Omar Hayssam, arestat preventiv în dosarul de înşelăciune şi delapidare

Aceeaşi măsură preventivă a fost luată în cazul lui Mohamad Omar – fratele lui Omar Hayssam.

Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Omar Hayssam se află, din 23 iulie, în custodia Penitenciarului Bucureşti Rahova, după ce a fost adus în România pentru a-şi executa pedepsele din condamnările definitive de până acum, în timp ce fratele lui a fost arestat preventiv în lipsă.

Hayssam a declarat vineri, la judecarea propunerii de arestare preventivă, că dosarele sale sunt rezultatul faptului că s-a luat „de bun” că el este terorist şi că apoi toată lumea a ţinut cont de asta, fără să vadă şi binele făcut de el – „5.000 de locuri de muncă”.

Sirianul a refuzat să dea o declaraţie în faţa judecătorului care a dezbătut propunerea de arestare preventivă făcută pe numele său de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în dosarul de înşelăciune şi delapidare.

Totuşi, el a arătat, fără să se consemneze la dosar, că nu a refuzat să primească rechizitoriul prin care a fost deferit justiţiei în acest caz, ci doar a vrut ca acesta să-i parvină în prezenţa unui avocat ales.

Hayssam a mai spus că în cursul zilei de joi a primit vizita unor membri ai familiei sale, dar că tot nu s-a reuşit găsirea unui „avocat specializat”.

Sirianul a explicat că, în opinia sa, pentru aflarea adevărului „trebuie muncit, trebuie reluată această cercetare” şi trebuie văzut în ce condiţii au fost luate declaraţiile martorilor din dosar.

„Trebuie văzut în ce condiţii au fost luate declaraţiile. Declaraţiile au fost luate sub presiunea faptului că Omar Hayssam este terorist. Eu nu am nicio participaţiune în acest dosar. Trebuie confruntate persoanele ce au dat declaraţii. Grupul infracţional nu a fost condus de mine”, a declarat el, în faţa instanţei.

Omar Hayssam a mai arătat că anchetatorii i-ar fi pus în spate firme-fantomă, care ar fi avut legătură cu el pentru simplu fapt că a fost declarat teroristul numărul 1 al României. „Unde s-a găsit o firmă-fantomă, hai s-o punem la teroristul ăsta. Dar să se vadă dacă am contractat eu vreun credit”, a declarat Hayssam.

Sirianul a mai spus că în anii de şedere în România s-a comportant ca orice cetăţean normal, a fost om de afaceri prosper şi nu înţelege cum se face că, peste noapte, a devenit terorist şi cel mai mare infractor al ţării. „Până acum, în toate dosarele, am fost cercetat pentru că aşa au spus X şi Y, s-a luat de bun tot ce s-a spus rău despre mine până acum. De ce nu ne uităm şi la cele cinci mii de locuri de muncă existente cât am fost eu şi la cele cinci mii de familii care au trăit bine. Mă doare sufletul că se spune de mine «teroristul»”, a mai spus Hayssam.

Procurorul DIICOT prezent vineri la Tribunalul Bucureşti, pentru judecarea propunerii de arestare a lui Omar Hayssam în dosarul de înşelăciune şi delapidare, a arătat în faţa instanţei că sirianul a fost şeful grupului infracţional şi că se impune măsura preventivă în cazul acestuia.

Judecarea propunerii de arestare preventivă a avut termen şi miercuri, când Hayssam a apărut pentru prima oară în faţa instanţei după ce a fost adus în ţară. El a arătat că solicită atât justiţiei române, cât şi autorităţilor internaţionale, să-i fie redeschise toate dosarele, pentru „aflarea tuturor adevărurilor”. Tot atunci, Omar Hayssam a cerut timp să-şi angajeze un avocat, în locul celui din oficiu, iar Tribunalul Bucureşti i-a acordat două zile pentru asta.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

El este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.

Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în dimineaţa zilei de 19 iulie, anunţa purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

În 23 iulie, Poliţia Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reţinere şi arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în ţară, într-o unitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentanţii ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului Bucureşti Rahova şi este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.