Hidrogenul poate fi un „punct de cotitură” energetică pentru o Uniune care s-a angajat să lase în urmă dependenţa de combustibilii fosili importaţi din Rusia, a punctat ea.
Dar „trebuie să trecem de la o piaţă de nişă la una de masă. Vrem să producem zece milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE în fiecare an până în 2030”, ceea ce necesită „reglementarea deficitului de investiţii”, a subliniat ea, amintind că blocul comunitar şi-a „dublat obiectivul pentru 2030 de a produce zece milioane de tone de hidrogen regenerabil”.
Ea a evocat în context planul REPowerEU, prezentat în mai, în contextul demersurilor de a da un nou impuls energiilor regenerabile şi a se realiza deconectarea de combustibilii fosili importaţi din Rusia.
Viitoarea nouă Bancă Europeană a Hidrogenului va contribui şi la „garantarea achiziţiei de hidrogen”, a mai asigurat von der Leyen în discursul ei.
În iulie, executivul european a aprobat un proiect de cercetare şi dezvoltare în favoarea hidrogenului, un sector strategic pentru decarbonizarea economiei, prin reunirea a 41 de iniţiative la care participă 35 de întreprinderi (grupuri mari, IMM-uri sau start-up-uri), sprijinite de 15 state membre, printre care Germania, Spania, Franţa, Italia şi Polonia, aminteşte AFP.
Hidrogenul ar trebui să joace un rol central pentru a permite industriei să producă oţel, ciment sau produse chimice şi farmaceutice fără să emită CO2. Pentru a face acest lucru, va trebui să fie el însuşi ecologic, adică să provină dintr-o electroliză a moleculei de apă (H2O) care separă hidrogenul şi oxigenul datorită electricităţii generate din energii cu emisii reduse de carbon.
Astfel, hidrogenul verde ar putea înlocui cărbunele în industrie şi ar permite stocarea energiei regenerabile intermitente, solare sau eoliene, prin intermediul pilelor de combustie. Transportul greu (trenuri, nave, vehicule rutiere comerciale etc.) ar putea, de asemenea, să utilizeze hidrogenul pentru a înlocui combustibilii fosili.