Agenţia federală de plasare a forţei de muncă (BA) preconizează că de la începutul anului 2014, odată cu ridicarea ultimelor restricţii pe piaţa muncii penru cetăţenii români şi bulgari, valul imigranţilor din aceste două ţări s-ar putea dubla, scrie Deutsche Welle.
În funcţie de situaţia economică din sudul Europei, respectiv în ţări ca Spania, Italia şi Portugalia, numărul românilor şi al bulgarilor, care îşi vor căuta de lucru în Germania, va fi între 100.000 şi 180.000, arată cel mai recent studiu. În 2012 au venit aici în jur de 71.000 de imigranţi din România şi Bulgaria.
Până la izbucnirea crizei economice în ţările sudice, 80% din emigranţii români şi bulgari îşi căutau viitorul în Spania şi Italia. Începând cu 2010, însă, valul de imigranţi s-a redirecţionat către Germania.
La fel de integraţi ca alţii
Totuşi, schimbările de pe piaţa muncii vor fi nesemnificative, adaugă BA, în condiţiile în care românii şi bulgarii nu sunt mai slab integraţi decât alţi imigranţi. Ar putea creşte cheltuielile bugetare pentru ajutoarele sociale, dar în acelaşi timp s-ar putea îmbunătăţi şi situaţia şomajului. În plus, de schimbările demografice pozitive, produse de contribuabilii tineri, vor beneficia casele de pensii.
Problemele extreme produse de aşa-numita migraţie a sărăciei se văd cel mai pregnant în Berlin, Duisburg şi Dortmund. În cele trei oraşe, aproape 20% din români şi bulgari trăiesc de pe urma ajutoarelor sociale.
Fără calificare
Dar şomajul în rândul românilor şi al bulgarilor (10%) e cu toate acestea mai mic decât media şomajului tuturor imigranţilor (16%). Riscurile ca mulţi dintre imigranţi să nu-şi găsească un loc de muncă sunt legate de slaba calificare a acestora. În anul 2010, arată acest studiu, 35% din românii şi bulgarii care au venit în Germania nu aveau nicio pregătire profesională. În rândul germanilor, procentul ajunge la 11%.
Totuşi, schimbările de pe piaţa muncii vor fi nesemnificative, adaugă BA, în condiţiile în care românii şi bulgarii nu sunt mai slab integraţi decât alţi imigranţi. Ar putea creşte cheltuielile bugetare pentru ajutoarele sociale, dar în acelaşi timp s-ar putea îmbunătăţi şi situaţia şomajului. În plus, de schimbările demografice pozitive, produse de contribuabilii tineri, vor beneficia casele de pensii.
Problemele extreme produse de aşa-numita migraţie a sărăciei se văd cel mai pregnant în Berlin, Duisburg şi Dortmund. În cele trei oraşe, aproape 20% din români şi bulgari trăiesc de pe urma ajutoarelor sociale.
Fără calificare
Dar şomajul în rândul românilor şi al bulgarilor (10%) e cu toate acestea mai mic decât media şomajului tuturor imigranţilor (16%). Riscurile ca mulţi dintre imigranţi să nu-şi găsească un loc de muncă sunt legate de slaba calificare a acestora. În anul 2010, arată acest studiu, 35% din românii şi bulgarii care au venit în Germania nu aveau nicio pregătire profesională. În rândul germanilor, procentul ajunge la 11%.
Diferenţele nu sunt însă atât de mari între germani şi imigranţii români şi bulgari, în ceea ce priveşte persoanele cu studii superioare. Un sfert din imigranţii români şi bulgari vin în Germania cu diplomă de facultate, în timp ce 28% din cetăţenii germani au această pregătire.
Germania a liberalizat parţial piaţa muncii începând cu decembrie 2011. Persoanele cu studii superioare din România nu mai au nevoie de permis de muncă, precum şi sezonierii sau imigranţii, care încep o pregătire profesională.