Oficial american anunță: Rușii au blocat efectiv zona de nord a Mării Negre. Securitatea alimentară a lumii e în pericol. Situația extrem de dificilă pentru orașul Severodoneţk, trupele ruse au ajuns la periferia sa – Război în Ucraina-ziua 91

Ucraina a denunţat miercuri instaurarea unei proceduri speciale de către Moscova care simplifică acordarea de paşapoarte ruseşti ucrainenilor din regiunile ocupate de trupele ruse. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut comunităţii internaţionale miercuri, în cadrul Forumului economic de la Davos, "să ucidă exporturile ruseşti". Luptele cu forţele ruse au ajuns la periferia Severodoneţk, oraş din estul Ucrainei. Roman Petrenko, procurorul districtului Şevcenkovski din Harkov, desfăşoară o anchetă pentru crime de război în Parcul Gorki din acest oraş, parc considerat unul dintre cele mai frumoase din ţară. Rusia a reușit să insitutie o blocadă efectivă în zona de Nord a Mării Negre, fapt care pune în pericol securitatea alimentară a lumii, în condițiile în care Ucraina este unul dintre marii exportatori de alimente, iar calea maritimă este crucială pentru activitatea economică, apreciază un oficial american. Rusia susţine, totuşi, că este gata să asigure un coridor umanitar pentru ca navele care transportă produse alimentare să poată pleca din Ucraina.
Ion Dobreanu - mie, 25 mai 2022, 08:36
Oficial american anunță: Rușii au blocat efectiv zona de nord a Mării Negre. Securitatea alimentară a lumii e în pericol. Situația extrem de dificilă pentru orașul Severodoneţk, trupele ruse au ajuns la periferia sa - Război în Ucraina-ziua 91

Moscova impune o procedură simplificată pentru acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Herson şi Zaporojie

Ucraina a denunţat miercuri instaurarea unei proceduri speciale de către Moscova care simplifică acordarea de paşapoarte ruseşti ucrainenilor din regiunile ocupate de trupele ruse, calificând aceasta drept o „încălcare flagrantă” a integrităţii sale teritoriale, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Acordarea forţată de paşapoarte ucrainenilor din Herson şi Zaporojie este o nouă dovadă a obiectivului criminal al războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat.

Prin această decizie a preşedintelui rus, Moscova urmăreşte, potrivit MAE ucrainean, „confiscarea teritoriilor ucrainene pentru ocuparea lor şi integrarea lor în domeniul juridic, politic şi economic” al Federaţiei Ruse.

Regiunea Herson a fost cucerită integral de armata rusă după lansarea invaziei ruse în 24 februarie, în timp ce cea din Zaporojie este doar parţial controlată de Moscova.

Rezidenţii din aceste teritorii ocupate sunt vizaţi de „procedura simplificată” instituită de preşedintele rus Vladimir Putin printr-un decret miercuri.

Ministerul ucrainean de Externe a apreciat că această măsură „deschide calea obligării locuitorilor din teritoriile ocupate temporar de armata rusă să obţină cetăţenia rusă”.

Kievul a estimat că o astfel de măsură reprezintă o „încălcare flagrantă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei” şi a „normelor şi principiilor dreptului internaţional”.

„Decretul prezidenţial rus este nul din punct de vedere juridic şi nu va avea consecinţe” asupra „apartenenţei locuitorilor din teritoriile temporar ocupate de Rusia la cetăţenia ucraineană”, potrivit MAE de la Kiev.

Decretul lui Putin extinde decizia pe baza căreia paşapoarte ruseşti au fost distribuite locuitorilor din regiunile Doneţk şi Lugansk, ocupate de ruşi, în regiunile Zaporojie şi Herson. Documentul intră în vigoare de la data semnării lui, adică din 25 mai, potrivit media ucrainene.

Până în iunie 2021, peste 630.000 de persoane din regiunile Lugansk şi Doneţk, aflate sub controlul miliţiilor separatiste dirijate de Moscova, primiseră paşapoarte ruseşti, potrivit autorităţilor ucrainene. De altfel, cu câteva zile înaintea declanşării războiului împotriva Ucrainei, Rusia recunoscuse independenţa aşa-ziselor ‘republici populare’ Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Kuleba a cerut la Davos uciderea exporturilor rusești

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut comunităţii internaţionale miercuri, în cadrul Forumului economic de la Davos, „să ucidă exporturile ruseşti” pentru a grăbi sfârşitul războiului în Ucraina, relatează France Presse, citată de Agerpres. forumul de la Davos, Kuleba Davos, Kuleba exporturi Rusia

„Mesajul meu este foarte simplu: ucideţi exporturile ruseşti, cu excepţia anumitor produse critice de care lumea are nevoie”, a declarat Kuleba la Davos, apreciind că Moscova trebuie să înceteze „să câştige bani şi să îi investească într-o maşină de război care ucide, violează şi torturează ucraineni”.

El a cerut de asemenea operatorilor maritimi să înceteze să mai transporte petrol rusesc.

„Există două moduri de a aborda sancţiunile. Primul constă în a spune: ‘noi ne vom concentra asupra petrolului şi vom căuta mijloace de a opri cumpărarea petrolului rusesc'”, a spus Kuleba.

Dar „există şi un alt mijloc. De exemplu, cea mai mare parte a petrolului rusesc vândut pe piaţa mondială este transportată pe cale maritimă”, a continuat el, apreciind că acei care continuă să o facă, „indiferent unde în lume”, trebuie să se „confrunte cu probleme”.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat miercuri că rămâne „încrezător” că se va ajunge la un acord asupra unui embargo al UE asupra petrolului rusesc până la începutul lucrărilor Consiliului European luni, în pofida blocajului Ungariei, foarte dependentă de hidrocarburile ruseşti.

Kuleba a denunţat de altfel „şantajul” rusesc privind cererea Moscovei de ridicare a sancţiunilor care vizează Rusia din cauza războiului în Ucraina pentru evitarea unei crize alimentare mondiale.

„Este un şantaj pe faţă. Nu se poate găsi un exemplu mai clar de şantaj în relaţiile internaţionale. Dacă cineva îl acceptă, atunci această persoană are o problemă”, a apreciat ministrul ucrainean.

Un înalt diplomat rus ceruse anterior miercuri ridicarea sancţiunilor instituite la adresa Rusiei drept condiţie pentru a evita criza alimentară mondială care se profilează de fapt ca o consecinţă a invaziei ruse în Ucraina.

Orașul Severodoneţk se află într-o situație extrem de dificilă. Luptele se dau deja la periferia sa

Luptele cu forţele ruse au ajuns la periferia Severodoneţk, oraş din estul Ucrainei, unde situaţia este „extrem de dificilă”, a anunţat miercuri guvernatorul ucrainean al regiunii, Serhii Gaidai, citat de AFP, în timp ce miliţiile proruse din autoproclamata ‘republică populară’ Lugansk, care luptă împreună cu armata rusă în regiunea Donbas, s-au grăbit să anunţe că oraşul Severodoneţk a fost încercuit „operaţional”, potrivit EFE, care citează Interfax.

„Trupele ruse au avansat într-atât de aproape încât pot trage cu mortiere” asupra Severodoneţk, a indicat Gaidai pe contul său Telegram, adăugând că oraşul „este pe cale de a fi pur şi simplu distrus”.

Responsabilul ucrainean a acuzat armata rusă de bombardarea „constantă” a oraşului cu ajutorul lansatoarelor de rachete multiple Smerci şi Tornado. Potrivit acestuia, atacurile vizează, între altele, uzina Azot, unde în buncărele antiaeriene s-au refugiat civili.

„Situaţia din oraş este foarte dificilă. Ieri (marţi) au fost deja lupte la periferia’ Severodoneţk, a spus Gaidai, care a apreciat că ‘săptămâna viitoare va fi decisivă’.

Severodoneţk, oraş cu circa 100.000 de locuitori înainte de războiul declanşat de Rusia, se află sub presiunea trupelor ruse şi a combatanţilor separatişti de mai multe săptămâni. La 6 mai, primarul Oleksandr Striuk anunţase că urbea este „aproape încercuită”.

Zeci de civili au fost ucişi de bombardamentele ruseşti în cursul ultimelor săptămâni.

Severodoneţk este un oraş important în această regiune aflat încă sub control ucrainean, împreună cu oraşul geamăn Lisiceansk.

Ele sunt situate la peste 80 km est de Kramatorsk, devenit centrul administrativ al Donbasului ucrainean de când separatiştii susţinuţi de Moscova au ocupat partea de est a acestui mare bazin carbonifer în 2014.

Ucraina se luptă pentru a menţine controlul asupra unei autostrăzi-cheie care duce spre Severodoneţk, aflat în prima linie a frontului, a indicat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de Reuters.

Motuzianik a subliniat că există rute alternative pentru aprovizionarea unităţilor ucrainene din Severodoneţk, atacat din trei părţi de forţele ruse.

Obiectivul Rusiei este de a încercui complet unităţile ucrainene din Severodoneţk, precum şi pe cele din Lisiceansk, aflat în apropiere, a spus el.

„În acest moment se poate spune că Severodoneţk este într-o încercuire operaţională”, a anunţat un reprezentant al forţelor proruse, citat de Interfax, confirmând că oraşul este blocat din trei părţi.

„Tranzitul dinspre Severodoneţk se efectuează pe un singur pod, care se află sub controlul focului nostru”, a indicat sursa citată de agenţia de presă rusă.

Forţele armate ruse şi miliţiile proruse din Donbas au încercuit de asemenea localităţile Zolotoe şi Gorskoe, potrivit EFE.

„Ieri au fost ‘eliberate’ patru localităţi, inclusiv oraşul Toşkovka, ceea ce ne-a permis să încercuim operaţional Zolotoe şi Gorskoe”, a indicat acelaşi combatant prorus.

Situaţia de pe front este foarte dinamică, iar informaţia că armata ucraineană pare să se retragă nu corespunde realităţii, a subliniat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de agenţia de presă ucraineană oficială Ukrinform.

„Desigur, în unele zone, grupările ruseşti au un succes tactic temporar şi, în principiu, acesta nu este un secret. Dar faptul că trupele ucrainene se retrag este o interpretare complet greşită a acestor acţiuni”, a declarat el, explicând că, în unele sectoare, unităţile ucrainene desfăşoară o apărare poziţională, iar, când sunt condiţii favorabile, lansează acţiuni contraofensive.

Anchetă pentru comiterea de crime de război desfășurată în Parcul Gorki din Harkov

Roman Petrenko, procurorul districtului Şevcenkovski din Harkov, desfăşoară o anchetă pentru crime de război în Parcul Gorki din acest oraş, parc considerat unul dintre cele mai frumoase din ţară, care a fost lovit de peste 50 de obuze în decursul lunilor martie, aprilie şi mai, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Justiţia încearcă să se asigure că parcul poate fi redeschis fără ca publicul să fie în pericol, dar mai mai ales pentru a stabili dacă bombardarea sa intensă poate fi considerată o crimă de război.

Chiar dacă nu au existat victime, „lovirea unor obiective civile, a unei infrastructuri culturale, încercarea de a ucide civili şi de a distruge o moştenire culturală sunt considerate crime de război”, a explicat Roman Petrenko, pentru care nu există nicio îndoială în acest sens.

„O eroare se poate produce o dată sau de două ori, dar până acum au fost înregistrate 56 de lovituri. Nu poate fi ceva accidental. Ei ţinteau parcul”, acuză el, referindu-se la trupele ruse.

Însoţit de o echipă de genişti, asistenţi, executori judecătoreşti, muncitori, procurorul cercetează fiecare crater, ordonă dezgroparea rămăşiţelor de bombe după inspecţia făcută de genişti pentru a fi fotografiate, înregistrate, pentru a se stabili unghiul de tragere şi provenienţa proiectilelor.

Obuzele au lovit în special un mic teatru şi un restaurant închis. Mai spectaculos, în mai multe locuri, schijele au atins şi străbătut sculpturi din bronz înfăţişând copii, plasate peste tot în parc.

Doi genişti americani de la organizaţia neguvernamentală Bomb Techs Without Borders (Genişti fără frontiere) îi consiliază pe omologii lor ucraineni.

John Culp, militar american în rezervă, afirmă că nu există nicio îndoială: „Suntem în parcul Gorki cu aleile, scenele sale etc. Anchetăm faptul că numeroase rachete şi multe obuze au fost trase în parc şi alături de el. Nu există vreun obiectiv militar aici. Aceasta s-a făcut special în mod conştient pentru a provoca teroare şi teamă în rândul populaţiei civile”.

Atacat de la primele ore ale invaziei ruse în 24 februarie pentru că este situat în apropierea frontierei, Harkov a fost supus unor bombardamente devastatoare săptămâni în şir, înainte ca trupele ucrainene să preia controlul asupra zonei.

Chiar dacă soldaţii ruşi au fost alungaţi din preajma acestui oraş cu 1,4 milioane de locuitori înainte de război, Harkov rămâne sub o ameninţare permanentă din partea trupelor ruse, notează AFP.

Rusia este gata să asigure un coridor umanitar pentru ca navele cu alimente să poată pleca din Ucraina

Rusia este gata să asigure un coridor umanitar pentru ca navele care transportă produse alimentare să poată pleca din Ucraina, a declarat ministrul-adjunct al afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Andrei Rudenko, informează Reuters şi Interfax.

Din cauza blocadei din porturile Ucrainei, aproximativ 20 de tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate, iar recolta din acest an este în pericol. ONU a avertizat că blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră ar putea provoca foamete în Africa şi în Orientul Mijlociu, care depind de exporturile ucrainene pentru a-şi asigura necesarul.

De asemenea, Rusia va discuta despre posibilitatea de a întreprinde un schimb de prizonieri cu Ucraina, după ce prizonierii care s-au predat vor fi condamnaţi, a adăugat Rudenko.

Oficiali ruşi şi separatişti proruşi din estul Ucrainei au declarat că unii dintre prizonierii care s-au predat ar trebui judecaţi pentru crime de război.

Andrei Rudkov a mai spus că este prematur să se stabilească o bază militară rusă în regiunea Herson din estul Ucrainei, controlată de ruşi.

Oraşul Herson, apropiat de Crimeea anexată de Moscova în 2014, a fost primul oraş important ocupat, la 3 martie, de ruşi de la începutul ofensivei pe care ei au declanşat-o împotriva Ucrainei la 24 februarie.

Oficial american anunță: Rușii au blocat efectiv zona de nord a Mării Negre. Securitatea alimentară a lumii e în pericol

Invazia Ucrainei de către Rusia a oprit efectiv tot comerţul maritim în porturile ucrainene, potrivit informaţiilor americane recent declasificate, blocând o marfă critică de export pentru Ucraina şi riscând o criză alimentară globală, transmite CNN,citat de News.ro.

Astfel, începând din luna februarie, când a invadat Ucraina, Rusia a instituit o „blocadă efectivă” în zona de nord a Mării Negre, potrivit unui oficial american care a furnizat CNN o hartă desecretizată a regiunii sub condiţia anonimatului.

Harta analizează densitatea navelor care intră şi ies din porturile ucrainene înainte şi după începerea conflictului, arătând o scădere aproape totală a traficului comercial către porturile din Marea Neagră şi Marea Azov după începerea invaziei.

O a treia hartă oferă o vizualizare actuală a densităţii navelor navale ruseşti grupate în Marea Neagră în largul coastei Ucrainei.
„Impactul acţiunilor Rusiei nu poate fi subestimat, deoarece exporturile maritime ale Ucrainei sunt vitale pentru securitatea alimentară globală”, a spus oficialul american.
Ucraina furnizează aproximativ 10% din exporturile mondiale de grâu, a menţionat oficialul, iar marea majoritate dintre acestea iese din ţară din porturile Mării Negre.
Vasile Dîncu: Marea Neagră este blocată, există şi informaţii legate de existenţa unor câmpuri de mine
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că în Marea Neagră este ”un relativ calm”, însă există şi informaţii legate de existenţa unor câmpuri de mine, iar pentru aceasta a apărut şi o îngrijorare internaţională. Italia a intervenit într-o primă fază la o operaţiune de deminare.
Vasile Dîncu a declarat, marţi seară, la Digi24, că sunt în jur de 14 vane de război în Marea Neagră.

”În Marea Neagră, în acest moment exist un relativ calm, chiar dacă o serie de bombardamente la sol au fost făcute şi de pe navele care se află în Marea Neagră. În jur de 14 nave există, în acest moment, în Marea Neagră, sigur că blochează prin aceasta şi sunt destul de sistematici în a bloca chiar şi unele incursiuni comerciale. Sunt blocate porturile ucrainene oricum şi se preconizează, într-adevăr, există informaţii că s-ar organiza nişte formaţiuni de luptă navale prin care să se exercite bombardamente ăe teritoriile regiunilor în care au loc acţiuni militare”, a declarat Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării a precizat că marea este blocată de câmpuri de mine.

”În aceste momente, marea este blocată, există şi informaţii legate de existenţa unor câmpuri de mine desprinse din zona litoralului. Sigur că există şi o îngrijorare internaţională legată de  această chestiune, se discută deja, la ultima întâlnire a Comitetului de afaceri externe unde au participat şi miniştri apărării săptămâna trecută, s-a discutat deja de operaţiuni nu numai de deminare a Mării Negre unde într-un fel sau altul  România, Turcia şi Bulgaria eram şefi de filă. Am fost sprijiniţi în acea primă fază şi de o navă din Italia. Am vorbit cu ministrul italian al Apărării care se afla în România în acel moment. Acum se pune problema şi a deminării terenurilor din zona Ucrainei, din zona agricolă, ca să se poată lucra acolo şi deja se discută despre misiuni internaţionale pentru deminare”, a declarat Dîncu.

Situaţia din regiunea Lugansk „se înrăutăţeşte din oră în oră” (guvernator)

Situaţia de pe teren în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, unde armata rusă a făcut progrese în ultimele zile, „se înrăutăţeşte din oră în oră”, a declarat marţi guvernatorul regional Serhii Gaidai, notează AFP.

„Situaţia este foarte dificilă şi, din păcate, nu face decât să se agraveze. Se înrăutăţeşte din zi în zi, din oră în oră”, a spus el într-o înregistrare video postată pe canalul său Telegram.

„Bombardamentele sunt din ce în ce mai intense” şi „armata rusă a decis să distrugă complet Severodoneţk”, un oraş strategic la nord-vest de Lugansk, a adăugat guvernatorul.

Severodoneţk „este pe cale de a fi şters de pe faţa Pământului”, a comentat el, calificând situaţia „aproape critică”.

Vineri, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că cucerirea regiunii Lugansk a fost „aproape încheiată”.

Ruşii au înconjurat acolo Severodoneţk şi Lisiceansk, două localităţi despărţite de un râu şi care constituie ultimul bastion al rezistenţei ucrainene.

„Suntem ca Mariupol”, un port din sud-estul Ucrainei devastat de săptămâni de bombardamente ruse şi de lupte intense cu armata ucraineană, a comparat marţi guvernatorul regional Serhii Gaidai.

Potrivit acestuia, regiunea Lugansk „face toate eforturile pentru ca (ruşii) să nu poată progresa” din estul ţării, în special spre oraşul simbol Sloviansk, cucerit de Kiev de la separatiştii pro-ruşi în 2014.

„De astăzi, putem spune că (ruşii) încearcă să realizeze un atac la scară largă”, a subliniat Serhii Gaidai. Înainte de a adăuga: „Şi în regiunea Doneţk, situaţia a devenit mult mai complicată” pentru armata ucraineană.

Te-ar mai putea interesa și
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit în momentul de faţă este aplicaţia unică a statului, a declarat,......
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele ...
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii cu privire la reapariția unor mesaje false transmise ...