‘Este prioritar pentru noi să depăşim creşterea aversiunii faţă de risc apărută în perioada post-criză în rândul investitorilor pe pieţele emergente din zonă. Nu sunt relevante comparaţii la nivelul ISD precriză şi post-criză în condiţiile în care valorile mari din perioada precriză apar în domenii precum imobiliare, retail, construcţii ş.a. Doar 40% din investiţiile străine directe precriză au fost în domenii cu valoare adăugată mare’, a arătat Cristian Socol.
El a afirmat, în context, că proiectele concrete prevăzute a fi începute în a doua jumătate a anului 2013 sunt trecute în Planul Naţional de Investiţii strategice şi ocupare de locuri de muncă, proiect guvernamental care înseamnă începutul unei noi paradigme în relaţia cu investitorii români şi străini.
‘Sunt investiţii chineze preconizate de 3 miliarde euro în mari proiecte de infrastructură. Exemple potenţiale: podul peste Dunăre de la Brăila, tronsonul rămas neexecutat din Autostrada Transilvania, Hidrocentrala de la Tarniţa Lăpuşteşti, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi autostrada Piteşti – Craiova. OMV Petrom consolidează investiţii medii anuale în jur de 1 miliard de euro. Exxon Petrom OMV Romgaz începe investiţii în explorările energetice off shore. Investiţii din buget şi fonduri europene în agricultură care se vor cifra la circa 2 miliarde euro în 2013’, a spus Socol.
În ceea ce priveşte investiţiile în industrie, el a amintit că Daimler – constructorul german de automobile – a început o investiţie de 300 de milioane euro, Oracle îşi extinde capacităţile existente cu încă 100 milioane euro. De asemenea, Fribourg Development investeşte în acest moment circa 10 milioane de euro în proiectul unui parc tehnologic dintr-o investiţie totală de 300 milioane de euro, Bosch continuă investiţia de 75 milioane de euro, De’Longhi – de 40 milioane euro, Siniat România investeşte până la sfârşitul anului 50 de milioane de euro într-o fabrică de gips-carton la Turceni, însemnând 100 de noi locuri de muncă.
În plus, companiile chineze Huawei şi ZTE îşi dezvoltă centre tehnologice pentru Europa, în România. Investiţiile în parcuri industriale ar urma să atingă 1 miliard de euro.
Socol a menţionat că au fost deja licitate tronsoane de autostradă de 1 miliard de euro, iar trei autostrăzi sunt în procedură de concesionare: Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova şi Centura Capitală Sud. Acestora li se adaugă licitaţii de 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura feroviară, finanţate prin POS-T.
În ceea ce priveşte strategiile Guvernului pentru a atrage investiţii străine, Socol a declarat, între altele, că România ţinteşte să devină hub industrial şi tehnologic, iar pilonii pentru realizarea acestui obiectiv sunt: un mediu macroeconomic şi politic stabil; predictibilitate în domeniul fiscal; operaţionalizarea Legii privind Parteneriatul Public Privat; reducerea birocraţiei şi a corupţiei; formare profesională consolidată în domeniul tehnic; dezvoltarea infrastructurii; scheme de ajutor de stat în domeniile definite ca fiind strategice; îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene în domeniile definite în Strategie.
‘Miza este de a stimula investiţii pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată de investiţii greenfield cât mai mult cu putinţă’, a explicat Socol.
El a subliniat că Executivul mizează pe trei beneficii ale atragerii de investiţii, şi anume: creşterea ocupării – asta ar însemna atragerea investiţiilor în sectoare intensive în forţă de muncă; creşterea exporturilor (investiţii orientate spre export); creşterea productivităţii prin transfer tehnologic (investiţii în sectoare cu valoare adăugată medie / ridicată, activităţi de cercetare-dezvoltare în parcurile industriale).
‘Ţintim ca România să devină hub tehnologic şi industrial în Europa de Est. Am definit cinci sectoare mari în care politicile publice îşi vor canaliza atenţia – energie, resurse minerale, agricultura, industria (incluzând IT, comunicaţii, auto, parcuri industriale, IMM etc) şi infrastructura. Ne vom concentra pe consolidarea celor 42 de clustere competitive ale României – majoritatea în domeniile enumerate mai sus’, a afirmat Cristian Socol.
Potrivit acestuia, statul va stimula dezvoltarea parcurilor tehnologice şi industriale şi construirea unor hub-uri de afaceri.
‘Încurajăm parteneriatele strategice cu investitorii. În plus, intenţia este de a crea o forţă de reacţie rapidă pe relaţia cu investitorii în sensul angajării unor manageri de proiect care să îmbunătăţească relaţia cu aceştia, facilitarea discuţiilor cu autorităţile locale, în sensul înlăturării barierelor inutile din calea mediului privat şi, de ce nu, a corupţiei’, a punctat el.
O altă strategie vizează crearea Agenţiei pentru Promovarea Investiţiilor în România (APIR), care, a arătat Socol, va fi responsabilă de tot ce ţine de procesul investiţional al unei companii, fiind interfaţa dintre Guvern şi investitori – existenţi sau potenţiali.
Între atribuţiile APIR figurează să ajute Guvernul să găsescă modalităţi de a îmbunătăţi mediul investiţional; poziţionează avantajele comparative ale ţării în context regional/global; elaborează strategia de marketing intern şi internaţional, se ocupă de participarea la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale; urmăreşte trendurile globale şi regionale de investiţii străine; promovează facilităţile şi stimulentele oferite de Guvern, inclusiv ajută la accesarea fondurilor structurale europene destinate IMM-urilor; are contact cu potenţialii investitori: întâlniri cu aceştia, prezentarea posibilelor locuri pentru investiţii sau a locurilor dorite de investitori, facilitarea relaţiilor cu autorităţile locale/centrale, realizează parteneriate, preia din presiunea birocratică (poate avea şi funcţie de one-stop-shop), oferă servicii de asistenţă după ce s-a luat decizia de a investi pentru a stimula reinvestiţii, extindere a facilităţilor.
În plus, Executivul îşi propune creşterea eficienţei sistemului de promovare economică externă. Instrumentele în acest sens sunt reforma sistemului de birouri de promovare comercială externă, o folosire mai largă a parteneriatului public-privat şi integrarea mai mare în sistemul de promovare a organizaţiilor oamenilor de afaceri, Camera de Comerţ a României.
În legătură cu trendul actual al investiţiilor străine, el a arătat că, privind statistica investiţiilor străine directe estimate de BNR, se observă că acestea au totalizat doar 666 milioane de euro, în scădere cu 19% faţă de perioada similară a anului anterior.
‘Dar punem pe planul secund termenul foarte scurt. Guvernul a promis investiţii ce vor începe în a doua parte a anului 2013 şi se vor desfăşura multianual, de 10 de miliarde euro. Ne ţinem de cuvânt. Primul-ministru are o orientare pro business. De la începutul anului, el a efectuat vizite externe în ţări ce reprezintă 25% din PIB-ul global şi 23% din ponderea ISD sursă la nivel global’, a mai spus Cristian Socol.
Consilierul primului-ministru a mai subliniat că ‘este rândul eşalonului de promovare externă să concretizeze proiectele de investiţii’ şi a menţionat că se va continua redeschiderea relaţiilor comerciale externe în această toamnă către jucătorii mari de pe piaţa globală.