Unul dintre efectele aprecierii dolarului: creşte profitabilitatea agricultorilor, dar se scumpeşte grâul şi porumbul pe plan local

Pentru prima dată în ultimii 20 de ani dolarul a ajuns la paritate cu euro, pentru scurt timp, în data de 12 iulie 2022. Spre finalul zilei, perechea „EUR/USD se tranzacționa cu 30 de pips peste paritate, după ce a atins ieri un minim de 1,0006. Întrebarea acum este dacă perechea poate găsi un anumit sprijin și poate organiza cel puțin un mini-rebound, sau poate sparge sub paritate. Dacă ne uităm la tabloul economic global, credem că a doua opțiune rămâne mai probabilă și chiar dacă ne gândim că o revenire la 1,0500 în toamnă este încă o posibilitate tangibilă, o scădere de scurtă durată la 0,9800-0,9900 în zilele următoare pare relativ probabila” precizează economiştii ING Bank în analiza lor de risc.

Evoluţia parităţii euro/dolar pe termen scurt depinde de o serie de factori, enumeraţi de specialiştii globali ai ING Bank: „riscul unei crize energetice cu drepturi depline în Europa dacă Rusia reduce aprovizionarea cu gaze, înrăutățirea ulterioară a perspectivei de creștere a regiunii, reevaluarea aşteptărilor privind ratele Băncii Centrale Europene şi, mai presus de toate, a mediului global de risc advers. Impresia noastră este că cel mai rău scenariu pentru fiecare dintre acești factori nu a fost încă evaluat și, având în vedere presiunea aplicată de mediul optimist al USD, riscurile de scădere persistă”

Economistul şef al ING Bank, Valentin Tătaru, precizează că „pentru România, un dolar mai puternic înseamnă în esenţă că o parte din importuri (aproximativ 25%-30% dintre ele) vor fi mai scumpe, în special în zona produselor energetice”.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA, precizează că deprecierea euro faţă de dolar antrenează scumpirea mărfurilor, în speţă materiile prime, „deoarece majoritatea mărfurilor sunt tranzacţionate pe burse în dolari: oţel, cupru, fier, grâu, porumb, etc. Doar certificate de carbon şi gazele au la noi preţul legat de euro”. Întrebat de Economica.net, economistul a spus că „majorarea preţului dolarului îi ajută pe fermieri, dar va creşte pe plan local preţul grâului, porumbului. Va creşte profitabilitatea în agricultură”.

Despre condiţiile în care dolarul a ajuns la paritate cu euro în timpul zilei de 12 iulie, Codirlasu este de aceeaşi părere că decizia Rusiei de a opri furnizarea gazului pentru lucrări de mentenanţă este motivul principal. „Doar pe furnizarea de gaze naturale mai poate furniza şocuri Rusia, pentru că pe zona de petrol, Comisia Europeană a reuşit să îşi diversifice rapid resursele”, subliniază Codirlaşu.

Economistul enumeră în sprijinul ideii sale faptul că Norvegia, Qatar şi Egipt îşi majorează exporturile către UE, SUA a ajuns să depăşească Rusia ca volum de petrol furnizat Uniunii, iar Arabia Saudită va fi vizitată în acest weekend de către preşedintele SUA, probabil şi în încercarea de a determina ţările membre OPEC să decidă o extindere a ofertei de ţiţei, cu atât mai mult cu cât Arabia Saudită îşi doreşte importul unor tipuri de arme produse în SUA.

Preţul petrolului a scăzut pe 12 iulie destul de puternic, cu peste 4% și a ajuns înapoi sub 100 de dolari pe baril. Temerile de recesiune întăresc situația în scădere a preţului țițeiului. Ulterior, cotațiile au revenit ușor peste pragul de 100 de dolari.

„Piața rămâne extrem de strânsă, iar raportul OPEC a subliniat astăzi (12 iulie) acest fapt, cererea fiind văzută anul viitor depășind oferta cu un milion de barili pe zi. Acest lucru ar trebui să limiteze dezavantajul pe care îl vedem pe măsură ce o înrăutățire a perspectivelor de creștere sunt evaluate. Desigur, președintele Biden va spera să schimbe această dinamică în timpul vizitei sale în Arabia Saudită în acest weekend”, precizează Craig Erlam, senior Market Analyst, UK & EMEA OANDA.

Subliniem totodată că, scăderea prețului unui baril de țiței, care s-a produs în ultimele zile, este estompată de creșterea dolarului în raport de celelalte monede. Analiştii văd foarte probabil scăderea parităţii euro/dolar sub 1.