Democraţii speră că proiectul de lege, pe care ei vor să-l facă să treacă în Senat în pofida opoziţiei unite a republicanilor, le va creşte şansele în alegerile de la jumătatea mandatului din 8 noiembrie, când se aşteaptă ca republicanii să recâştige majoritatea în cel puţin una din camerele Congresului.
Pachetul, numit „Inflation Reduction Act”, este o versiune considerabil redusă a unui proiect de lege anterior susţinut de preşedintele democrat Joe Biden, care a fost blocat de democraţii din Senat, Joe Manchin şi Kyrsten Sinema, din cauza costului său prea ridicat, scrie Agerpres.
„Aceasta vrea poporul american”, a declarat jurnaliştilor şeful majorităţii din Senat, Chuck Schumer. „Acordăm prioritate clasei medii, familiilor care lucrează, celor care luptă pentru a ajunge în clasa medie, în locul a ceea ce fac republicanii: acordă prioritate celor care sunt foarte sus”, potrivit Agerpres.
Dacă Senatul adoptă proiectul de lege, ceea ce va necesita probabil un vot decisiv din partea vicepreşedintei Kamala Harris, el îl va trimite Camerei Reprezentanţilor, controlată de democraţi, care are intenţia să-l examineze vineri, după care Biden va putea să-l promulge.
Republicanii au criticat proiectul de lege ca fiind o „listă de dorinţe” de cheltuieli, care – potrivit lor – ar afecta o economie şi aşa împovărată de inflaţie, afirmând că aceasta va desfiinţa locuri de muncă, va creşte costurile energetice şi va submina creşterea într-un moment în care economia se confruntă cu o potenţială recesiune.
„Ultima nebunie fiscală şi risipitoare a democraţilor are un serios impuls politic”, a declarat sâmbătă senatorul republican Chuck Grassley. „Ultimul lucru de care întreprinderile şi familiile au nevoie în acest moment îl reprezintă creşterea impozitelor şi o serie de politici prost analizate care să creeze şi mai multă confuzie şi incertitudine în economie”, scrie Agerpres.
Aproape jumătate dintre americani – circa 49% – susţin proiectul de lege, dintre care 69% sunt democraţi şi 34% republicani, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat în 3-4 august. Elementul cel mai popular al proiectului de lege este să se acorde Medicare (programe de sănătate sponsorizate de guvern) puterea de a negocia preţul medicamentelor, ceea ce susţin 71% dintre persoanele intervievate, între care 68% republicani.
Economiştii, care afirmă că legislaţia ar putea să ajute Rezerva federală să combată inflaţia, nu se aşteaptă la un impact important asupra economiei în lunile următoare.
Cu cheltuieli de 370 miliarde de dolari destinate climatului, acest proiect de lege va deveni legea asupra schimbării climatului cea mai consecventă adoptată vreodată de Congres, notează Reuters.
Proiectul de lege propune întreprinderilor şi familiilor miliarde de dolari pentru a încuraja cumpărarea de vehicule electrice şi de aparate cu un înalt randament energetic, precum şi pentru a stimula noi investiţii în energia eoliană şi solară care ar dubla cantitatea noilor capacităţi de producţie a electricităţii curate în SUA din 2024, aşa cum este previzionat de Repeat Project de la Universitatea Princeton, relatează Agerpres.
Aceasta ar contribui la îndeplinirea promisiunii SUA de a reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 în raport cu nivelurile din 2005, angajament asumat la summitul climatic din Glasgow anul trecut.
Legislaţia ar reduce costurile medicamentelor pentru guvern, angajatori şi pacienţi, a declarat Juliette Cubanski, director-adjunct al programului Medicare la Kaiser Family Foundation.
„Efectul cel mai important ar fi poate pentru persoanele care beneficiază de o acoperire a medicamentelor eliberate pe bază de reţete de la Medicare”, a spus ea.
O schimbare-cheie o constituie dispoziţia care permite la nivelul planului federal de sănătate Medicare ca persoanele în vârstă şi cu dizabilităţi să negocieze preţurile cele mai scăzute la medicamentele de pe reţetă.
Industria farmaceutică susţine că negocierea preţului va sufoca inovaţia. Preţurile negociate pentru 10 dintre medicamentele cele mai costisitoare prin Medicare ar urma să fie aplicate din 2026, acest număr urmând să crească până când plafonul va ajunge la 20 de medicamente anual în 2029, scrie Agerpres.