Legea privind înlocuirea kunei cu euro de la 1 ianaurie 2023 a fost aprobată graţie voturilor pentru a 117 parlamentari, faţă de 13 voturi contra şi o abţinere.
Amendamentele depuse de partidele de dreapta, potrivit cărora momentul actual nu este unul adecvat pentru trecerea la euro iar această tranziţie nu va face decât să majoreze sărăcia şi inflaţia, au fost respinse.
Conform legii adoptate vineri, preţurile vor trebui afişate în ambele monede, începând din septembrie, iar atât kuna cât şi moneda euro vor putea fi utilizate în paralel pe parcursul anului următor.
Guvernul de la Zagreb susţine că adoptarea monedei euro va elimina riscurile valutare, va îmbunătăţi ratingul suveran al Croaţiei şi va deschide calea pentru mai multe investiţii.
Principala provocare pentru Guvernul croat şi Banca Naţională va fi ţinerea sub control a inflaţiei şi a cheltuielilor bugetare pentru a satisface criteriile nominale pentru ţările din zona euro.
Pe lângă îndeplinirea ţintelor referitorare la datoria publică, finanţele guvernamentale şi cursul de schimb, ţările candidate la zone euro trebuie să ţină inflaţia la mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste inflaţia medie din cele trei state euro cu cea mai redusă inflaţie. Guvernatorul Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic, spune că acest lucru este realizabil.
Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.
Sursa foto: Pixabay.com