Războiul din Ucraina înseamnă pentru UE că exportă și importă mâncare în cantități mai mari, dar și că prețurile obținute sau plătite sunt mult pese nivelul anului trecut, dar și față de luna februarie, ultima dinaintea izbucnirii conflictului armat. Europa rămâne astfel un loc sigur din punct de vedere al siguranței alimentare, dar creșterea accelerată a prețuilor creează probleme populației defavorizate.
Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, comerțul agroalimentar al UE (exporturi plus importuri) a atins în luna martie, prima după declanșarea războiului, 32,6 miliarde de euro, cu 12% mai mult decât în martie 2021. Comparativ cu februarie 2022, fluxurile comerciale ale UE au crescut cu 13% în martie.
UE a exportat produse agricole în valoare de 18,9 miliarde de euro ( plus 11% față de februarie) în martie 2022, în timp ce importurile au atins 13,7 miliarde de euro ( plus 16% față de februarie), în contextul unor prețuri globale ridicate.
În martie 2022, excedentul balanței comerciale a UE a ajuns la 5,3 miliarde de euro, un nivel similar cu cel din februarie.
Exporturi mai mari, exceptând Rusia și Turcia
Exporturile agroalimentare ale UE au crescut cu 11% în martie 2022, comparativ cu februarie 2022, chiar dacă către Rusia s-a livrat cu 27% mai puțin , iar către Turcia cu 5% sub nivelul din februarie. Dacă ne uităm la schimburile comerciale lunare cumulate în 2022 , exporturile UE către Regatul Unit, SUA și Japonia au crescut cel mai mult în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Mai exact,
exporturile UE către Regatul Unit au crescut cu 22% comparativ cu nivelurile scăzute din primul trimestru al anului trecut , pe fondul unui apetit crescut al britanicilor pentru tutun, trabucuri și țigări (+191%), precum și pentru lactoză (+174%) și unt (+112%).
În ceea ce privește fluxurile de export către SUA, UE și-a majorat semnificativ exporturile de uleiuri vegetale (+205% față de primul trimestru al lui 2021), de cereale (+179%) și de carne de pasăre și ouă (+98%), de asemenea determinate de creșterea volumelor. În schimb, în ceea ce privește vinul și produsele pe bază de vin, exporturile către SUA au crescut doar în valoare, pentru că volumele efective expediate au scăzut (-3%).
Unde ar putea UE umple golul lăsat de Ucraina
Schimbări în ceea ce privește fluxul mărfurulor alimentare au avut însă loc mai degrabă pe piețele africane și asiatice acolo unde exporta în mod tradițional Ucraina. Astfel, în termeni de volum, UE și-a majorat exporturile de orez, porumb, zahăr alb, carne de porc, ovine și caprine, în timp ce prețul unitar de import al acestor produse a scăzut. Mai exact, în martie 2022 față de martie 2021, UE a vândut cu 16% mai multă marfă în Africa de Nord, în principal oleaginoase și proteaginoase către Algeria și cereale către celelalte state. A mai suplimentat livrările de carne de vită și mânzat către Libia și Egipt, precum și cantitățile de margarină și alte uleiuri vegetale, zahăr și izoglucoză, ovine și caprine, legume.
De asemenea, au crescut exporturile de orez, porumb, zahăr alb, carne de porc și ovine și caprine către Africa Subsahariană, pe fondul blocajelor din Ucraina.
Exporturile de grâu și produse din grâu ale Ucrainei către Egipt au scăzut cu 26% față de anul trecut, către Yemen livrările au scăzut cu 55% și nu s-au înregistrat schimburi comerciale de grâu cu Liban, Libia și Nigeria. În mod similar, exporturile de porumb ale Ucrainei au scăzut drastic în martie față de nivelul din aceeași lună a anului 2021, mai ales față de China( minus 63%) , Egipt ( minus 94%) și Iran ( minus 74%).
În cazul uleiului de floarea-soarelui, India, China, Iran și Emiratele Arabe Unite au fost cele mai afectate de reducerea exporturilor Ucrainei în luna martie. Exporturile Ucrainei către India au scăzut cu 66% față de martie 2021, reducerea exporturilor către China a ajuns la 80%, iar către Iran și EAU nu s-a înregistrat niciun schimb comercial în martie.
Ce s-a întâmplat cu importurile
În ceea ce privește importurile, în martie 2022, acestea au fost influențate mai ales de creșterea prețurilor, iar cel mai mult au crescut achizițiile de cafea ( (+20%), de făină de soia (32%) și de semințe de rapiță (+65%). Aceste valori sunt, de asemenea, semnificativ mai mari decât cele din martie 2021, cu un an în urmă. În cazul semințelor de rapiță, creșterea a fost determinată doar de un efect de preț. În cazul cafelei și al făinii de soia, cantitățile importate au crescut, de asemenea, față de anul trecut în aceeași perioadă.
De asemenea, importurile de mere și pere au crescut substanțial (+226% în valoare). Cantitatea este totuși cu 20% mai mică decât valoarea importurilor din martie 2021.
Importurile UE de cereale, în special de porumb, de ulei de floarea-soarelui, precum și de zahăr brut au scăzut și ele în martie față de februarie. Acest lucru s-a materializat printr-o scădere a cantităților importate de la o lună la alta.
Exporturile României au crescut de 1,6 ori
Ca unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE, și România poate profita teoretic de conjunctură, mai ales că venim după un an agricol foarte bun. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primele trei luni ale anului, țara noastră a exportat peste granițele UE produse agroalimentare în valoare de 1,3 miliarde de euro din cele 51,6 miliarde de euro cât a livrat UE în aceeași perioadă. Este o creștere de 1,6 ori față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, dacă luăm în considerare întreaga valoare a exporturilor de produse agroalimentare din primele trei luni ale anului, creșterea a fost de 1,7 ori, până la 3 miliarde de euro.
Cel mai mult am exportat în țări terțe grâu, în valoare de 461,1 milioane de euro, adică de 2,6 ori mai mult din punct de vedere valoric decât în perioada similară a anului 2021. Urmează porumbul, care a adus traderilor 381,6 milioane de euro, față de 175 milioane de euro cu un an în urmă și produse care conțin tutun care au generat exporturi de 73,9 milioane de euro.
În ceea ce privește importurile, în perioada analizată am adus din afara granițelor, în total, produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro, cu 49% mai scumpe decât în perioada similară a anului trecut. Aproximativ 562,8 milioane de euro au fost importuri din țări terțe.