Nancy Pelosi îi promite preşedintei Tsai Ing-wen că SUA nu vor abandona Taiwanul

„Astăzi, delegaţia noastră, de care sunt foarte mândră, a venit în Taiwan pentru a clarifica fără echivoc că nu vom renunţa la angajamentul nostru faţă de Taiwan. Şi suntem mândri de prietenia noastră durabilă”, a spus Pelosi la întâlnirea cu Tsai, conform Kyodo.

Lidera congresmenilor americani a mai declarat că SUA au făcut o promisiune fundamentală de a fi „întotdeauna alături de Taiwan” în 1979, când Congresul a adoptat legea privind relaţiile cu această insulă independentă de facto, dar revendicată de China, în momentul în care Washingtonul a stabilit relaţii diplomatice cu Beijingul, în locul Taipeiului.

Pelosi a afirmat că lumea de astăzi are de ales între democraţie şi autocraţie, iar Statele Unite sunt ferm hotărâte să menţină democraţia în Taiwan şi pe tot globul.

„Solidaritatea americană cu Taiwanul este acum mai vitală ca oricând (…) iar acesta este mesajul pe care îl aducem astăzi”, a insistat Pelosi.

După ce i-a conferit lui Pelosi Ordinul Norilor de Bun Augur cu Marele Cordon Special, Tsai a enunţat principiile fundamentale în faţa incertitudinilor pe care le-a numit „ameninţări militare intensificate intenţionat”. „Taiwanul nu va face pasul înapoi. Vom susţine ferm suveranitatea ţării noastre şi vom continua să rezistăm în apărarea democraţiei”, a asigurat preşedinta.

Ea a promis să facă eforturi de întărire a capacităţii de autoapărare a Taiwanului şi să facă din această insulă o forţă importantă de stabilizare a securităţii regionale, pentru a asigura o regiune indo-pacifică deschisă şi liberă, în care ţara sa să fie un membru stabil al comerţului şi lanţurilor de aprovizionare mondiale.

Ca partener de încredere al Statelor Unite, Taiwanul va continua să coopereze cu Congresul şi guvernul de la Washington pentru întărirea cooperării în diferite domenii, cum ar fi securitatea, dezvoltarea economică şi cultivarea talentelor în regiune, a mai spus Tsai.

Pelosi a sosit la Taipei marţi seara. Ea este prima deţinătoare a înaltei funcţii de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor care ajunge în Taiwan după Newt Gingrich, care a vizitat insula în 1997. Lidera democrată este a treia în ierarhia oficială a SUA, după preşedintele Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris. Turneul său în Asia mai include Singapore, Malaezia, Coreea de Sud şi Japonia.

Beijingul s-a opus prezenţei lui Pelosi în Taiwan şi – potrivit presei – mai multe avioane de luptă chineze au efectuat zboruri în apropierea liniei de demarcaţie de la jumătatea Strâmtorii Taiwan. Ministerul apărării de la Taipei a susţinut că stăpâneşte pe deplin situaţia în strâmtoare, atât pe mare cât şi în aer, şi a subliniat că este pregătit pentru diverse scenarii de reacţie, fiind „hotărât, capabil şi încrezător” în vederea asigurării securităţii Taiwanului.

Xavier Chang, purtător de cuvânt al preşedinţiei taiwaneze, a declarat că site-ul de internet al instituţiei a fost vizat marţi de un atac informatic din străinătate, însă a fost reactivat în 20 de minute. Reuters menţionează că au existat speculaţii conform cărora China s-a aflat în spatele acţiunii ostile respective.

Înainte de sosirea lui Pelosi la Taipei, ministrul chinez de externe Wang Yi a condamnat Statele Unite, afirmând că Washingtonul este „cel mai mare distrugător al păcii din acest moment”.

Beijingul avertizase că forţele sale armate „nu vor asista niciodată pasiv” şi ameninţase că va lua „măsuri puternice şi ferme” pentru asigurarea intereselor sale de suveranitate şi securitate.

Într-o convorbire telefonică de joia trecută, preşedintele chinezi Xi Jinping îl atenţionase pe omologul său american, Joe Biden, că nu trebuie să pună la îndoială „voinţa puternică” a celor 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei de a apăra „suveranitatea naţională” şi „integritatea teritorială”. „Cine se joacă cu focul va pieri în foc”, a spus Xi, conform agenţiei de presă oficiale Xinhua.

Pelosi intenţionase să viziteze Taiwanul în aprilie, însă şi-a amânat deplasarea după ce a fost testată pozitiv la coronavirus.

Taiwanul şi China au guverne separate după secesiunea din 1949, în urma unui război civil. Beijingul consideră insula o provincie rebelă, care trebuie reunificată cu ţara, eventual chiar prin forţă.