Construcţia acestei conducte cu o lungime de 182 kilometri trebuia să se finalizeze în luna aprilie 2021, dar între timp termenul limită a fost prelungit până la 31 decembrie 2021, din cauza pandemiei şi a unor probleme tehnice. Ulterior, compania responsabilă pentru acest proiect a acordat contractorului grec un răgaz suplimentar de şase luni, până în luna iunie 2022.
Cu prilejul unei conferinţe organizate miercuri la Atena, ministrul grec al Energiei, Kostas Skrekas, a spus că lucrările de construcţie s-au finalizat iar vineri se va deplasa la Komotini pentru inaugurarea proiectului alături de premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
Proiectul interconectorului de gaze Bulgaria-Grecia este supervizat de firma ICGB, deţinută în proporţie de 50% de compania energetică bulgară BEH, iar restul acţiunilor sunt deţinute de compania greacă DEPA şi grupul italian Edison.
Cu o capacitate iniţială de trei miliarde metri cubi pe an, interconectorul de gaze Bulgaria-Grecia este o componentă importantă în planurile Europei de a-şi reduce dependenţa de gazele naturale ruseşti. Conducta IGB ar urma să fie conectată la gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), punctul final al Coridorului Sudic de Gaze, un proiect în valoare de 40 de miliarde de dolari, care se întinde pe o distanţă de 3.500 de kilometri şi face legătura zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică şi Italia, trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi Marea Adriatică.
Pe lângă interconectorul de gaze, autorităţile de la Atena şi Sofia construiesc în prezent şi un terminalul plutitor de gaze lichefiate la Alexandroupolis, nord-estul Greciei. Proiectul, care beneficiază de sprijinul SUA, este destinat creşterii diversificării surselor de aprovizionare cu energie în Europa de Sud-Est, o regiune care depinde în mare parte de gazele naturale ruseşti.
Viitorul terminal plutitor ar urma să permită tranzitul a 5,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. De la Alexandroupolis, gazele naturale ar putea fi transportate până în Europa Centrală graţie noului interconector de gaze via Bulgaria.
Un proiect dorit de România
Oficialii români și-au exprimat de-a lungul timpului dorința ca acest proiect, întârziat foarte mult, să poată fi finalizat, pentru că el ne-ar putea aduce o diversificare a surselor de gaze. În acest sens, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a avut discuții cu oficiali din Azerbaidjan, unul dintre marii producători de gaze din zona caspică.
„Gazul din Azerbaidjan este una dintre posibilele soluții pentru noi, sperăm să ajungem la un acord cu guvernul azer. Dacă este posibil, dorim să importăm tot volumul necesar de gaze din Azerbaidjan. Suntem în negocieri și, când vom termina, vom anunța. Dar suntem pe drumul cel bun”, a spus Virgil Popescu recent, într-un interviu chiar pentru presa azeră.
Ministrul a vorbit despre diferitele modalități de a obține acces la gazul azer.
„Acum doi ani, ne gândeam că nu avem nicio șansă să avem alte surse de aprovizionare cu energie în afară de Rusia și am dezvoltat Proiectul fluxului invers pe Coridorul Transbalcanic, care a fost construit pentru furnizarea de gaz din Rusia, Ucraina, România, Bulgaria și Turcia. Anul trecut am finalizat modificările de flux invers și acum avem un coridor care poate aduce și scoate din România gaz din Turcia, Bulgaria, Ucraina.
Din Turcia putem aduce gaz, din Azerbaidjan, și din terminalele de gaz natural lichefiat (GNL). Deci, avem un coridor inter-balcanic. Coridorul Vertical, care trebuia să fie terminat în urmă cu șase ani, este de așteptat să fie finalizat în această vară. Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), care ar trebui să fie finalizat în iulie, va oferi acces României la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP), Conducta Trans Adriatică (TAP). Conducta BRUA (Bulgaria, România, Ungaria și Austria) este un alt coridor care poate aduce gaze din Coridorul sudic de gaz, Coridorul Vertical către România, Moldova și restul Europei”, a adăugat Popescu.