Violenţele au izbucnit în timp ce circa 1.000 de persoane au mărşăluit prin cartierul muncitoresc Peristeri după înmormântarea tânărului, scandând sloganuri antiguvernamentale. Unii protestatari au dat foc la pubele şi au aruncat cu pietre în poliţişti, care au răspuns cu grenade paralizante şi spray cu piper.
Cel puţin patru persoane au fost reţinute, dar nu au fost raportaţi răniţi.
Thanassis Kanaoutis, 19 ani, care studia la o şcoală tehnică, a căzut din troleibuz şi a murit marţi seară după ce uşile vehiculului s-au deschis pe neaşteptate în urma unei altercaţii cu un controlor pentru că nu şi-a validat biletul. Incidentul este în curs de investigare.
Principalul partid de opoziţie din Grecia, Coaliţia Stângii Radicale SYRIZA, a făcut legătură între această moarte şi grava criză economică din ţară, afirmând că tânărul era şomer şi a murit pentru că nu îşi putea permite să plătească tariful biletului de 1,20 euro /1,60 dolari/.
SYRIZA a cerut de asemenea transport gratuit pentru şomeri, pensionari cu venituri mici şi studenţi.
Grupul anti-austeritate „Eu nu plătesc”, care pledează pentru non-plata tarifelor de transport în comun, taxelor de autostradă şi facturilor de utilităţi, l-a prezentat pe tânăr ca fiind „primul luptător mort de nesupunere civilă”.
Poliţia a suspendat temporar serviciile de troleibuz în Peristeri de teama atacurilor asupra lucrătorilor din transporturi şi a închis două staţii de metrou. Mai mulţi tineri au vandalizat autobuze după moartea lui Kanaoutis la Atena şi Salonic, unde 13 persoane au fost arestate pentru a fi scris sloganuri cu spray pe un autobuz.
Mai devreme vineri, sute de protestatari au mărşăluit prin Peristeri până la cimitirul local. Unii au oprit un autobuz din drum, deteriorându-i parbrizul şi scriind cu spray pe sticlă „criminali”.
În 2008, un incident în care un adolescent a fost împuşcat mortal de un poliţist la Atena a declanşat săptămâni de revolte în întreaga ţară.
De mai bine de trei ani, Grecia înglodată în datorii a supravieţuit cu planuri de salvare uriaşe de la partenerii ei europeni şi Fondul Monetar Internaţional. Pentru a asigura plata în continuare a împrumuturilor de salvare, Atena a redus cheltuielile şi veniturile, a mărit în mod repetat impozitele, a crescut vârsta de pensionare şi – încălcând un tabu vechi de un secol – a promis să suprime 15.000 de locuri de muncă din sectorul public până în 2015.
Reducerile au adâncit o recesiune de cinci ani atât de sever încât mulţi economişti o numesc depresie şi au împins şomajul la aproape 28% – şi la aproximativ 65% în rândul tinerilor greci.