„Acest subiect (gazele de şist – n. r.), oricât de controversat şi de disputat ar fi, din păcate, în România, nu este dezbătut cu argumente solide. În continuare întârzie să apară în presă o dezbatere reală, având în vedere că aceste exploatări vor determina nu doar viitorul unor zone din ţara noastră, ci vor pune o amprentă decisivă asupra viziunii economice pe termen mediu şi lung a României (…)”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, directorul WWF România, Magor Csibi.
Organizaţia de mediu susţine că se opune exploatării gazelor de şist în Europa, deoarece nu există dovezi ştiinţifice că acest gen de activitate în Uniunea Europeană ar conduce la reducerea emisiilor de CO2 pe termen scurt sau lung.
„WWF se opune exploatării gazelor de şist în Europa. Nu există dovezi ştiinţifice convingătoare că exploatarea gazelor de şist în Uniunea Europeană ar conduce, pe termen scurt sau lung, la reducerea emisiilor de CO2 în sectorul energetic european sau că ar ajuta la menţinerea încălzirii globale sub pragul de două grade Celsius. Mai mult, beneficiile economice ale gazelor de şist au fost şi sunt exagerate, inducând cetăţenii în eroare şi ridicând foarte mult aşteptările din acest punct de vedere (…)’, a explicat Magor Csibi.
România deţine, în prezent, rezerve de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de şist, ceea ce o clasează pe locul al treilea în clasamentul ţărilor europene, după Polonia (cu 4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), se arată pe site-ul infogazedesist.eu. Clasamentul este completat de Danemarca (906 miliarde metri cubi), Olanda şi Marea Britanie (cu câte 736 miliarde metri cubi), Bulgaria şi Germania (cu câte 481 miliarde metri cubi), Suedia (283 miliarde metri cubi) şi Spania (226 miliarde metri cubi).
În ceea ce priveşte rezervele recuperabile de petrol de şist, topul este condus de Franţa (cu 4.700 milioane barili), urmată de Polonia (3.300 milioane barili) şi Olanda (2.900 milioane barili). România ocupă locul şase, cu 300 milioane de barili.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis, în luna mai, deciziile etapei de încadrare pentru Chevron România Exploration and Production SRL în cazul perimetrelor Costineşti şi Vama Veche, care cuprinde lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor.
De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui a informat, printr-un comunicat de presă remis în data de 19 iulie, că a eliberat acordurile de mediu pentru trei proiecte ale cărui titular este Chevron România Exploration and Production SRL, privind lucrările de amenajare şi foraj pentru sondele Popeni 1A, în comuna Găgeşti, Siliştea 1A, în comuna Pungeşti şi Păltiniş 1A, în comuna Băceşti.
Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad).