„Credem că BCE va creşte dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, până la nivelul de 0%. De asemenea, nu exclud posibilitatea unei majorări cu 50 de puncte de bază a facilităţii de depozit, în aşa fel încât şi această dobândă să ajungă la 0%”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România. La ora actuală, dobânda la facilitatea de depozit oferită de BCE este de minus 0,50%, iar cea la facilitatea de creditare de 0,25%.
Moody’s se așteaptă ca băncile din sudul Europei să fie principalii beneficiari ai ambelor măsuri. Creșterea ratei va fi prima din zona euro în ultimii 11 ani. BCE a spus anterior că va opera creșterea ratelor din nou în septembrie și ar putea continua cu creșteri suplimentare la o dată ulterioară. Ratele mai mari ale dobânzilor vor beneficia puternic de marjele nete de dobândă ale tuturor băncilor europene și profitabilitatea generală, dar efectul va fi gradual și va varia de la o țară la alta.
„Ne așteptăm ca băncile din Spania, Italia și Portugalia să culeagă recompense mai mari decât cele din nord. Şi asta, deoarece o proporție mai mare de împrumuturi bancare în aceste țări au dobândă variabilă, iar creșterea ratelor băncii centrale va duce la o creștere mai mare și mai pronunțată a veniturilor băncilor. În schimb, efectul de susținere asupra veniturilor va fi mai gradual și mai moderat în sistemele bancare cu împrumuturi predominant cu rată fixă precum Franța, Germania, Belgia și Suedia”, arată Moody’s.
„Băncile din sudul Europei au, în general, rate mai mici de credit/depozit și rezerve de lichiditate mai mari decât omologii lor din nordul Europei. Drept urmare, ei vor primi beneficii din randamentele mai mari ale activelor lor lichide și nu vor experimenta creșteri materiale ale costurilor de finanțare datorită bazelor lor ample de depozite, care nu sunt foarte sensibile la mișcările ratelor de dobândă”, concluzionează Moody’s.
Ultima dată când BCE a majorat dobânda de politică monetară a fost în 2011, chiar înainte de debutul crizei datoriilor din zona euro, o mişcare pe care mulţi o consideră cea mai mare greşeală de politică monetară făcută până acum de instituţia de la Frankfurt.