În schimb, dacă se acţionează „din timp pentru diminuarea cererii”, reducerea PIB va fi de până la 0,4%, conform calculelor CE din comunicatul prezentat miercuri.
Bruxelles subliniază că aceste estimări sunt valabile pentru o iarnă cu temperaturi medii şi avertizează că un anotimp mai rece decât s-a preconizat va creşte costurile întârzierii măsurilor şi ar putea presupune un impact mediu în PIB al UE de 0,9%-1,5%, în special pentru ţările cele mai expuse în cazul „tăierii gazelor”.
„Energia economisită în vară este energie disponibilă pentru la iarnă”, a precizat CE în comunicat, menţionând că „este prioritar să se acţioneze acum”, pentru a nu trebui să se facă asta în mod neplanificat, în situaţie de criză, în toamnă.
Luarea din timp a măsurilor, semnalează Comisia, permite şi distribuirea eforturilor pe o perioadă mai lungă de timp, determină atenuarea îndoielilor de pe piaţă şi a volatilităţii preţurilor şi facilitează o mai bună proiectare a „măsurilor direcţionate şi eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a proteja industria”.
Un număr de 12 state membre se confruntă deja cu o sistare parţială sau totală a furnizărilor de gaze din Rusia, fluxurile către Uniunea Europeană în iunie reprezentând mai puţin de o treime din media înregistrată în perioada 2016-2021.