Profitabilitatea băncilor va scădea în cursul anului viitor, urmând să revină la nivelurile actuale în 2026 – studiu

Conform unui comunicat al companiei, efectele directe şi indirecte ale evoluţiei economiei globale se vor resimţi în mod disparat la nivelul industriei bancare globale, în funcţie de creşterea economică a ţării şi a regiunii, de nivelul ratelor dobânzilor, de dimensiunea fiecărei bănci, de gradul de capitalizare şi de modelul de business, se mai arată în raport. De exemplu, băncile mari, bine capitalizate şi cu portofolii diversificate vor fi mai rezistente în următorii ani. De asemenea, raportul subliniază faptul că evoluţia produsului intern brut (PIB) se află în strânsă corelaţie cu profitabilitatea băncilor, atât în economiile avansate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, aşadar contracţia PIB-ului unei ţări va fi cel mai probabil însoţită de o scădere a ratei rentabilităţii activelor din sistemul său bancar.

Studiul menţionează că, deşi creditarea persoanelor fizice şi juridice pare să stagneze, băncile au, în general, rezerve solide de capital şi un nivel adecvat de lichiditate, conform datelor raportate de acestea pentru al treilea trimestru din 2022. Pe de altă parte, costul finanţării, indiferent dacă este vorba de depozite sau de alte forme de finanţare, cel mai probabil va rămâne ridicat în următorii ani, conform raportului Deloitte.

În contextul anticipatei încetiniri economice, băncile îşi fac provizioane pentru a se proteja de potenţiale pierderi din credite şi implementează politici mai stricte de creditare, subliniază raportul. De exemplu, băncile din zona euro şi-au înăsprit criteriile de creditare în al doilea trimestru al anului 2022, tendinţă care se preconizează că se va extinde la nivelul întregii Europe.

De asemenea, în contextul volatilităţii veniturilor, devine esenţială atenţia sporită asupra controlului costurilor, precum şi asupra creşterii eficienţei, prin intermediul unei utilizări mai eficiente a capitalului, prin folosirea tehnologiilor avansate, raţionalizarea reţelei de sucursale, crearea de centre de servicii în zone cu costuri reduse sau prin folosirea mai intensă a furnizorilor de servicii. De asemenea, raportul estimează că optimizarea forţei de muncă va deveni o zonă-cheie în 2023.

Segmentul de produse şi servicii pentru persoane fizice şi cel pentru persoane juridice vor fi afectate în grade diferite, potrivit raportului. Datorită creşterii veniturilor nete din dobânzi, pe fondul creşterii ratelor dobânzilor, băncile dedicate persoanelor fizice vor face faţă mai bine provocărilor din 2023, printre care se numără dobânzile mai mari, inflaţia şi încetinirea creşterii economice. Acest segment de business al băncilor va fi influenţat pozitiv de evoluţia preferinţelor clienţilor, de cererea de produse şi servicii personalizate şi de evoluţia ratelor dobânzilor, dar va fi afectat în mod negativ de factori precum evoluţia pieţei imobiliare, riscul cibernetic şi criminalitatea financiară.

În ceea ce priveşte segmentul de produse şi servicii dedicate persoanelor juridice, acesta se bucură de o bază de clienţi fideli, dar cel mai probabil se va confrunta cu o concurenţă mai puternică şi cu o presiune mai mare pentru a-şi îmbunătăţi modelele de servicii, deoarece companiile aşteaptă ca băncile să le ofere soluţii digitale personalizate, soluţii bazate pe analiza datelor şi consultanţă specializată. Cererea de credite pentru investiţii din partea companiilor este de aşteptat să scadă, însă cererea de credite de capital de lucru ar putea rămâne solidă, arată raportul.

„Deşi dificilul context macroeconomic actual ar putea afecta negativ creditele pentru proiecte sustenabile, nevoia ca mediul de business să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice reprezintă o oportunitate excelentă pentru bănci de a finanţa tranziţia companiilor către emisii nete zero de carbon. Băncile trebuie să integreze riscul climatic în ciclul de viaţă al riscului de credit pentru a putea gestiona riscurile în mod mai eficient. Acest demers presupune obţinerea datelor clienţilor legate de factorii ESG (mediu, social, de guvernanţă) şi stabilirea unor standarde şi procese interne de evaluare a emisiilor legate de portofoliile de credite în raport cu obiectivele stabilite, precum şi instruirea angajaţilor care interacţionează cu clienţii pentru a înţelege în ce punct de află aceştia din punct de vedere ESG”, a declarat Dimitrios Goranitis, Liderul serviciilor de consultanţă pentru sistemul bancar şi pieţe de capital, Deloitte Central Europe.

O altă oportunitate de care băncile pot profita în următorii doi-trei ani este integrarea de servicii financiare în platformele unor terţi care nu activează în domeniul financiar (embedded finance), domeniu care, potrivit raportului, urmează să se dezvolte rapid, cu venituri estimate de 230 de miliarde de dolari până în 2025, ceea ce reprezintă o creştere de zece ori. De exemplu, băncile ar putea integra în platforme de cumpărături instrumente de management al finanţelor personale sau ar putea adăuga opţiuni de accesare a unor credite în aplicaţii din domeniul sănătăţii.