşti, restricţiile încep de la ora locală 19:00.
„Îi susţinem pe apărătorii Ucrainei şi rămânem acasă pentru siguranţa noastră a tuturor”, a declarat de asemenea pe Telegram adjunctul şefului preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko, invitându-i pe ucraineni „ca şi în anii trecuţi din cauza pandemiei” să urmărească slujba de Paşte la televizor.
În ajunul Paştelui ortodox, mii de persoane au asistat sâmbătă la ceremonia „luminii sfinte” în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, un ritual milenar care simbolizează eternitatea, potrivit France Presse.
Zeci de mii de credincioşi celebrau în fiecare an acest ritual până la începutul pandemiei de coronavirus, care a provocat o considerabilă reducere a numărului lor în ultimii doi ani.
Sâmbătă, credincioşi fără mască facială şi entuziaşti s-au adunat în sobra Biserică a Sfântului Mormânt, fiecare ţinând în mâini mănunchiuri de lumânări aprinse.
Acest riual milenar – simbol al eternităţii, păcii şi reînnoirii – este evenimentul cel mai sfânt în calendarul ortodox.
Potrivit tradiţiei creştine, Biserica Sfântului Mormânt este construită pe locul în care Iisus a fost crucificat, depus în mormânt şi a reînviat. Ea este administrată de şase biserici creştine.
Creştinii reprezentau peste 18% din populaţia Ţării Sfinte când a fost creat statul Israel în 1948, dar în prezent sunt sub 2%, în cea mai mare ortodocşi.