ANP şi Poliţia Capitalei au comunicat Tribunalului că „nu se ştie locul în care se află” Hayssam

Tribunalul Bucureşti a luat în discuţie, marţi, dosarul în care Omar Hayssam este acuzat de înşelăciune şi delapidare.

La începutul şedinţei de judecată a fost citit referatul cauzei, iar grefierul a anunţat că la dosar, în urma unor demersuri făcute luni de Tribunalul Bucureşti în vederea citării lui Omar Hayssam, prin intermediul ANP şi Poliţiei Capitalei, cele două instituţii au remis răspunsuri prin care arată că „nu se ştie locul în care se află” sirianul.

În acest context, avocaţii inculpaţilor au cerut amânarea judecării cauzei, pe motivul lipsei procedurii de citare cu Omar Hayssam.

Instanţa a stabilit două termene, respectiv unul în 31 iulie, când se va judeca propunerea de arestare făcută de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam şi a fratelui său în acest caz, iar un altul pe fond, în 9 septembrie.

Avocata lui Omar Hayssam, desemnată din oficiu, a fost amendată de instanţă cu 300 de lei, pentru că a lipsi de la termenul de judecată.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române, vineri dimineaţă, anunţa purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, precizând ulterior că acesta se află în arestul Poliţiei, fiind predat poliţiştilor la ora 6.40.

Ulterior, în aceeaşi zi, ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, declara că Omar Hayssam a fost dus în Arestul Poliţiei Capitalei, precizând că nu poate da amănunte privind operaţiunea de aducere în ţară a sirianului şi nici de unde a fost adus acesta.

Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) anunţa, vineri, că Hayssam a fost dus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă şi înşelăciune.

Omar Hayssam ar fi trebuit să fie adus, marţi, la Tribunalul Bucureşti, pentru judecarea unui dosar al său în care procurorii DIICOT îl acuză de înşelăciune şi delapidare.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au solicitat Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a lui Hayssam în acest dosar, iar cererea trebuia să fie judecată marţi.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, de cumnatul său, Mihai Nasture şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

Purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Nadina Spînu, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracţiunile de care este acuzat.

Spânu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare, din cauză că Hayssam nu a fost prezent şi nu a putut fi citat corespunzător. Ea a precizat că la termenul de marţi, când cel mai probabil şi Hayssam va fi prezent la proces, se va putea lua în discuţie această cerere.

Tribunalul Bucureşti a stabilit termenul de 23 iulie după ce în 17 iunie a amânat judecarea pentru lipsa de apărare în cazul lui Mohamad Omar.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.

Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

DNA a arătat, vineri, într-un răspuns trimis la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, că în cadrul procedurii de privatizare a fostei Întreprinderi de Piese Radio şi Semiconductori (IPRS) Băneasa au fost depuse mai multe înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a unei firme reprezentate de Omar Hayssam, actele fiind necesare pentru a participa la privatizarea IPRS Băneasa.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că România nu are cu Siria un Tratat de extrădare, aducerea în ţară a lui Omar Hayssam fiind însă o operaţiune legală, cu punerea în aplicare a unei decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Ulterior, premierul Victor Ponta a revenit asupra declaraţiei anterioare prin care arăta că România nu are cu Siria un Tratat de extrădare, precizând că între timp a fost informat de către presă şi a verificat, iar concluzia este că există un acord, aprobat în luna mai a anului trecut.

Ponta a mai declarat, tot vineri, că Hayssam a fost adus cu un avion militar.

În legătură cu acelaşi subiect, preşedintele Traian Băsescu a declarat ulterior că nu confirmă că Omar Hayssam a fost preluat din Siria, nici că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române şi nici că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare.

Şeful statului a mai spus, răspunzând unei întrebări privind locul de unde a fost adus Hayssam, că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, adăugând: „Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat…”.

Premierul Victor Ponta a afirmat, sâmbătă, că aducerea în ţară a lui Hayssam a fost o operaţiune avizată de Guvern şi derulată conform legilor româneşti, preşedintele Băsescu dorind probabil să arate că nu a fost autorizată doar de un stat străin.

Ponta a adăugat că el nu poate spune „poveşti cu Rambo care salvează oameni”.

„Operaţiunea de aducere în ţară a lui Omar Hayssam a fost în totalitate conform legilor României, autorizată şi aprobată de Guvern. Toate operaţiunile la care au participat reprezentanţi ai statului român au fost autorizate de Guvern, conform legii. Probabil că preşedintele a vrut să spună că nu a fost autorizaţie din partea unui stat străin”, a spus Ponta.

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat, duminică, la Câmpia Turzii, că aviaţia militară a transportat zilele trecute ajutoare umanitare pentru populaţia siriană şi, întrebat dacă Omar Hayssam a fost adus în ţară cu acel avion, Duşa a spus că „anumite informaţii sunt clasificate”.

Luni, preşedintele Traian Băsescu a declarat, răspunzând unei întrebări, că menţine „cu tărie” declaraţia privind operaţiunea neautorizată pentru preluarea lui Hayssam, adăugând: „Este declaraţia care ne trebuia”.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.