Polonia se opune raţionalizării consumului său de gaze naturale

Într-un interviu acordat presei poloneze, citate de agenţia EFE, ministrul polonez al mediului Anna Moskwa a spus că nu vede ”necesitatea reglementării folosirii gazului”, întrucât Polonia ”se află într-o poziţie mai bună comparativ cu alte ţări” membre ale UE.

”Depozitele noastre de gaze sunt pline, PGNiG (compania de stat poloneză pentru distribuţia gazului) lucrează la investiţii urgente pentru a-şi creşte capacitatea, livrările de gaze rămân stabile şi nici măcar nu este folosită întreaga capacitate de distribuţie” către consumatori, a explicat ea. Deci ”nu vor fi impuse limitări la consum în Polonia”, a promis Anna Moskwa.

Cât despre diminuarea livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1 (reduse de Rusia începând de miercuri la 20% din capacitatea conductei, respectiv jumătate din volumul livrat până în prezent după o altă diminuare anterioară), titulara Ministerului polonez al Mediului a asigurat că această măsură decisă de Moscova ”nu va afecta semnificativ Polonia”.

Mai mult, a continuat ea, ”când temperaturile vor scădea, în octombrie, va fi pus în funcţiune Baltic Pipe, gazoduct a cărui capacitate va creşte treptat”, şi în plus este aşteptată ”finalizarea probelor interconectorului cu Slovacia”.

Conducta Baltic Pipe, care va transporta gaz norvegian către Polonia, va atinge în câteva luni de la darea în folosinţă capacitatea sa maximă de 10 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ acelaşi volum de gaz pe care Polonia îl importa din Rusia.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat marţi – după ce statele UE au convenit acordul de reducere a consumului lor de gaz cu 15% – că ţara sa ”nu este obligată să reducă automat cantitatea de gaze consumată” şi a insistat că cel mai important lucru pentru guvernul de la Varşovia este ”să garanteze securitatea energetică poloneză şi interesele polonezilor”.

Compania PGNiG a publicat în acest timp un comunicat în care afirmă că deocamdată nu are cunoştinţă despre ”măsurile care vor fi luate la nivel naţional pentru implementarea acordului UE asupra gazului”.

Comisia Europeană a cerut iniţial ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc.

În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de ”solidaritate”, a motivat Comisia Europeană.

Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE, astfel că în urma negocierilor din Consiliul UE acordul convenit marţi prevede că statele membre vor face ”tot posibilul” să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani.

Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui ”risc de penurie gravă” el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit în final prevede mai multe situaţii în care ţările membre vor putea cere aplicarea unor derogări.

Acordul a fost votat favorabil în Consiliul UE de toate cele 27 de state membre, cu excepţia Ungariei. ”Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare care ignoră complet interesele naţionale”, a declarat presei ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. ”Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie”, a adăugat acesta.