Primarul Capitalei propune abrogarea prevederii prin care PUZ-urile expirate sunt preluate ca derogări în Planul Urbanistic General

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, propune un proiect de hotărâre prin care ar urma să fie abrogată o prevedere aprobată de Consiliul General al Capitalei în 2019 şi prin care planurile urbanistice zonale expirate şi/sau care nu au produs efecte înainte de 2019 sunt preluate ca derogări în Planul Urbanistic General, relatează Agerpres.
AGERPRES - mie, 10 aug. 2022, 17:35
Primarul Capitalei propune abrogarea prevederii prin care PUZ-urile expirate sunt preluate ca derogări în Planul Urbanistic General

Miercuri, în cadrul unei dezbateri publice organizate la sediul Primăriei, reprezentanţi ai societăţii civile, ai dezvoltatorilor imobiliari, dar şi ai partidelor din CGMB au adus argumente în favoarea sau împotriva proiectului.

Mai exact, prin hotărârea nr. 566 aprobată în 2019 de CGMB, toate documentaţiile de urbanism de tip PUZ sunt preluate ca derogări în Regulamentul Local de Urbanism şi în planşa de reglementări aferente PUG, cu limitarea valorii CUT (coeficient de utilizare a terenului), la maximum 4 ADC/metru pătrat teren.

În schimb, proiectul semnat de primarul general prevede abrogarea acestei hotărâri. Se menţionează totodată că aceste prevederi nu se aplică certificatelor de urbanism pentru autorizare emise anterior adoptării hotărârii şi autorizaţiilor de construire/desfiinţare aflate în curs de emitere şi pentru care au fost deja emise certificate de urbanism.

Dan Trifu, vicepreşedinte al Asociaţiei Eco-Civica, a opinat că proiectul din 2019 ar fi fost menit să simplifice „acţiunile mafiei imobiliare, să le înlesnească, astfel încât persoanele care se consideră vătămate, inclusiv ONG-urile de specialitate, să nu poată interveni la timp”, iar investiţiile să se desfăşoare fără niciun obstacol.

„E clar că au fost articole cu dedicaţie, la vremea respectivă. V-aş ruga, domnilor consilieri generali, să înţelegeţi că dumneavoastră trebuie să militaţi pentru proiecte benefice pentru cetăţean. (…) Dezvoltarea durabilă a unei localităţi nu înseamnă că un plan urbanistic care a expirat sau care este în curs nu poate fi modificat sau abrogat printr-o documentaţie superioară de tip PUG.

Planul Urbanistic General este o documentaţie superioară unui plan urbanistic zonal. Şi vreau să vă întreb: de ce planul urbanistic zonal trebuie să fie o normalitate într-un oraş? De ce nu Planul Urbanistic General trebuie să fie normalitatea? De ce trebuie să insist atât că nişte PUZ-uri derogatorii nu fac altceva decât să copleşească şi mai mult 10.000 de locuitori densitate pe kilometru pătrat, pe nişte străduţe care sunt virtuale şi pe care nu le-am făcut niciodată? Normalul este dezvoltarea corectă, fără planuri urbanistice zonale”, a spus el.

Preşedintele Asociaţiei Art Metropolis, Radu Dinulescu, a reproşat actualei administraţii că în ultimii doi ani a „zdrobit” şi „siluit” principiul continuităţii în domeniul urbanismului, invocând ca argument inclusiv faptul că au fost suspendate PUZ-urile coordonatoare de sector. El a vorbit şi despre o „inapetenţă” a administraţiei în ce priveşte semnarea autorizaţiilor de construire, în condiţiile în care aceasta a semnat anual aproximativ 200 de autorizaţii, faţă de 2.800, câte se semnau în anii anteriori. Radu Dinulescu a estimat că acest lucru a generat o reducere a capacităţii investiţionale publice şi private în Bucureşti de 3 miliarde de euro în anul 2021. Totodată, a anunţat că, în cazul în care CGMB va aproba proiectul, asociaţia îl va ataca în instanţă.

„În această situaţie descrisă mai sus, ni se propune nu un proiect urbanistic care să construiască ceva, ci o abrogare a unui text din Regulamentul general de urbanism, o abrogare a unui text care reprezintă o apă de izvor. Nu face decât să releve la nivel de act administrativ normativ nişte principii generale ale Constituţiei României şi ale legislaţiei cadru cu privire la aplicarea şi la efectele actelor normative.

Ce spune textul pe care primarul general doreşte să îl abroge, împreună cu Direcţia de urbanism? Spune că toate efectele planurilor urbanistice zonale votate de către CGMB după 2000 sunt efecte create ca parte integrantă a regulamentului general de urbanism, aşa cum spune legea 350. (…) Ceea ce se doreşte de fapt este să se elimine şi ultima posibilitate de a se mişca o macara în Bucureşti, ultima şansă de a putea construi şi de a se putea emite autorizaţii de construire şi anume aceea de a putea invoca planuri urbanistice zonale care reglementează şi care sunt în efecte”, a spus Radu Dinulescu.

În schimb, expertul juridic Diana Stan, reprezentant al Asociaţiei Investitorilor din Real Estate, a declarat că este „util” ca proiectul să clarifice situaţia PUZ-urilor aprobate în urmă cu mai mulţi ani, adăugând că în caz contrar există riscul apariţiei unei situaţii de blocaj.

„Ni se pare şi nouă util ca draftul de proiect să clarifice situaţia PUZ-urilor aprobate acum ceva ani, pentru că se creează, într-adevăr, o oarecare incertitudine şi o lipsă de claritate şi vom perpetua aceeaşi incertitudine şi aceeaşi problematică a situaţiei PUZ-urilor aprobate în trecut şi a efectelor produse de PUZ-urile aprobate în trecut, pentru că nu putem nega faptul că respectivele documentaţii de urbanism şi-au produs o serie de efecte.

Şi întrebarea rămâne: ce se întâmplă cu efectele produse de acele PUZ-uri? Nu vorbim acum strict de interesul privat. Ne putem raporta şi la reţeaua de drumuri, de utilităţi care au fost avute în vedere de respectivele documentaţii de urbanism. Vom ajunge într-o situaţie de oarecare blocaj dacă aceste aspecte nu vor fi clarificate”, a spus ea.

Stelian Constantinescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei de urbanism, a precizat la rândul său că proiectul prevede o „asanare” a regulamentului local de urbanism al PUG.

„(Este vorba despre, n.r.) o eliminare, pur şi simplu, a respectivului articol – nu face altceva. Nu adaugă la lege, nu scoate de la lege, nu încalcă drepturile câştigate de către nimeni, nu modifică termenele de valabilitate ale planurilor urbanistice zonale, nu blochează procesul de elaborare a documentaţiilor de urbanism, aşa cum s-a susţinut. E, dacă vreţi, o asanare a regulamentului general, în sensul că se împiedică, prin eliminarea acestui articol, aplicarea sa abuzivă. În felul în care este redactat articolul se înţelege că toate PUZ-urile făcute de la anul 2000 încoace fac parte şi sunt reintegrate în Planul Urbanistic General.

Planurile urbanistice zonale sunt acte normative cu valabilitate limitată în timp. Regimul de prelungire a termenelor de valabilitate este reglementat strict prin legea 350 şi prin normele de aplicare a legii. Nu se poate pune problema ca printr-o hotărâre a CGMB, care este un act normativ inferior ca rang faţă de legea 350, să se poate aduce modificări în acest sens”, a spus Constantinescu.

Te-ar mai putea interesa și
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mai multe organizații patronale au transmis astăzi un apel, cu titlul "România, sens unic spre viitor, via UE, NATO și OCDE", în care cer mediului politic menținerea țării noastre pe......
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi legea bugetului naţional pentru 2025, din care puţin peste 50 de ...
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare al criptoactivelor
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare ...
Cu prilejul celei de a 17-a reuniuni plenare a forumului global al OCDE cu privire la transparenţă şi schimb de informaţii ...
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” – Corneliu Bodea
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” ...
Corneliu Bodea, fondatorul grupului Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), spune că ar trebui ca clienții ...