El a primit din partea preşedintelui János Ader mandatul să formeze un nou guvern. Viktor Orban va fi astfel prim-ministru pentru a cincea oară. În parlamentul constituit după alegerile legislative din 3 aprilie, partidul Fidesz condus de Orban a obţinut 135 din cele 199 de mandate, menţinându-şi majoritatea de două treimi.
”Toată lumea vede ce se întâmplă în Europa. Ne aşteaptă un deceniu de pericole. Există un război, preţurile cresc. Se dezvoltă o criză energetică” şi pandemia COVID-19 încă nu s-a terminat, a rezumat premierul ungar, promiţând că va forma un guvern ”capabil să apere Ungaria în perioada următoare”.
”Trebuie să rămânem în afara războiului (din Ucraina) şi să facem faţă provocărilor unei crize economice europene care începe, într-un mod prin care Ungaria să-şi poată menţine realizările”, a mai spus Orban, a cărui reînvestire este prevăzută pentru data de 2 mai.
La două zile după ce a câştigat alegerile din 3 aprilie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat iniţierea împotriva Ungariei a noului mecanism care permite suspendarea fondurilor europene pentru statele UE despre care executivul comunitar consideră că încalcă statul de drept. Invocând tot încălcarea statului de drept, Comisia Europeană nu a aprobat până în prezent PNRR-ul Ungariei, la fel procedând şi în cazul Poloniei.
Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria sunt criticate de Bruxelles pentru limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor şi contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional.