AFP: Perspectiva dezarmării nucleare, afectată de răcirea relaţiilor SUA-Rusia

De la apelul pe care l-a lansat la Praga în 2009, Barack Obama încearcă să transforme dezarmarea nucleară într-un dintre „axele” puternice ale preşedinţiei sale. La Berlin, în iunie, el a propus reducerea numărului de arme strategice „cu până la o treime”, adică un obiectiv de aproximativ 1.000 de focoase nucleare, prin intermediul unor „reduceri negociate cu Rusia”.

Fără să se opună în mod categoric, ruşii au lăsat să de întrevadă negocieri lungi şi dificile în vederea atingerii acestui obiectiv propus.

Anularea summitului Obama-Putin prevăzut la Moscova la începutul lui septembrie, din cauza „lipsei de progrese recente” în relaţiile bilaterale în opinia preşedintelui american, arată că negocieri de pregătire vizând o dezarmare nucleară dincolo de limitele prevăzute de către Tratatul START se află într-un punct mort, au declarat experţi pentru AFP.

START prevede ca fiecare ţară să reducă, până în 2018, la 1.550 numărul focoaselor mobilizate, adică imediat utilizabile.

Subiectul unor noi reduceri de arsenal nuclear nu apare în raportul Pentagonului asupra reuniunii miniştrilor Apărării american Chuck Hagel şi rus Serghei Şoigu, vineri, în cadrul reuniunii „2+2”, la Washington.

Dincolo de opoziţia exprimată de Moscova faţă de programul apărării americane antirachetă, „având în vedere doctrina militară rusă, care conţine prevederi privind modernizarea militară, este foarte improbabil ca Guvernul rus să vrea să coboare substanţial sub nivelurile prevăzute în Tratatul START”, a declarat pentru AFP Celeste Wallander, încărcinată cu dosarul Rusia în cadrul Pentagonului până anul trecut.

Moscova se bazează mai mult pe arma nucleară, tocmai din cauza „incertitudinii ruse faţă de China şi slăbiciunii relative a forţelor sale convenţionale”, apreciază Wallander, în prezent profesoară la American University.

Perspectivele unei dezarmări negociate sunt cu atât mai slabe, cu cât Moscova „nu crede pur şi simplu în intenţiile afişate de către Statele Unite”, „o problemă mai veche”, apreciază Robert Norris, din cadrul Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani (FAS).

În faţa unui „niet” rus, rămâne opţiunea unei reduceri unilaterale a aresanului american, o posibilitate sugerată de Barack Obama la Berlin.

Ea ar putea să scutească cheltuieli în cadrul unui buget aflat sub tensiune. Pentagonul prevede să aloce 215 miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani, întreţinerii şi modernizării arsenalului său, un total „subestimat şi inabordabil”, potrivit unui raport al unor experţi CSIS.

În paralel, Pentagonul se confruntă cu tăieri automate în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru aceeaşi perioadă.

Reducerea arsenalului american la 1.000 de focoase ar permite economisirea a aproximativ 39 de miliarde de dolari până la sfârşitul deceniului, potrivit unui studiu realizat de către Arms Control Association.

Pe plan strategic, echilibrul nu ar fi rupt, având în vedere că Washingtonul dispune de un „avantaj” cu cele peste 3.000 de focoase nucleare „puse la naftalină”, care nu sunt vizate de START, scrie fizicianul în domeniul nuclear Pavel Podvig în Bulletin of the Atomic Scientists of Chicago.

„Dacă Statele Unite vor să aducă Rusia la o reducere a arsenalului nuclear, ar trebui să înceapă cu reduceri unilaterale. Acestea vor fi reversibile şi, mai ales, simbolice”, afirmă Podvig.

„Rusia s-ar confrunta, atunci, cu o opţiune între a se dezarma şi ea şi a păstra pârghia pe care i-o oferă participarea la proces sau a risca ca Statele Unite să nu îşi continue unilateralismul şi să îşi orienteze politica nucleară într-o direcţie inconfortabilă”, continuă Podvig.

Moscova nu este pregătită să îşi asume acest risc, apreciază el.

În schimb, Robert Norris este de părere că o dezarmare unilaterală parţială pare improbabilă, din cauza opoziţiei republicane în Congres, care a fost necesar, deja, să fie convinsă să ratifice Tratatul START şi care este „suspicioasă faţă de orice acţiune pe care ar putea să o angajeze Obama”.