De la 690 euro pe persoană în Luxemburg la doar 19 în România: cum au evoluat cheltuielile pentru cercetare din ultimii 10 ani în UE

În 2021, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit aproximativ 109,25 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 0,8% din PIB, cu 6% mai mult față de anul 2020 și cu 35% mai mult față de 2011. România se remarcă încă o dată prin ocuparea ultimului loc în rândul acestor state. Țara noastră a alocat anul trecut pentru acest domeniu doar 364 milioane de euro sau 0,15% din PIB, arată datele preliminarii publicate de Eurostat.
Lidia Neagu - joi, 11 aug. 2022, 22:05
De la 690 euro pe persoană în Luxemburg la doar 19 în România: cum au evoluat cheltuielile pentru cercetare din ultimii 10 ani în UE

Spre comparație, în 2011, România aloca 0,27% din PIB pentru R&D.

Alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare (GBARD) pe cap de locuitor la nivelul UE s-au situat la 244,3 de euro în 2021. Cele mai mari alocări au fost înregistrate în Luxemburg (689,1 de euro pe persoană), urmat la distanță de Danemarca (530 de euro pe persoană) și Germania (470,9 de euro pe persoană).

Pe de altă parte, țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor au fost România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24,1 euro pe persoană), Letonia (44,6 euro pe persoană) și Ungaria (59,8 euro pe persoană).

Evoluția alocărilor bugetare în UE în deceniul 2011 – 2021

Cifrele pentru deceniul 2011-2021 indică o creștere la nivelul UE de la 81,13 miliarde de euro la 109,25 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 34,6 %. Majoritatea țărilor care cheltuiesc mai puțin decât media UE și-au crescut cel mai mult bugetele în ultimii 10 ani.

GBARD aproape că s-a triplat în Letonia (de la 29,6 milioane de euro la 84,3 milioane de euro) și a crescut de peste două ori în Grecia (de la 648,5 milioane de euro la 1,62 miliarde de euro), în Malta (de la 14,4 milioane de euro la 35,3 milioane de euro) și în Luxemburg (de la 208,8 milioane la 437,4 milioane de euroR).

De asemenea, arată Eurostat, alocările totale aproape s-au dublat în Polonia (de la 1,17 miliarde la 2,33 miliarde de euro) și în Ungaria (de la 296,2 milioane  la 582,2 milioane de euro) și au crescut cu peste 50% în Bulgaria (+72,7%), Estonia (+71,3%) și Germania (+64,9%).

La celălalt capăt, cu GBARD în scădere în deceniul 2011 – 2021, se află Portugalia (-0,1%) și Spania (-0,4%)

Cifrele GBARD ca procent din PIB arată o ușoară creștere la nivelul UE pentru deceniul 2011 – 2021, de la 0,72% din PIB în 2011 la 0,75% din PIB în 2021. GBARD ca procent din PIB a înregistrat o creștere semnificativă în trei state membre, și anume Grecia (+0,57 puncte procentuale), Germania (+0,22 puncte procentuale) și Luxemburg (+0,13 puncte procentuale).

GBARD ca procent din PIB a înregistrat o creștere negativă în 14 state membre în deceniul 2011 – 2021, Irlanda, Finlanda și România înregistrând cele mai mari scăderi, cu -0,23 puncte procentuale, -0,17 puncte procentuale și, respectiv, -0,12 puncte procentuale.

Deoarece modificările GBARD exprimate ca procent din PIB pot reflecta o modificare a PIB-ului, este util să analizăm și modificările alocărilor pe cap de locuitor. Alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor au crescut cu 32,5% între 2011 și 2021 în UE, de la 184,4 de euro la 244,3 de euro pe cap de locuitor.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri procentuale ale alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare pe persoană au fost înregistrate în Letonia (+212%), Grecia (+161%), Ungaria (+101%) și Polonia (+100%). În schimb, aceste alocări au scăzut în Spania (-2%, de la 155,4 la 152,3 euro pe persoană).

 

Te-ar mai putea interesa și
Utilizarea Inteligenței Artificiale începe să fie reglementată
Utilizarea Inteligenței Artificiale începe să fie reglementată
Companiile care achiziţionează şi utilizează sisteme de Inteligenţă Artificială (IA) cu grad ridicat de risc la locul de muncă vor face obiectul unor exigenţe stricte în ceea ce priveşte......
Politica monetară a BCE nu trebuie să rămână restrictivă prea mult timp
Politica monetară a BCE nu trebuie să rămână restrictivă prea mult timp
Chiar dacă va mai dura o perioadă până când inflaţia în zona euro va reveni, sustenabil, la ţinta de 2%, politica ...
Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie „
Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie „
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22,38% din voturi la la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. ...
CEC Bank – Comisioane de administrare ZERO pentru două pachete bancare achiziționate în 25-27 noiembrie
CEC Bank – Comisioane de administrare ZERO pentru două pachete bancare achiziționate în 25-27 noiembrie
CEC Bank desfășoară o campanie aniversară în perioada 25 – 27 noiembrie 2024, în care comisioanele de administrare ...