La Bixad, oamenii de la STRABAG chiar mută munții din loc!

„Chiar dacă vă vine greu să credeți, la noi, oamenii chiar mută munții din loc. Literalmente”… ne spune Levente Varga, șeful de secție al carierei.

„Toate astea, pentru noi, sunt rutină. Toți cei din zonă suntem legați de carieră. În zona noastră e o tradiție de exploatare a pietrei, a ardezitului mai bine zis, că despre asta este vorba. Bunicul meu, apoi tatal meu, au lucrat aici, în carieră. Asta e ce știu… Însă având în vedere că mai toți bărbații din regiune aveau de-a face cu cariera, sigur au mai fost în familia mea, înainte, și alții. Deci, aici, cu aceste pericole, am crescut”… ne descrie Levente Varga, șeful carierei, viața locului.

„Sunt și părți bune și frumoase, dar trebuie să… le nimerești! Se lucrează cel mai mult în aer liber; deci, vara e cald, iarna frig (bine cunoscutul frig din Harghita-Covasna!), noroi sau praf. Dar, una peste alta, e un mediu frumos”… își încheie, hâtru, șeful carierei succinta prezentare înainte de a ne face instructajul obligatoriu la intrarea în perimetrul exploatării.

Ascunși în munți, oamenii de aici produc mare parte din elementele de infrastructură în transporturi. Stâncile detonate sunt transformate în pietre, sparte și sortate pe categorii. Cele mai mici intră în compoziția asfaltului, apoi, cele mai mari, care sunt folosite în fundațiile căilor rutiere sau în diverse construcții, amestecate cu betonul, iar cele mari, care constituie materia primă a terasamentelor de cale ferată.

Levente Varga spune, cu un orgoliu de înțeles, că, pentru el, concediile sunt puțin mai altfel decât pentru restul lumii.

          Când merg în concediu cu mașina sau cu trenul, mereu mi-aduc aminte că drumul și calea ferată conțin piatră extrasă si produsă, în multe cazuri, în cariera noastră. 60% din producția noastră este pentru prepararea asfaltului care se folosește la șosele – drumuri naționale, județene și autostrăzi. Din această carieră a plecat piatra pentru marile proiecte ce poartă marca STRABAG, precum Autostrada Ungheni-Ogra și DN Sibiu- Mediaș.

A împlinit 30 de ani de meserie, aici. O carieră… „de stâncă”, poți spune de-a dreptul. A terminat liceul și s-a angajat dispecer. Apoi, a devenit laborant. Da, aici există și un laborator în care sunt analizate măruntaiele munților. Levente Varga a devenit șeful laboratorului. Între timp, a făcut și facultatea de inginerie tehnologică din Brașov. Acum este șeful carierei STRABAG din Bixad. Spune că nu știe dacă a fost „dragoste la prima vedere”. Dar, după 30 de ani, o meserie „aproape că nu se poate să nu devină și o pasiune!”. Cum toți oamenii carierei povestesc că au legături străvechi în familie cu „spartul muntelui”, întrebăm ce rol are, astăzi, tehnologia de ultimă oră într-o ocupație atât de veche.

          „Privind din afară, tehnologia poate părea lipsită de importanță în carieră. Dar este chiar invers. Este, acum, un atu foarte important. In loc să se strige în carieră cât te țin plămânii, înainte de pușcare, astăzi folosim stații sau telefoane. Camioanele nu pot fi orice camioane. Ele sunt, azi, proiectate special pentru transportat piatră. De asemenea, ardezitul este o rocă dură, abrazivă și consumă multe piese de uzură. Așa că simțim imediat un utilaj mai performant, mai bun. Pe lângă volumele mult mai mari pe care le pot opera, acestea ne și ușurează mult munca, obținând un plus de eficiență. Criteriu foarte important astăzi. Așa ne permitem costuri competitive și prețuri mai mici. Aceste utilaje moderne poluează mult mai puțin decât cele vechi, de acum 20 de ani. STRABAG a introdus aici cea mai nouă tehnologie, asigurându-ne, astfel, un viitor sustenabil. Pe lângă asta, oamenii lucrează altfel. E confort ridicat, siguranță superioară și, bineînțeles, rezultate foarte bune!”

De fapt, cariera nu este doar locul de extragere a pietrei. Este o adevărată uzină: stâncile obținute în urma detonărilor sunt sparte în mori succesive, care uimesc prin ceea ce fac. Oțelurile speciale fac posibilă analogia cu moara de cereale, diferind doar rezultatul. Una face făină, iar cealaltă pietre de anumite dimensiuni care devin șosele sau terasamente de cale ferată! Nu știm ce ar înțelege zeii din mitologie din ceea ce se întâmplă aici, dar nici măcar Olimpul nu a fost locuit de ființe capabile să facă asemenea lucruri ca la Bixad.

Material susţinut de STRABAG