Guvernul înleşneşte schimbarea locurilor de muncă avute de cetăţenii extracomunitari aduşi la muncă în România

Guvernul modifică legislaţia ca să faciliteze schimbarea locurilor de muncă avute de cetăţenii extracomunitari aduşi la muncă în ţara noastră.

Cetăţeanul extracomunitar încadrat în muncă în baza avizului de angajare, cu excepţia celui pentru lucrători sezonieri, poate ocupa un nou loc de muncă la acelaşi angajator sau la alt angajator, oricând pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a UE. Cetăţeanul străin (din afara UE) se va angaja în noul loc de muncă în baza unui aviz de angajare nou, obţinut de angajatorul său, prevede OG nr 25 din 2014, în vigoare.

Executivul a elaborat un proiect de OUG care modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea străinilor în muncă în ţara noastră.

Ce spune proiectul de act normativ

Dacă lucrătorul extracomunitar va schimba locul de muncă la acelaşi angajator, care a depus diligențele necesare pentru obţinerea avizului de muncă iniţial, noul aviz de angajare se eliberează angajatorului în condiţii mai flexibile şi cu mai puţină birocraţie decât în situaţia obţinerii avizului de muncă iniţial, reiese din proiectul de OUG consultat de Economica.net.

Dacă lucrătorul extracomunitar vrea să ocupe un loc de muncă nou la un alt angajator decât cel care l-a adus în ţara noastră, angajarea sa se va putea realiza doar în baza acordului scris exprimat de angajatorul anterior, „document prezentat de noul angajator, în condițiile în care nu a trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă”, spune proiectul de OUG. Aceste prevederi nu se vor aplica dacă încetarea contractului individual de muncă a intervenit din iniţiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părţilor, ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă, se mai arată în proiectul de OUG consultat de Economica.net.

Context

România se confruntă în continuare cu deficit de forţă de muncă în construcţii, industria ospitalităţii, industria prelucrătoare, transporturi şi agricultură, iterează executivul. Cel mult 100.000 de noi lucrători extracomunitari pot fi aduşi la muncă în ţara noastră în cursul anului 2022, conform HG 132 din 2022, despre care Economica.net a scris, pe larg. Acesta e cel mai mare contingent de lucrători din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii din România, din 2014 încoace, arată analizele făcute de Economica.net despre subiect.

După intrarea în ţară, unii dintre cetăţenii extracomunitari, admişi pe baza vizei de angajare în muncă, părăsesc locul de muncă avut la angajatorul care le-a obţinut avizul de angajare ca să lucreze la altă firmă, iar această situaţia „creează un prejudiciu pentru angajatorul iniţial prin aceea că acesta suportă, de principiu, toate cheltuielile necesare aducerii străinului pe piaţa muncii din România”, explică guvernul în motivarea proiectului de act normativ.

În acest context, „este necesară stabilirea unor reguli astfel încât ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator să se poată realiza doar în baza acordului scris exprimat de angajatorul anterior şi să se creeze un flux unitar de lucru la nivel naţional, întrucât piaţa forţei de muncă a fost semnificativ afectată pe perioada pandemiei”, argumentează guvernul în proiectul de OUG consultat de Economica.net

Lanţul de restaurante KFC a adus 250 de lucrători din Sri Lanka în primul an al crizei Covid-19, a spus pentru Economica.net Emilia Stroe, director HR la Sphera Franchise Group.

În 2020, am demarat un proiect, în derulare în prezent, prin care am adus 250 de persoane din Sri Lanka în echipele noastre KFC, iar în 2022 vom adăuga alte 50 persoane. Ne bucurăm să avem alături de noi, colegi cetățeni străini care au fost promovați și care contribuie acum la instruirea colegilor noi și colegi, cetățeni străini care sunt implicați și activi la nivelul echipelor în care activează. Există și cazuri în care angajați, cetățeni străini, au ales să plece către alte companii din România sau chiar către alte țări, neonorând contractul care a reprezentat motivul sosirii lor în România. Evident, aceste situații reprezintă investiții care nu aduc rezultate și care se transformă în pierderi pentru angajatorii care au astfel de inițiative de a aduce direct din țara sursă, candidații. Din păcate, există cazuri în care angajații cetățeni străini sunt atrași de promisiuni, de multe ori neonorate de viitorii angajatori din România, care de cele mai multe ori nu acționează pe principiului fair-play-ului sau cazuri în care angajații cetățeni străini vin în România cu agenda ascunsă de a pleca ilegal către alte țări din Vestul Europei”, a spus Emilia Stroe într-un interviu acordat pentru Economica.net în luna august. 

Actualizare 28 octombrie 2022

Măsurile anunţate de Economica.net în acest articol au fost oficializate prin OUG 143 din 2022 publicată în Monitorul Oficial la 28 octombrie.