Ruşii se retrag din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei. Trupele ruse distrug un pod şi întrerup conexiunile către estul Ucrainei – Război în Ucraina, ziua 79

Ruşii se retrag din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, potrivit The New York Times. Armata rusă îşi concentrează eforturile ofensive pe obţinerea controlului total al unor localităţi din regiunea ucraineană Lugansk, printre care şi Rubijne, şi a distrus podul care face legătura cu oraşul Severodoneţk pentru a împiedica deplasările trupelor ucrainene, potrivit agenţiilor de presă ucrainene, citate vineri de agenţia EFE.
AGERPRES - vin, 13 mai 2022, 08:33
Ruşii se retrag din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei. Trupele ruse distrug un pod şi întrerup conexiunile către estul Ucrainei - Război în Ucraina, ziua 79

Trupele ruse distrug un pod şi întrerup conexiunile către estul Ucrainei

Armata rusă îşi concentrează eforturile ofensive pe obţinerea controlului total al unor localităţi din regiunea ucraineană Lugansk, printre care şi Rubijne, şi a distrus podul care face legătura cu oraşul Severodoneţk pentru a împiedica deplasările trupelor ucrainene, potrivit agenţiilor de presă ucrainene, citate vineri de agenţia EFE.

Despre aceste noi mişcări ale trupelor ruse a informat şeful administraţiei militare din regiunea Lugansk, Serhii Haidai, teritoriu pe care se află de asemenea autorităţi proruse după ce s-a autoproclamat republică independentă.

Progresele trupelor ruse din această regiune şi din cea învecinată Doneţk sunt favorizate şi de implicarea trupelor paramilitare proruse şi a miliţiilor cecene.

”Podul distrus, care a fost primul din regiunea Lugansk reconstruit după îndepărtarea invadatorilor ruşi în anul 2014, face să nu mai existe conexiunea de transport între Severodoneţk şi Rubijne”, a semnalat Serhii Haidai.

Potrivit agenţiilor locale, pe fronturile din Doneţk şi Lugansk ucrainenii au respins 18 atacuri inamice în ultimele 24 de ore, ceea ce oferă o idee asupra intensităţii ofensivei ruse.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, forţele ruse par să abandoneze eforturile pentru o încercuire largă a trupelor ucrainene de-a lungul liniei Izium-Slaviansk-Debalţevo, concentrându-se în schimb pe încercuiri mai superficiale la Severodoneţk şi Lisiceansk.

Trupele ruse par să controleze aproape complet oraşul Rubijne şi să fi cucerit oraşul Voevodovka, la nord de Severodoneţk, iar o ofensivă rusă asupra sau în jurul oraşului Severodoneţk ar putea fi lansată în zilele următoare. Succesul relativ al operaţiunilor ruseşti în această zonă, combinat cu eşecul înaintării dinspre Izium şi scăderea notabilă a energiei acestei încercări ofensive, sugerează că trupele ruse ar putea renunţa la axa Izium, conform evaluării ISW.

Potrivit CNN, câştigurile teritoriale ale trupelor ruse sunt modeste, dar după săptămâni de bombardamente intense liniile defensive ucrainene din est au început să se degradeze.

Armata rusă, ce are angajate în Ucraina mai puţin de 100 de grupuri tactice la nivel de batalion (fiecare unitate de acest fel având, conform diferitelor surse, între 700 şi 1000 de militari), îşi suplimentează forţele pentru a încerca să ocupe complet provinciile Doneţk şi Lugansk.

În acest timp trupele ucrainene încearcă să le respingă pe cele ruse, să izoleze unităţile acestora şi să perturbe cu atacuri de artilerie ruta de aprovizionare a armatei ruse dinspre oraşul rus Belgorod, atacuri favorizate acum de progresele făcute de trupele ucrainene în contraofensiva din zona oraşului Harkov.

De asemenea, frontierele naturale create de râul Doneţ complică operaţiunile ambelor tabere. Acest râu şerpuit formează mlaştini şi câmpuri inundate, deci un coşmar pentru orice asalt militar. Ruşii au încercat fără succes şi cu preţul unor pierderi grele să amplaseze mai multe pontoane pentru a traversa râul în vederea încercuirii trupelor ucrainene. Imagini din satelit arată cel puţin trei astfel de pontoane distruse săptămâna aceasta de trupele ucrainene şi de asemenea tancuri şi alte vehicule militare ruse distruse acolo. O încercare de trecere a râului de către trupele ruse pare totuşi să fi reuşit, dar nu este clar câte trupe şi echipamente au putut fi deplasate astfel.

Având în vedere situaţia de pe teren, puţini se aşteaptă la vreun progres spectaculos a vreuneia dintre tabere în lunile următoare şi un război de uzură pare mai probabil în timp ce armele furnizate Ucrainei de SUA şi de alte state pot schimba raportul de forţe pe câmpul de luptă, scrie CNN

Ucraina va lupta pentru Insula Şerpilor „cât va fi necesar”, dă asigurări şeful serviciilor de informaţii al armatei ucrainene

Ucraina va lupta pentru controlul asupra Insulei Şerpilor din Marea Neagră „cât va fi necesar”, a declarat vineri şeful serviciilor de informaţii al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, informează Reuters.

„Oricine controlează insula poate în orice moment să blocheze deplasarea de nave civile din toate direcţiile spre sudul Ucrainei”, a spus Kirilo Budanov într-o intervenţie televizată.

Reluarea luptelor în ultimele zile în jurul Insulei Şerpilor ar putea deveni o bătălie pentru control asupra coastei de vest a Mării Negre, potrivit unor oficiali din domeniul apărării, în condiţiile în care forţele ruse luptă pentru a avansa spre nordul şi estul Ucrainei.

Joi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, a declarat că Rusia încearcă să-şi sporească prezenţa militară în Insula Şerpilor pentru a bloca comunicaţiile maritime ale Ucrainei.

Ministerul Apărării rus declarase anterior că a reuşit să dejoace planurile ucrainene privind recucerirea Insulei Şerpilor în ajunul zilei de 9 mai, dată la care Rusia a marcat ziua victoriei împotriva Germaniei naziste, provocându-i pierderi grele, conform media de stat ruse.

Ucraina a anunţat la rândul său succese repurtate în zona insulei, postând videoclipuri cu distrugerea de tehnică militară rusă, corvete şi instalaţii terestre.

Ruşii se retrag din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei (NYT)

Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile, relatează vineri cotidianul american The New York Times, preluat de EFE.

Ziarul, care citează surse oficiale ucrainene şi ale aliaţilor occidentali, dă asigurări că ruşii au pierdut teren în această regiune care se învecinează cu Donbasul, unde se află autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk, ambele recunoscute de Moscova.

De altfel, armata rusă caută să controleze Harkovul pentru a-şi putea asigura succesul ofensivei pe care a lansat-o în aceste două regiuni proruse.

Dacă această stare de fapt se va confirma, atunci ar reprezenta unul „dintre cele mai mari eşecuri suferite de Rusia de la retragerea sa din Kiev, luna trecută”.

Autorităţile ucrainene cred că acum Kremlinul îşi va redirecţiona cel mai probabil trupele către sud-est, unde se pare că îşi consolidează forţele în Izium, oraş pe care l-au capturat luna trecută.

Izium, aflat la două ore distanţă spre sud-est de Harkov, s-a transformat într-un centru de operaţiuni crucial pentru Rusia care s-ar părea că obţine rezultate în regiunea estică Donbas, unde luptele au fost implacabile şi forţele Moscovei sunt ajutate de grupări paramilitare proruse.

În ultimele săptămâni, Rusia a încercat să stabilească un coridor care să permită trupelor sale să se deplaseze din estul Ucrainei către peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în 2014. Pentru aceasta, trupele ruse şi-au dublat eforturile în ofensiva din Donbas şi încearcă să preia controlul total al oraşului-port Mariupol, unde mai rezistă câteva sute de militari ucraineni, în marea lor majoritate din regimentul Azov, baricadaţi în subteranele oţelăriei Azovstal.

Rusia va apăra „independenţa şi suveranitatea republicii populare Lugansk”, declară Putin într-un mesaj de felicitare

Preşedintele rus Vladimir Putin a felicitat joi autointitulata republică populară Lugansk (RPL) pentru cea de-a opta „aniversare a declaraţiei de independenţă” şi l-a asigurat pe liderul separatist prorus al acestei regiuni din estul Ucrainei, Leonid Pasecinik, că Rusia va apăra „suveranitatea” acestui teritoriu, recunoscut numai de Moscova, transmite EFE.

„Cetăţenii RPL sărbătoresc astăzi (joi – n.r.) această aniversare în condiţii dificile, apărându-şi patria cu arma-n mână. Sunt sigur că, în colaborare cu forţele noastre, vom apăra independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a republicii”, a susţinut Putin în scrisoarea sa de felicitare.

Liderul de la Kremlin a apreciat că acordul de pace, cooperare şi ajutor reciproc între Rusia şi aşa-zisa RPL, semnat la 21 februarie, după ce Moscova a recunoscut unilateral „republicile” proruse Lugansk şi Doneţk, „va servi drept bază sigură pentru întărirea legăturilor de frăţie şi alianţă între ţările noastre”.

„Primiţi sincerele noastre felicitări cu ocazia Zilei republicii populare Lugansk. Vă doresc sincer sănătate şi succese, iar tuturor locuitorilor din Lugansk, (le doresc să dea dovadă de) vitejie, curaj şi tenacitate în lupta lor pentru un viitor în pace şi securitate”, a continuat Putin.

Autoproclamata republică populară Lugansk şi-a declarat „independenţa” la 12 mai 2014, la o zi după „republica populară” Doneţk, după dezacorduri faţă de protestele proeuropene care aveau loc la Kiev şi care au dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

Ambele „republici” au fost recunoscute de Rusia cu doar trei zile înainte ca Moscova să lanseze invazia împotriva Ucrainei vecine.

„Unitate foarte puternică” a G7 pentru a susţine Ucraina „până la victorie”, asigură şeful diplomaţiei franceze

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a salutat vineri „unitatea foarte puternică” a ţărilor din G7 pentru susţinerea luptei Ucrainei în faţa Rusiei, „până la victorie”, informează AFP.

Miniştrii de externe ai ţărilor din G7, reuniţi în Germania până sâmbătă, la Wangels, pe malul Mării Baltice, i-au invitat de asemenea să participe la discuţii pe omologii lor ucrainean şi moldovean.

„Aceasta se înscrie într-o unitate foarte puternică a membrilor G7 pentru a continua în timp să sprijine lupta Ucrainei pentru suveranitatea sa, până la victorie”, a declarat Le Drian. „Noi nu suntem în război împotriva Rusiei, Rusia este în război împotriva Ucrainei: există un agresor şi un agresat şi noi îl susţinem pe cel agresat”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze.

Reuniunea miniştrilor de externe din G7, grupul celor mai industrializate state, se desfăşoară vineri şi sâmbătă în Germania, în contextul în care războiul dintre Rusia şi Ucraina ameninţă securitatea globală.

Regatul Unit cere „mai multe arme” pentru Ucraina şi sancţiuni împotriva Rusiei

Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a pledat vineri pentru ca „mai multe arme” să fie livrate Ucrainei pentru a face faţă Rusiei, împotriva căreia a cerut totodată introducerea de noi sancţiuni, informează AFP şi Reuters.

„Este foarte important în acest moment să menţinem presiunea asupra lui Vladimir Putin, furnizând mai multe arme Ucrainei şi sporind sancţiunile” împotriva Kremlinului, a afirmat Liz Truss în timpul unei reuniuni a G7 la Wangels, landul Schleswig-Holstein, din nordul Germaniei.

Reuniunea miniştrilor de externe din G7, grupul celor mai industrializate state, se desfăşoară vineri şi sâmbătă în Germania, în contextul în care războiul dintre Rusia şi Ucraina ameninţă securitatea globală.

Dintre miniştrii de externe ai G7 – Marea Britanie, Canada, Germania, Italia, Franţa, Japonia şi SUA – nu va fi prezent la reuniune secretarul de stat american Antony Blinken, abia ieşit din izolare din cauza infectării cu coronavirus.

Armata Ucrainei anunţă că apără sudul ţării cu lansarea a peste 100 de atacuri asupra poziţiilor ruse

Armata Ucrainei încearcă să apere sudul ţării, bombardat masiv de forţele Rusiei, iar în acest sens, în ultimele 24 de ore, unităţi de rachete, artilerie şi avioane ale Kievului au lansat peste 100 de atacuri împotriva poziţiilor ruse, a informat vineri Comandamentul Operativ Sud al Ucrainei, transmite EFE.

Potrivit buletinului de război difuzat de agenţiile locale ucrainene, ruşii au pierdut în ultimele 24 de ore 57 de militari, şase vehicule blindate şi trei motorizate pe frontul sudic.

În regiunea ocupată Herson (sud), comandamentul militar ucrainean a acuzat că ruşii vor să întindă „o capcană legislativă, prin convocarea unui pseudo-referendum pentru includerea acestei zone în Federaţia Rusă”.

Totuşi, potrivit ucrainenilor, „steagurile ucrainene sunt vizibile pe toate străzile din Herson, ca dovadă că populaţia nu acceptă simbolurile, puterea şi stilul de viaţă impuse de duşman”.

Între timp, în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), la est de oraşul-port Odesa, forţele ruse au continuat să bombardeze instalaţii industriale, infrastructura urbană şi suburbană cu artilerie şi lansatoare de rachete.

Prin aceasta, „duşmanul vrea să pună presiune psihologică pe civili, încercând să-i oblige să accepte noul sistem (politic şi administrativ) impus de ruşi”, potrivit buletinului de război.

În regiunea de coastă Odesa, situată în nord-vestul Mării Negre, ruşii continuă să destabilizeze situaţia cu atacuri pentru a crea un coridor terestru din provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi regiunea separatistă vecină Transnistria, din Republica Moldova.

Potrivit ucrainenilor, grupul naval rus în Marea Neagră constă în prezent din patru nave şi două submarine care transportă peste 30 de rachete de croazieră Kalibr.

Manevre ale Flotei ruse din Marea Baltică pentru a studia potenţialul naval al NATO în regiune

Flota rusă în Marea Baltică a început joi manevre navale pentru a studia capacităţile NATO în această regiune chiar în ziua în care Finlanda şi-a anunţat decizia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, transmite EFE.

Oficialii ruşi se vor familiariza cu „particularităţile” situaţiei geopolitice în zona de responsabilitate a flotei şi cu „componenţa, organizarea, amplasarea şi capacitatea de luptă a forţelor navale din ţările membre ale NATO”.

La manevrele tactice participă aproape o sută de oficiali şi peste 50 de nave ale marinei ruse, potrivit unui comunicat difuzat de Flota rusă din Marea Baltică.

„Sunt studiate diferite variante de folosire a grupurilor navale din Marea Baltică”, menţionează comunicatul.

Flota Mării Baltice, cu baza în porturile Baltiisk şi Kronstadt, a organizat exerciţii de tir şi în apropiere de Kaliningrad, exclavă rusă la Marea Baltică.

Finlanda şi-a anunţat joi decizia de a adera la NATO, integrare care ar putea fi oficializată la summitul aliaţilor de la Madrid din vara aceasta. Naţiunea scandinavă, la fel ca Suedia, care aspiră la rândul ei să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are ieşire la Marea Baltică.

Rusia, care are o frontieră comună de circa 1.300 de kilometri cu ţara scandinavă, a avertizat Helsinki cu măsuri „tehnico-militare” în cazul în care Finlanda îşi va duce planul la bun sfârşit şi va adera la NATO.

UNHCR: Peste 6 milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la începutul invaziei ruse

Până în data de 11 mai, 6.029.705 ucraineni au căutat refugiu iniţial în ţările limitrofe, înainte de a-şi continua de cele mai multe ori periplul, potrivit site-ului dedicat al UNHCR.

Polonia găzduieşte de departe cel mai mare număr de refugiaţi: 3.272.943 la 11 mai.

Femeile şi copiii reprezintă 90% dintre aceşti refugiaţi, bărbaţii între 18 şi 60 de ani, care ar putea fi mobilizaţi, neavând dreptul să plece din Ucraina. Fluxul zilnic de refugiaţi s-a redus în mod considerabil de la începutul ostilităţilor.

În luna martie, erau aproape 3,4 milioane de ucraineni fugiţi din ţara lor, adesea în mare grabă şi având asupra lor puţine lucruri personale.

În aprilie, erau cu 1,5 milioane mai mulţi cei care au ales să fugă de lupte şi de violenţe. De la începutul lunii, aproape 493.000 de ucraineni au traversat frontiera pentru a găsi refugiu în altă ţară.

Potrivit estimărilor ONU publicate la sfârşitul lui aprilie, circa 8,3 milioane de persoane ar putea fugi anul acesta din Ucraina.

La aceşti refugiaţi se adaugă circa 8 milioane de strămutaţi în interiorul Ucrainei, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Înainte de invazia rusă, Ucraina avea o populaţie de circa 37 de milioane de persoane, în regiunile aflate sub controlul guvernului său. Această cifră exclude provincia ucraineană Crimeea (sud), anexată ilegal de Rusia în 2014, şi regiunile din est controlate de separatişti proruşi.

SUA acuză Moscova că a ”transferat cu forţa” în Rusia ”mai multe mii” de ucraineni

Statele Unite au acuzat joi armata rusă că a transferat cu forţa „mai multe mii” de ucraineni în Rusia de la începutul războiului la sfârşitul lui februarie, adesea prin „lagăre de filtrare” unde sunt supuşi unui tratament „brutal”, notează AFP.

Kievul a avansat numărul de 1,2 milioane de persoane deportate de Moscova în Rusia. Autorităţile ucrainene denunţă şi existenţa unor „lagăre de filtrare” ruse, frecvent în teritoriile controlate de Rusia din estul Ucrainei, prin care trec aceşti „deportaţi”.

„Statele Unite estimează că forţele ruse au transferat cel puţin câteva mii de ucraineni în aceste +lagăre de filtrare+ şi au evacuat încă cel puţin alte câteva zeci de mii în Rusia sau teritorii controlate de Rusia, uneori fără a le spune celor evacuaţi care era destinaţia lor finală”, a declarat joi ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.

„Fie şi numai din Mariupol”, un oraş-port strategic în prezent controlat practic de Rusia, „estimăm că forţele ruse au strămutat cu forţa câteva mii de civili pe teritoriul rus”, a adăugat el într-un discurs ţinut la Viena, potrivit transcrierii publicate de Departamentul de Stat american.

Diplomatul s-a referit la mărturii despre „interogatoriile brutale”, însoţite de „tortură”, suferite în aceste „lagăre de filtrare”, menite să identifice orice persoană cu „cea mai mică loialitate faţă de Ucraina”.

„Există multe relatări despre confiscarea telefoanelor mobile ale deţinuţilor”, chiar a paşapoartelor acestora, „parole obţinute sub constrângere, reţele sociale şi mesagerii verificate amănunţit în căutarea oricărui semn de opoziţie faţă de războiul barbar purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, a detaliat el.

„Potrivit acestor informaţii, cei consideraţi pro-Ucraina sunt transferaţi în aşa-numita +Republică Populară Doneţk+”, controlată de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, „unde se confruntă cu o soartă sumbră”, a denunţat în continuare ambasadorul Carpenter.

„Aceste acte constituie crime de război”, a protestat el. „Rusia ştie bine” că astfel de „deplasări forţate” sunt „contrare dreptului umanitar internaţional”, a insistat Michael Carpenter.

Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, „mai mult de 1,19 milioane” de ucraineni, „inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă”.

Germania nu este de acord cu furnizarea de avioane de luptă occidentale Ucrainei, susţine ministrul de externe

Ministrul german de externe Annalena Baerbock şi-a exprimat joi rezervele privind cererea Ucrainei de a fi aprovizionată cu avioane de luptă occidentale la începutul reuniunii miniştrilor de externe din statele G7 din localitatea Wangels, de pe coasta nordică a Germaniei, relatează dpa.

Annalena Baerbock a trimis la respingerea de către statele occidentale a apelului Ucrainei de instituire a unei zone de interdicţie aeriană deasupra ţării. Ea a adăugat că „am adoptat de asemenea o poziţie clară” în privinţa furnizării de materiale pentru avioane.

Şefa diplomaţiei germane a spus că în timpul vizitei ei la Kiev de marţi a „vorbit despre cum putem sprijini Ucraina, în special cu lucruri care ţin de rezilienţa lor, de capacitatea lor de a se apăra, fără a contribui la o situaţie în care NATO să devină participant în acest război”.

Ministrul ucrainean Dmitro Kuleba a fost invitat să se alăture discuţiilor vineri. Cu prilejul unei vizite recente în Germania, el a cerut ca ţării sale să-i fie furnizate avioane de luptă moderne şi sisteme de apărare anti-rachetă. Potrivit AFP, la discuţii urmează să participe şi ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

Annalena Baerbock a mai spus cu acest prilej că ţările cele mai defavorizate trebuie să fie protejate de repercusiunile războiului din Ucraina, relatează AFP.

„Fiind ţările cele mai industrializate, avem o responsabilitate specială”, a estimat Annalena Baerbock la începutul reuniunii care durează până sâmbătă.

Miniştrii vor discuta în special despre mijloacele „de a debloca blocada cerealelor” provocată de Rusia.

„2,5 milioane de tone de cereale sunt în prezent blocate în special în portul ucrainean Odesa, reprezentând provizii alimentare pentru un milion de persoane în lume”, a spus şefa diplomaţiei germane.

„Ţările africane şi din Orientul Mijlociu au nevoie de aceste cereale de urgenţă”, a adăugat ea, precizând că „această criză alimentară este agravată şi mai mult de efectele schimbărilor climatice la nivel mondial”.

„Bineînţeles, vom discuta despre continuarea susţinerii noastre pentru Ucraina, dar şi despre cum le putem veni în ajutor celor mai săraci în această situaţie”, a spus ea,

Te-ar mai putea interesa și
MET a cumpărat Comax France SAS
MET a cumpărat Comax France SAS
Grupul energetic MET a achiziţionat o participaţie de 100% la Comax France SAS (Comax), proprietar, operator şi dezvoltator de sisteme combinate de energie termică şi electrică (CHP) şi......
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va discuta luni despre cele mai recente evoluţii din războiul Rusia-Ucraina cu ...
Cristian Buşoi, despre conducerea PNL: Există argumente extrem de puternice în favoarea lui Ilie Bolojan
Cristian Buşoi, despre conducerea PNL: Există argumente extrem de puternice în favoarea lui Ilie Bolojan
Liberalul Cristian Buşoi a declarat luni că există argumente "extrem de puternice" în favoarea lui Ilie Bolojan pentru ...
ROBOR a urcat la 5,81% pe an
ROBOR a urcat la 5,81% pe an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, ...