INTERVIU Antonio Cammisecra, șef peste rețelele Enel din toată lumea: “E nevoie de investiții, reglementatorul nu ne permite să investim aici cât ne am dori și nici nu ne încurajează”. Ce spune despre problemele distribuitorilor și cum vor arăta viitoarele rețele net-zero, inclusiv în România

Antonio Cammisecra, Head of Enel Global Infrastructure and Networks Division, a fost prezent câteva zile în România, unde grupul italian operează trei dintre cele opt zone de rețea, ocazie cu care ne-a acordat un interviu.
Mihai Nicuţ - lun, 20 iun. 2022, 21:45
INTERVIU Antonio Cammisecra, șef peste rețelele Enel din toată lumea: “E nevoie de investiții, reglementatorul nu ne permite să investim aici cât ne am dori și nici nu ne încurajează”. Ce spune despre problemele distribuitorilor și cum vor arăta viitoarele rețele net-zero, inclusiv în România

Ideile principale pe scurt:

Electrificarea se întâmplă acum, ca să respectăpm țintele climatice trebuie ca electricitatea să ajungă la cel puțin 50% din consumul de energie, de la 20% cât este acum. Tehnologia care are la bază energia electrică este foarte eficientă, peste cea a utilizării surselor fosile

Trebuie continuăm să modernizăm rețeaua, să o extindem și să o digitalizăm printr-un efort vizibil. Va crea un beneficiu economic uriaș pentru consumatorii finali, ne ajută să economisim foarte mult numai din componenta de electricitate.

Cadrul de reglementare de astăzi în România este foarte strict, nu poți decide nivelul investiției pe care ți-l dorești. Trebuie să investești exact ceea ce autoritatea ta de reglementare îți spune să investești, oferindu-ți o flexibilitate limitată. Cadrul de reglementare  trebuie să evolueze, să ofere o mai mare flexibilitate pentru companiile de distribuție.

România este una dintre puținele țări din Europa unde distribuitorul de energie este obligat să cumpere energia care să acopere pierderile cu consumul tehnologic al rețelei. Grație investițiilor, am redus pierderile din rețea de la 15 -16%, la 8%, asa cum am facut și cu SAIDI. Nu cred că am atins limita minimă. În acest moment, ne aflăm sub presiune în România, e foarte greu, nici nu există motivația suplimentară de a face investițiile.

Sunt optimist pentru că văd că autoritățile iau lucrurile în serios, pentru că situația este severă, și asta nu din vina noastra. Noi, ca operator de distribuție, ne-am făcut treaba bine, așa că nu ar avea niciun rost să pedepsească un sector atât de important pentru vitorul Europei.

Rețeaua net-zero. Vom avea stâlpi de lemn, nu de beton. Lemn acoperit de un strat de material plastic, durează foarte mult, e foarte rezistent. Lemnul absoarbe CO2 atunci când se formează și nici nu mai emiți CO2 producând beton.

INTERVIUL INTEGRAL

România este abia la început in ceea ce priveste prosumatorii si transportul electric, iar când aceste segmente se vor dezvolta, va crește și presiunea pe rețele. Cum ati rezolvat problema în țările din Europa unde deja există mulți prosumatori și multe stații de încarcare electrică și ce îi trebuie rețelei din România ca sa le poata integra?

Antonio Cammisecra: Trecem acum printr-o fază de tranziție, cred că este o perioadă istorică în sectorul energetic, deoarece energia electrică este considerată singura soluție pentru schimbările climatice. Dacă e să cauți pe internet sau oriunde vei constata că nu există altă tehnologie pentru decarbonizare decât utilizarea energiei electrice, folosită din ce în ce mai mult, în tot mai multe scopuri.

În ultimii ani, ne-am concentrat doar pe decarbonizare, pe sursele regenerabile de energie, inclusiv în această țară. A existat o dezvoltare nu numai în zona aceasta a regenerabilelor, ci în sector în general. Considerăm că acesta este deceniul electrificării, care înseamnă să facem tot ce este posibil pentru a convinge clienții să folosească electricitatea ca sursă principală de energie. Să o folosească pentru, spre exemplu, încălzirea caselor, încărcarea mașinilor, procese industriale, mult mai mult decât în trecut.

Astăzi, la nivel global, folosim doar 20% din energie sub formă de electricitate. Restul, 80% este gaz, benzină, alte lucruri. Pentru a rămâne în Acordul de la Paris, trebuie să creștem acest procent de 20% la 50%, așadar este mai mult decât o dublare. Asta înseamnă multe lucruri, inclusiv că tranziția energetică va implica mult rețelele de distribuție. Nu o spun eu, ci observatorii la nivel global. Pur și simplu, pentru că decarbonizarea înseamnă introducerea surselor regenerabile de energie. Capacitățile din surse regenerabile sunt, prin natura lor, mai mici, ceea ce înseamnă că avem centrale mai mici, conectate în mod natural la rețelele de distribuție nu la rețelele de înaltă tensiune, așa cum s-a întâmplat în trecut cu marile centrale pe cărbune, hidro sau cu altele.

Deci, ponderea centralelor conectate la rețele se va schimba. Astăzi avem în Europa o medie de aproximativ 25% din energia electrică care este conectată la rețelele de distribuție. Partea rămasă, de 75%, este conectată la rețelele de înaltă tensiune, la sistemul de transport al energiei electrice. În 2040 această cotă se va schimba, astfel încât vom avea marea majoritate a capacităților energetice care va fi conectată direct la rețelele de distribuție. Acest lucru înseamnă că natura rețelelor, rolul distribuției, se va schimba semnificativ pentru că rețelele au fost concepute pentru a distribui energia din câteva puncte de pe traseu liniilor de înalta tensiune către toate locurile de consum. În viitor, dar viitorul se întâmplă în timp ce vorbim, și în România există un fenomen foarte vizibil al prosumatorilor, al centralelor mici conectate la rețele.

Exact despre asta vă întrebam…

Antonio Cammisecra: Vedem că acest fenomen se întâmplă, rolul rețelelor se schimbă. Cel mai vizibil este numărul mare de instalații noi care solicită conectarea la rețele, plus electrificarea care dă semne de dezvoltare foarte rapidă. Pentru că veți începe să vedeți vehicule electrice, case care sunt încălzite cu pompe de căldură, astfel încât tehnologia folosită în electrificare să ofere mai multa valoare. Mașinile devin din ce în ce mai puțin costisitoare, cu o autonomie mai mare, astfel încât tot mai mulți clienți să fie dispuși să facă o schimbare. Și toată această electrificare se întâmplă pe liniile de medie și de joasă tensiune. Ceea ce va trebui să se întâmple în următorii 10 ani este să continuăm să modernizăm rețeaua, să o extindem și să o digitalizăm printr-un efort vizibil. Totul trebuie făcut având în vedere, desigur, întregul impact asupra clienților, pentru ca efortul să fie unul sustenabil pentru consumatorii finali.

De asemenea, trebuie să avem în vedere că este un proces care va crea un beneficiu economic uriaș pentru consumatorii finali, pentru că, dacă ne uităm la factura la energie și facem niște calcule ținând cont de cheltuielile uzuale ale unei familii – cele cu gazul natural, cu carburantul și cu electricitatea – vedem că utilizarea tehnologiilor moderne ne ajută să economisim foarte mult numai din componenta de electricitate. Nu eu sunt cel care o spune, ci o arată studiile.

Care sunt garanțiile că energia va fi mai ieftină la ce prețuri vedem astăzi?

Antonio Cammisecra: Indiferent de nivelul de preț la care ne raportăm, trebuie să avem în vedere că energia electrică este mult mai eficientă. Cea mai mare parte a energiei termice, a celei pe combustie, motoare pe combustie, este irosită. Tehnologia care are la bază energia electrică este foarte eficientă. Așadar, dacă producem energie prin modalități eficiente, din surse regenerabile și cu scopul decarbonizării, atunci putem transfera toate aceste beneficii asupra veniturilor consumatorilor finali.

Ceea ce vreau să transmit este că impactul investițiilor în rețelele de distribuție este extrem de mic dacă ne raportăm la imaginea de ansamblu, pentru că o familie care folosește doar energie electrică ajunge să economisească foarte mult în factura finală și, astfel, poate acoperi creșterea marginală a tarifelor de distribuție. Un nivel mai ridicat al tarifelor permite investiții uriașe care sunt necesare pentru modernizarea, extinderea, digitalizarea și consolidarea rețelelor.

Este rețeaua din România, cea pe care o operați, gata pentru a face această schimbare? Și ce fonduri sunt necesare?

Antonio Cammisecra: “Gata”, nu este neapărat cuvântul potrivit, si asta pentru că vorbim despre un proces, despre o perioadă de tranziție. Rețeaua nu este acum pregătită pentru ceea ce vom face în 10 ani, dar este în procesul de pregătire. În acești 10 ani va trebui să continuăm să investim și să extindem, să digitalizăm, să modernizăm și să consolidăm rețelele.

Așadar, întrebarea este care sunt investițiile de care avem nevoie pentru a face acest lucru. Cadrul de reglementare de astăzi în România este foarte strict din acest punct de vedere, astfel încât să nu poți decide nivelul investiției pe care ți-l dorești. Trebuie să investești exact ceea ce autoritatea ta de reglementare îți spune să investești, oferindu-ți o flexibilitate limitată din acest punct de vedere. După părerea mea, cadrul de reglementare  trebuie să evolueze, să ofere o mai mare flexibilitate pentru companiile de distribuție care vor dori să investească un pic mai mult, repet, având în vedere și impactul final al tarifelor, puterea financiară și disponibilitatea consumatorului final de a absorbi astfel de costuri.

În următorii ani, ar putea fi necesar să accelerăm investițiile pentru a ne dezvolta, investiții în contoare inteligente, în înlocuirea tuturor echipamentelor care devin sunt tot mai uzate – avem componente din rețea vechi și pe care trebuie să le înlocuim -, în extinderea rețelei în zonele urbane în plină expansiune, de exemplu, în București unde creșterea demografică e mare, în digitalizarea rețelelor pentru că acestea vor avea un rol nou – conexiunea la rețea nu vizează doar consumatorii, ci și prosumatorii. E nevoie de o armonizare pentru a orchestra fluxuri care sunt mult mai complexe decât în trecut, pentru că în anumite zone sunt producători, prosumatori, noi încărcări dispecerizabile precum mașinile pe care le poți porni și opri în timp ce se încarcă pentru a ajuta rețeaua. Toate acestea necesită investiții în tehnologii, de aceea spun că este o perioadă de tranziție, va dura mai mult de un deceniu.

Dacă ar fi să faceți o comparație între rețeaua de distribuție din București și cea din marile orașe din Italia sau Spania, ce ați spune? Sunt comparabile?

Antonio Cammisecra: Da, sunt comparabile. La momentul privatizării, când Enel a preluat partea de distribuție a energiei electrice, durata medie a întreruperilor în rețea pentru un utilizator era 600 de minute pe an. Suntem bucuroși să vă anunțăm că acum suntem la sub 100 de minute pe an (SAIDI). Dacă este să ne uităm înspre Italia, situația din București este comparabilă cu sudul Italiei.

Și dacă e să comparăm cu situația din nordul Italiei, sau cu cea din Spania?

Antonio Cammisecra: Nu este atât de diferit, este un pic mai mare decât în Spania. În Spania avem două regiuni: avem Barcelona cu o situație un pic mai bună și Andaluzia cu o performanță, să spunem, mai puțin bună. Însă toate acestea trebuie analizate dintr-o perspectiva mai complexă. De ce în Italia avem nordul mai bun decât sudul? Este același motiv pentru care în Romania performanța rețelei nu este aceeași în toate regiunile. Vine din trecut. Vorbim despre un nivel de urbanizare diferit, o infrastructură diferită.

Scopul pe care îl avem în vedere este de a oferi un serviciu modern, sustenabil, oriunde ne-am afla, inclusiv în America Latină – în Sao Paolo, Lima, Santiago de Chile. Dacă vrem să contribuim la tranziția energetică și vrem să avem un client care decide singur să devină complet electrificat, atunci ultimul lucru de care trebuie să se teamă este de pene de curent. Scopul nostru este ca, atunci când clientul ia o astfel de decizie să aibă în minte – OK, voi cumpăra o mașină electrică pentru că rețeaua E-Distribuție este una pe care mă pot baza. Acesta este scopul nostru.

Din ce înțeleg, nu sunteți neapărat mulțumit de reglementările ce vizează obligațiile de investiții. Ce cadru de reglementare aveți în vedere?

Antonio Cammisecra: Nu se pune problema că nu sunt mulțumit, cadrul de reglementare în România este unul acceptabil, vedeți investițiile pe care le-am făcut. Am redus SAIDI de la 600 la 100 de minute nu pentru că suntem magicieni, ci pentru că am investit.

Deci nu este vorba despre o reglementare nefavorabilă. Cred că, dacă Autoritatea de Reglementare împreună cu noi, cu toate companiile din sector, ne vom uita cu atenție la ce nevoi vor exista în viitor, probabil că împreună vom ajunge la concluzia că ceva trebuie modificat.

Din nou, e nevoie de mai multă flexibilitate în ceea ce privește nivelul investițiilor, ar trebui să ni se permită în cele din urmă să investim un pic mai mult. Asta, evident, într-o situație de normalitate. Anul acesta ne confruntăm cu probleme mari, cu situații pe care nu le-am mai avut. Sunt semne însă guvernul dorește să rezolve problema uriașă pe care o avem.

Sunteți sigur de acest lucru?

Antonio Cammisecra: Sunt sigur, sunt foarte optimist și voi explica și de ce, pentru că situația nu pornește de la noi, nu noi suntem cauza.  În primul rând, este o situație internațională geopolitică începută înainte de războiul de la graniță, accentuată acum și de război. România este una dintre puținele țări din Europa – nu are sens să o comparăm cu o țară din America Latină, ci cu una europeană – unde distribuitorul de energie este obligat să cumpere energia care să acopere pierderile cu consumul tehnologic de energie (CPT). De ce pierdem energie? Răspunsul stă în fizică! Când energia este transformată dintr-o formă în alta, sau mutată dintr-un loc în altul, sau dintr-un sistem în altul are loc o pierdere de energie.

Grație investițiilor, am redus pierderile din rețea de la 15 -16%, la 8%, așa cum am făcut și cu SAIDI. Nu cred că am atins limita minimă, avem ca obiectiv să continuăm să reducem acest procent prin investiții în digitalizare, lucrări de modernizare. Obiectivul nostru în țară este să dezvoltăm o rețea modernă europeană.  O bună parte din muncă a fost deja făcută. Specificul României este că trebuie să plătești pentru asta, pentru acoperirea pierderilor datorate consumului tehnologic de energie. Acum se discută recuperarea acestor costuri.

Problema e prețul mare al energiei….

Antonio Cammisecra: Legea a fost concepută într-un moment în care situația era complet diferită. Legea nu a fost concepută pentru a pedepsi, legea a fost concepută într-o situație de normalitate, cu o limită maximă de majorare a tarifului de 7%. Suntem acum într-o situație extraordinară, impactul este atât de mare încât pune în pericol sustenabilitatea financiară a sectorului. Nu e vorba doar de noi, ci de întregul sistem.

Au existat discuții ale distribuitorilor cu Guvernul și a devenit clară situația în care ne aflăm. A fost făcută o propunere, acum există o discuție în Parlament pentru o lege. Este perfect acest document? Nu! Există încă lacune, dar cred că, în final, autoritățile vor reflecta la faptul că situația de acum nu se datorează disponibilității distribuitorilor de a investi mai mult sau mai puțin în eficiență, ci este o chestiune evidentă: avem pierderi, iar costul acestor pierderi trebuie recunoscut cumva. Propunerea acum este de a transforma aceasta pierdere într-un activ sau de a fi remunerați. E nevoie de o soluție pentru a atenua șocurile legate de prețul la energie, trebuie să privim realitatea de astăzi ca pe o situație temporară legată de criză, de război. Vom ajunge din nou la normalitate.

Sunteți sigur de asta?

Antonio Cammisecra: Dacă sunt sigur? Nu! Părerea mea personală este că vorbim de câțiva ani până vom reveni la normalitate.

Adică la 100 de euro pe MW?

Antonio Cammisecra: În jur de sau chiar mai puțin. Nu există niciun motiv fundamental pentru ca aceste prețuri să fie unde sunt. Sunt mai multe cauze adunate: inflația, componenta legată de piața gazelor naturale, respectiv TTF. Există multe motive. Așadar, acesta este unul dintre răspunsuri – criza. Apoi, în România, vorbim și despre un cadru diferit de reglementare care, vă spun cu sinceritate, este departe de a fi cel mai rău din lume. Revin la ce am spus mai devreme – am făcut investiții în această țară pentru a ajunge la toate rezultatele despre care vă vorbeam!

Totuși, există foarte puține stimulente pentru a continua să îmbunătățim lucrurile, deoarece mecanismul de partajare a profitului este sever. De exemplu, în toate lucrările de modernizare pe care le-am făcut pentru a crește calitatea serviciului de distribuție, nu am primit înapoi altceva decât mai puține penalități pentru despăgubirea consumatorului final.

În spatele tuturor reglementărilor care au condus investițiile operatorilor de distribuție în alte țări europene spre o calitate mai bună există un sistem în care, dacă te situezi sub limitele impuse de reglementare an de an, poți obține un bonus suplimentar, cuantumul fiind în funcție de țară. Acesta este un stimulent pentru a investi mai mult, pentru că asigură o motivație suplimentară de a investi și de a îmbunătăți calitatea serviciului.  Mai mult, amintiți-vă că atunci când investim, cea mai mare parte a investițiilor noastre se reflectă în locuri de muncă, în economia locală. Ce înseamnă să investești în rețea? De exemplu, reconstruirea unei linii sau modernizarea ei înseamnă să cumperi cablu, să faci achiziții, în principal, componentele și echipamentele vin din România, iar lucrările sunt realizate 100% de companii din România. Deci, este un efect în lanț, care se vede inclusiv în aportul la veniturile statului prin plata impozitelor. Așadar, un astfel de stimul înseamnă, de fapt, să stimulezi  crearea unei infrastructuri mai bune, cu o calitate mai bună, pentru economie, pentru întreprinderi. Pentru orice țară în general, indicatorul de calitate a energiei electrice este unul dintre indicatorii ce reflectă modernitatea țării.

Acesta este și motivul pentru care cred că autoritatea de reglementare ar trebui să ia în considerare acest model aplicat în alte țări. Trecerea de la 600 la 100 de minute este dificilă, dar trecerea de la 100 la 50 de minute este mult, mult mai dificilă.

Nu știu dacă ai urcat vreodată un munte. Când te duci de la 1.000 de metri la 2.000 de metri este dificil. De la 2.000 de metri la 3.000 de metri este extraordinar de dificil, trebuie să fii un erou pentru a ajunge cu bine acolo. În distribuție, să câștigi minute (reduci SAIDI) acum devine din ce în ce mai greu. Prin urmare, avem nevoie de un stimulent suplimentar.

Noi, cu rețeaua de distribuție, putem face mult mai multe lucruri. De exemplu, în anumite țări, folosim liniile ca autostrăzi pentru drone. Toaletăm copacii în primul rând pentru alimentarea în siguranță a clienților, însă acum avem posibilitatea de a rezerva acel spațiu pentru zboruri. De asemenea, folosim infrastructura de distribuție  și pentru  fibra optică.

Acum, de ce în România facem foarte puțin toate astea? Pentru că 95% din costuri sunt transmise către consumatori. E timpul să ne așezăm și să discutăm, chiar să avem o discuție publică, despre cum putem îmbunătăți lucrurile. Trebuie să avem mereu în vedere impactul în tariful care ajunge la consumator și ce trebuie să schimbăm pentru a-l face un pic mai favorabil investițiilor, astfel încât să permitem investițiile mari.

Fondurile europene reprezintă o mare oportunitate pentru România. Însă există două probleme acum: problemele financiare cu care se confruntă acum distribuitorii  și care pun în pericol accesarea banilor europeni –  trebuie să fii o companie sănătoasă din punct de vedere financiar pentru a obține banii din afară – și, în al doilea rând, trebuie să arăți că banii aduc un beneficiu inclusiv pentru investitor.

Veți fi pe pierderi și în acest an. În acest caz, nu veți putea accesa fonduri din Fondul de Modernizare…

Antonio Cammisecra: Nu, ați spus ca sunt optimist. Cred că, în final, oportunitatea de a folosi surse din fondul de Modernizare sau Repower EU, multe sute de milioane de euro, vor rezolva problema. Altfel, va fi o dublă pierdere – noi vom avea probleme mari și nici nu vor putea fi folosite acele fonduri, ceea ce ar fi o nebunie. Sunt sigur că din dialogul cu Guvernul, care analizează foarte serios situația în care ne aflăm noi și toți distribuitorii…

Ce a spus Ministerul Energiei?

Antonio Cammisecra: Nu au spus, au făcut. Puțin câte puțin.

Dar nu apare scris nicăieri…

Antonio Cammisecra: Autoritățile au indicat într-un document care este direcția. Este un proiect care se discută în Parlament, deci sunt semne serioase că se întâmplă lucruri.

Sunteti optimist

Antonio Cammisecra: Sunt optimist pentru că văd că autoritățile iau lucrurile în serios, pentru că situația este severă, și asta nu din vina noastră.

Spunem că am câștigat o anumită credibilitate în acest an, am redus SAIDI sub 100 de minute. Deci cred că autoritățile au înțeles că noi, ca operator de distribuție, ne-am făcut treaba bine, așa că nu ar avea niciun rost să pedepsească un sector atât de important pentru viitorul Europei. Există o parte din fondurile Repower EU, o parte din fondurile de redresare, care au fost alocate rețelelor de distribuție, pentru că toată lumea știe că fără acestea nu se vor putea face alte activități.

Da, trebuie să integrați centralele regenerabile, transportul cu  vehiculele electrice, pompele de căldură…

Antonio Cammisecra: Da! Știți, acest gen de tranziție energetică pe care o trăim acum s-a întâmplat în istoria omenirii de cinci ori, nu de un milion de ori, deci trăim un moment extraordinar, suntem norocoși să trăim așa ceva. Cine a lucrat în acest domeniu acum 40-50 de ani avea un drum foarte drept, linear, de parcurs. Noi trăim ceva extraordinar, trebuie să transformăm complet modul în care producem, distribuim și folosim electricitatea. Cred că guvernele europene înțeleg acest lucru foarte bine.

Rata de rentabilitate stabilită de autoritatea de reglementare este de peste 6%. Este suficient? Cât este în alte țări europene în care aveți operațiuni de distribuie, Spania sau Italia?

Antonio Cammisecra: Ratele sunt comparabile, dar trebuie avut în vedere următorul lucru – această rată se aplică unei baze de active și este doar una dintre componentele sistemului de remunerare a operatorilor, în multe sisteme de reglementare. De exemplu, dacă sunt performant și asigur un serviciu de calitate, primesc un bonus, pe lângă rata reglementată. Dacă scad cheltuielile operaționale, pentru că sunt un operator eficient, primesc diferența. Acest lucru nu se întâmplă în România.

În plus, în acest an, avem o inflație extraordinar de mare, care nu este recunoscută imediat. Deci dacă vorbim de rata reglementată de remunerare, trebuie avut în vedere că, pe lângă remunerarea bazei de active, mai poți avea influențe pozitive sau negative pe celelalte componente și rezultă o rată de rentabilitate generală să spunem. În acest moment, ne aflăm sub presiune în România, e foarte greu, nici nu există motivația suplimentară de a face investițiile care sunt atât de necesare pentru ceea ce urmează să se întâmple fără îndoială și în România. Ne aflăm în Europa, Bucureștiul este un oraș minunat, modern și lucrurile se vor întâmpla la fel ca la Paris, Napoli sau oriunde altundeva doriți. Deci trebuie să investim mai mult, și dacă nu schimbăm ceva vom avea o problemă, nu doar noi, ci tot sistemul.

Care e bugetul total de investiții în rețele pentru acest an? Cum este comparativ cu anii anteriori?

Antonio Cammisecra: Nu e vorba de planuri, ci de ceea ce trebuie făcut (conform reglementărilor). Trebuie să investim o valoare egală celei care iese într-un an din baza de active, plus conectările de noi clienți. Cred că este circa 120 de milioane de euro plus 60 de milioane de euro.

Nu ați plănuit să investiți mai mult?

Antonio Cammisecra: Nu putem, v-am spus de ce, suntem limitați de reglementare.

Ați face-o?!

Antonio Cammisecra: Da, dacă reglementarea ar stimula acest lucru și cu siguranță vrem să investim cu ajutorul fondurilor europene. Dar trebuie să rezolvăm situația de acum, altfel problema va fi foarte mare.

Cea mai mare parte este costul energiei pentru consumul propriu tehnologic (CPT)?

Antonio Cammisecra: Da, dacă rezolvăm problema aceasta cred că vom reveni pe drumul cel bun cu investițiile, digitalizarea și cu restul.

Ce înseamnă drumul către net-zero pentru rețele?

Antonio Cammisecra: Enel și-a asumat obiectul să fie o companie net-zero până în 2040. Este un angajament extraordinar, pentru că multe Guverne se gândesc la asta abia începând cu 2050. Rețeaua în sine are o amprentă de carbon, dar într-o zi vom ajunge să distribuim doar energie produsă fără emisii.

Aceasta nu înseamnă că vom fi fără amplentă de carbon – mai sunt pierderile tehnologice din rețele, Scope 3 adică furnizorii, instalațiile cu SF6, etc. Deci am declarat că vrem să fim net zero oriunde în lume avem operațiuni de distribuție. Am calculat foarte analitic emisiile noastre, luând ca an de referință 2020, iar până în 2030 trebuie să reducem deja emisiile cu 55%. Vom înlocui SF6 ca gaz izolator cu altceva, pentru că și acesta are o echivalență mare de emisii CO2, chiar dacă folosim cantități foarte mici. Este ușor de zis, greu de făcut, de aceea colaborăm cu producătorii, am lansat Open Power Grids Association, pentru a investi în tehnologii pe care le va putea folosi toată lumea.

Avem acest drum de parcurs, am stabilit etapele, după 2030 nu vom mai folosi vehicule cu motoare termice, inclusiv la nivel de camioane. Deci acum proiectăm camioanele care vor fi folosite în următorii ani.

Ceea ce este foarte complicat …

Antonio Cammisecra: Dar o vom face! Știți că Europa vrea ca din 2035 să nu se mai vândă mașini noi cu motoare termice. Avem un plan și lucrăm cu furnizorii noștri, inclusiv cu cei de vehicule, pentru ca sistemele să fie gata în 2030, cel mai târziu. Pe lanț, 50% din emisiile noastre sunt la furnizori, 48% la consumul tehnologic și 2% în intern. Cele directe sunt ușor de redus. Lucrăm cu toți furnizorii noștri, să vă dau doar un exemplu, nu vom mai folosi stâlpi din beton, ci din lemn.

Lemn în loc de beton?

Antonio Cammisecra: Da, este un altfel de lemn, acoperit de un strat de material plastic, durează foarte mult, e foarte rezistent. Lemnul absoarbe CO2 atunci când se formează și nici nu mai emiți CO2 producând beton.

Vom vedea și în România lucrul acesta?

Antonio Cammisecra: Da, dar nu vor fi stâlpi ca cei din trecut, care se degradau din cauza ploilor după o perioadă. Cei noi vor rezista mai mult decât cei din beton. Acum e un proiect pilot, mai avem unul în care să folosim beton reciclat în proporție de peste 50%. De asemenea, cablurile din cupru și din aluminiu trebuie să provină din economia circulară, să fie reciclate.

Poți recicla la nesfârșit aluminiu…

Antonio Cammisecra: Da, și trebuie. Iar procesul trebuie alimentat cu energie regenerabilă, pentru a nu avea amprentă de carbon. Materiele plastice de izolare de asemenea trebuie reciclate.  La sfârșit va rămâne o parte minimală precare trebuie sa o compensăm cu proiecte mari, de exemplu reîmpădurire.

Dar nu veți avea conflict cu ANRE pentru recunoașterea costurilor?

Antonio Cammisecra: Va trebui să discutăm cu autoritatea de reglementare să arătăm că acesta este viitorul, că nu costă mai mult, ba chiar mai puțin dacă lucrăm împreună cu alții și facem economii la scală largă. Am putea produce și în România.

Antonio Cammisecra coordonează afacerea de distribuție a energiei a grupului Enel,  cel cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din lume, cu 75 de milioane de clienți. Enel distribuie electricitate printr-o rețea de peste 2,2 milioane de kilometri în opt țări din lume: Italia, Spania, România, Brazilia, Argentina, Peru, Columbia, Chile.

 

Te-ar mai putea interesa și
Tarom a contractat un Airbus A320 de la Dan Air
Tarom a contractat un Airbus A320 de la Dan Air
Tarom a încheiat un parteneriat cu Dan Air şi a contractat, în regim ACMI (Aircraft, Crew, Maintenance, Insurance), o aeronavă necesară în perioada sezonului de iarnă, în lunile decembrie şi......
Tribunalul obligă Administrația de Apă Dobrogea Litoral sa comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun Deep
Tribunalul obligă Administrația de Apă Dobrogea Litoral sa comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun ...
Tribunalul Bucureşti obligă Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Grigore Antipa să comunice ...
Autostrada A1, închisă din cauza rafalelor de vant care ajung la 120 km/h
Autostrada A1, închisă din cauza rafalelor de vant care ajung la 120 km/h
Autostrada A1 a fost închisă vineri dimineaţa, între Sibiu şi Boiţa, din cauza vântului puternic, a informat DRDP ...
Producția de mașini a României a urcat cu 19%, după primele zece luni din 2024, până la 466.838 de unități. Câte automobile au făcut Dacia şi Ford
Producția de mașini a României a urcat cu 19%, după primele zece luni din 2024, până la 466.838 de unități. Câte ...
Raportul ACAROM cu privire la producția de mașini a României arată că, în perioada ianuarie - octombrie 2024 au fost ...