Şeful serviciilor secrete ucrainene, general-maiorul Kyrylo Budanov, a estimat că războiul va atinge un punct de cotitură la jumătatea lunii august şi se va termina până la sfârşitul anului. El a prezis cu corect inclusiv momentul invaziei ruse în Ucraina. Într-un interviu exclusiv pentru Sky News, generalul-maior Kyrylo Budanov a mai spus că o lovitură de stat pentru înlăturarea lui Vladimir Putin este deja în curs în Rusia, iar liderul rus este grav bolnav de cancer, relatează News.ro.
„Ca urmare, vom reinstala puterea ucraineană în toate teritoriile pe care le-am pierdut, inclusiv Donbas şi Crimeea”, susţine el.
Tactica Rusiei nu s-a schimbat, în ciuda deplasării acesteia către est, spune Budanov, iar Rusia suferă pierderi uriaşe.
El a spus că nu a fost surprins de eşecurile Rusiei în război.
„Ştim totul despre inamicul nostru. Ştim despre planurile lor aproape pe măsură ce sunt făcute”, afirmă oficialul ucrainean, adăugând că „Europa vede Rusia ca pe o mare ameninţare”, se teme de agresiunea ei.
„Ne luptăm cu Rusia de opt ani şi putem spune că această putere rusă foarte mediatizată este un mit”, dă el asigurări.
Forţele ruse au fost respinse aproape până la graniţa din jurul Harkovului, spune el, iar un atac recent asupra forţelor aflate mai la sud care încercau să traverseze Siverskyy Doneţ a provocat pagube considerabile.
Generalul Budanov a mai declarat pentru Sky News că înfrângerea în Ucraina va duce la înlăturarea liderului rus şi la dezintegrarea ţării.
„Va duce în cele din urmă la schimbarea conducerii Federaţiei Ruse. Acest proces a fost deja lansat şi merge în această direcţie”, a susţinut el, transmite News.ro.
Întrebat dacă înseamnă că o lovitură de stat este în curs, Budanov a răspuns afirmativ.
El a susţinut şi că Volodimir Putin se află într-o „stare psihică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”, având cancer, dar şi alte afecţiuni.
Primarul oraşului Harkov, Ihor Terekhov, a declarat pentru BBC că ruşii s-au retras din zona oraşului Harkov în direcţia graniţei cu Rusia, relatează News.ro.
El spune că trupele ruse au reuşit să intre o singură dată într-o mică parte din oraşul cheie de la nord-est şi că nu se mai aflau acolo de multă vreme.
„Ruşii bombardau în mod constant Harkovul pentru că stăteau foarte aproape de oraş. Şi, datorită eforturilor de apărare teritorială a Harkovului şi ale Forţelor Armate ucrainene, ruşii s-au retras departe de zona oraşului în direcţia graniţei cu Rusia”, a declarat el.
„Acum este linişte la Harkov şi oamenii se întorc treptat în oraş. Oferim aprovizionare cu apă, gaz şi electricitate tuturor cetăţenilor. Cu toate acestea, din păcate, multe clădiri rezidenţiale sunt distruse sau deteriorate. Deci, în viitor vom avea nevoie de o reconstrucţie uriaşă.
„În ultimele cinci zile nu au mai fost bombardamente în oraş. A existat o singură încercare din partea ruşilor de a lovi oraşul cu o rachetă, lângă aeroportul Harkov, dar racheta a fost eliminată de apărarea antiaeriană a Ucrainei”.
Moscova va lua măsuri de precauţie corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de frontierele Rusiei, a declarat sâmbătă viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko, relatează Agerpres.
Agenţiile de presă ruse, preluate de Reuters, citează avertismentul lui Gruşko: „Va fi necesar să reacţionăm (…) luând măsuri de precauţie adecvate care să asigure viabilitatea descurajării”.
Oficialul a susţinut că Rusia nu are intenţii ostile faţă de Finlanda şi Suedia şi nu consideră că există motive „reale” pentru aderarea acestor ţări la NATO.
El a reluat şi declaraţia anterioară a Kremlinului, conform căreia reacţia Rusiei la o eventuală extindere a NATO va depinde de apropierea forţelor militare aliate şi de infrastructurile desfăşurat.
Reuters arată că intenţia Finlandei de a adera la NATO, anunţată joi, şi probabilitatea ca Suedia să facă acelaşi pas ar extinde Alianţa Nord-Atlantică – exact ceea ce preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să împiedice, prin invadarea Ucrainei.
Anna Kuzneţova, vicepreşedinte a Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a vizitat regiunea ucraineană Herson, aflată sub ocupaţie rusă, informează sâmbătă agenţia de presă RIA, preluată de Reuters, fără a preciza când a avut loc evenimentul, relatează Agerpres.
Deputata a discutat despre necesităţile de asistenţă socială şi medicală ale populaţiei locale, aprovizionarea cu alimente şi produse pentru copii, arată sursa citată.
„Suntem gata să acordăm orice fel de asistenţă”, a spus Kuzneţova, mamă a şapte copii, căsătorită cu un preot ortodox.
Reuters reaminteşte că au mai existat câteva ştiri confirmate despre vizite ale unor înalţi oficiali ruşi în zone ocupate din Ucraina, de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie.
Rusia a anunţat în aprilie că deţine controlul asupra întregii regiuni Herson, care ar putea fi anexată. Kremlinul afirmă că populaţia va fi cea care decide dacă doreşte aderarea la Rusia; au avut loc şi câteva proteste locale împotriva ocupaţiei ruse. Oraşul Herson este un port important la Marea Neagră, iar regiunea constituie o parte a legăturii terestre între peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile separatiste din estul Ucrainei.
Moscova susţine că războiul, denumit oficial „operaţiune militară specială”, este necesar pentru dezarmarea şi „de-nazificarea” Ucrainei şi pentru a proteja populaţia rusofonă de „fascişti”. Kievul şi Occidentul resping această justificare, considerând că este un pretext pentru agresiune.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a recâştigat vineri controlul asupra a şase localităţi ocupate de forţele ruse şi asupra a 1.015 de la începutul conflictului, în februarie. El a susţinut că Rusia a pierdut 27.000 de soldaţi, mulţi dintre ei tineri recruţi, precum şi peste 3.000 de tancuri, vehicule blindate şi vehicule militare convenţionale, precum şi drone şi elicoptere. Zelenski a afirmat că nimeni nu poate estima cât va dura războiul, relatează News.Ro.
El a susţinut că peste 27.000 de soldaţi ruşi au murit, majoritatea tineri recruţi, şi că peste 3.000 de vehicule militare au fost distruse.
Subliniind că nimeni nu poate estima cât va dura războiul, Zelenki a precizat că ucrainenii acţionează pentru a-l scurta, dar că acest lucru nu depinde doar de poporul ucrainean. care a făcut maximum posibil, ci şi de statele partenere.
„Fiecare zi de război este o creştere a ameninţărilor la nivel global, este o nouă oportunitate pentru Rusia de a provoca instabilitate şi în alte zone ale lumii, nu doar în Europa”, a declarat Volodimir Zelenski.
„Bărbaţii şi femeile din Ucraina îşi dau viaţa pentru ca toată lumea să poată trăi în libertate. Subliniez: toată lumea, mai ales în acele ţări care îşi găsesc timp să polemizeze în loc să investească cît de mult posibil în ajutoare. Este necesară o mai mare presiune asupra Rusiei”, a afirmat preşedintele Ucrainean, citat de News.ro.
‘Continuăm să reconstituim teritoriile libere ale Ucrainei. Până astăzi, 1.015 localităţi au fost eliberate, adică încă şase în ultimele 24 de ore”, a spus el în obişnuitul său discurs zilnic.
Nu este clar exact cât teritoriu reprezintă acele aşezări. Zelenski a subliniat şi alte realizări ale armatei ucrainene în acele zone.
„Refacem acolo alimentarea cu energie electrică, cu apă, comunicaţii, transport, servicii sociale”, a spus el.
„Desigur, ne amintim fiecare oraş şi fiecare comunitate care este încă sub ocupaţie. Herson, Melitopol, Berdyansk, Enerhodar, Mariupol şi toate oraşele din Donbas”, a adăugat preşedintele ucrainean.
El a mai afirmat că „eliberarea treptată a regiunii Harkov” demonstrează că Ucraina „nu va lăsa pe nimeni în mâinile inamicului”.